încheierile se atacă cu aceeaşi cale de atac cu care se poate ataca hotărârea ce se va pronunţa în cauză.
Prin cererea înregistrată cu nr. 11.527 din 15 iulie 1999, la Judecătoria Sectorului 2, Bucureşti, contravenienta S.C. “R.” a formulat plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie, seria A.D., nr. 0052449, din 30.01.1999, întocmit de Garda Financiară Centrală Bucureşti, solicitând anularea acestuia.
Prin încheierea din 24.03.2000 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, s-a dispus suspendarea judecării cererii, în baza art. 244 pct. 2 C. pr. civ..
împotriva acestei încheieri a declarat apel contravenienta S.C. “R.”, apel respins ca neîntemeiat prin decizia civilă nr. 337 din 28.06.2000 a Tribunalul Bucureşti – secţia comercială.
împotriva deciziei a declarat recurs contravenienta.
Recursul a fost respins, ca inadmisibil.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut că în speţă s-a atacat un proces-verbal de contravenţie, cu plângere, iar potrivit art. 38 din Legea nr. 32/1968, astfel cum a fost modificată, hotărârea judecătorească prin care aceasta se soluţionează este definitivă şi executorie, astfel că nu poate fi atacată, conform art. 299 C. pr. civ., decât cu recurs.
în speţă, încheierea de suspendare nu poate fi atacată decât cu recurs, astfel că, cererea adresată tribunalului trebuia intitulată “recurs”, şi nu “apel”.
în aceste condiţii, Curtea a constatat că, cererea de recurs introdusă este practic recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil. (Judecator Georgeta Tilimpea)
(Secţia comercială, decizia nr. 837/2000)
