Prin actiunea înregistrata la 31.01.2007, reclamantul M.D.A. a chemat în judecata pe pârâtii Prefectura judetului Constanta, Comuna Agigea prin Primar si orasul Techirghiol prin Primar pentru ca prin hotarâre judecatoreasca sa fie obligati sa se pronunte prin decizie sau dispozitie motivata asupra notificarii prin care a solicitat restituirea prin echivalent a cotei de 1/2 din terenul în suprafata de 1000 mp situat în localitatea Techirghiol.
În motivarea actiunii s-a aratat ca reclamantul a solicitat acordarea masurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul mentionat anterior, care a apartinut în proprietate bunicii sale, M.C.E., fiind mostenit de aceasta, în cota de 1/2, de la tatal sau, numitul P.I.
Notificarea a fost adresata Prefecturii judetului Constanta care, desi a solicitat reclamantului completarea dosarului cu acte referitoare la situatia juridica a bunului, act de proprietate, de expropriere, etc., nu a solutionat cererea formulata, chiar daca termenul stabilit de art. 25 alin. 1 din Legea nr.10/2001 a fost cu mult depasit.
Primarul orasului Techirghiol a invocat prin întâmpinare exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a orasului Techirghiol si a aratat în motivare ca terenul pentru care se solicita acordarea masurilor reparatorii este situat pe raza administrativa a Primariei Agigea, careia i-a fost comunicata notificarea, iar reclamantul a fost înstiintat despre acest aspect prin adresa nr.11552/02.12.2005.
Instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Prefecturii judetului Constanta si a Comunei Agigea prin Primar.
Prin sentinta civila nr.595/15.03.2007, Tribunalul Constanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor Prefectura judetului Constanta, Comuna Agigea si Orasul Techirghiol si a respins actiunea reclamantului ca fiind introdusa împotriva unor persoane fara calitate procesual pasiva.
La pronuntarea hotarârii s-a avut în vedere ca obligatia stabilita de art.25 din Legea nr.10/2001 în sarcina unitatii detinatoare exista numai în masura în care reclamantul a respectat procedura prevazuta de lege, deci a formulat notificarea prin intermediul executorului judecatoresc, iar unitatea notificata are competenta de a solutiona solicitarea.
A constatat instanta ca reclamantul nu a respectat prevederile legii deoarece, desi a solicitat acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, iar nu despagubiri, conform art. 36 alin.2, a adresat notificarea prefecturii, care nu avea competenta de a o solutiona si care în mod corect a transmis-o catre Primaria Techirghiol.
Referitor la orasul Techirghiol si comuna Agigea s-a retinut ca unitatea administrativ teritoriala, ca persoana juridica în sensul art.21 din Legea nr.215/2001, nu are ea însasi obligatia de a raspunde notificarii câta vreme nu i-a fost adresata în mod direct si special, calitatea procesual pasiva în procedura initiata de reclamant apartinând doar primarului localitatii.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul si a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie aratând ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a prevederilor din Legea nr.10/2001 referitoare la persoana careia ii revine obligatia solutionarii notificarii.
A sustinut apelantul ca unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, iar în justitie sunt reprezentate de primar sau presedintele consiliului judetean. Prin urmare, calitatea procesual pasiva o are unitatea administrativ teritoriala, nu primarul însusi, cum în mod gresit a retinut instanta de fond, aceasta concluzie reiesind si din interpretarea prevederilor art.21 alin.4 si art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Cum terenul pentru care se solicita în speta acordarea masurilor reparatorii este situat pe teritoriul administrativ al orasului Techirghiol, care nu a facut dovada contrara, iar pe de alta parte, notificarea a fost transmisa spre solutionare Primariei comunei Agigea, calitatea procesual pasiva apartine uneia dintre cele doua unitati administrativ teritoriale, legal reprezentate prin primar.
Analizând legalitatea hotarârii atacate în raport cu criticile formulate instanta retine urmatoarele:
Reglementând modalitatea de exercitare a dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, Legea nr.10/2001 a instituit doua etape ale procedurii de restituire, una necontencioasa si alta contencioasa, iar în art.22 a stabilit partile între care se desfasoara aceste proceduri si anume, “persoana îndreptatita la restituire” si “persoana juridica detinatoare a imobilului”. Art. 21 din lege stabileste categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietatii catre persoanele îndreptatite, prin dispozitia motivata a organelor de conducere, si prevede în alin.4 ca au calitatea de unitati detinatoare si unitatile administrativ teritoriale, în cazul carora restituirea se face prin dispozitia motivata a primarilor ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean.
“Persoana îndreptatita la restituire”, care are calitate procesuala activa, si “unitatea detinatoare”, care are calitate procesuala pasiva, figureaza ca atare în ambele faze ale procedurii speciale reglementata de Legea nr.10/2001 si nu pot fi înlocuite de o alta parte astfel ca, în cazul în care bunul apartine patrimoniului unei unitati administrativ teritoriale, obligatia de solutionare a notificarii prin care se solicita restituirea lui în natura sau prin echivalent nu poate fi opusa decât “detinatorului”, respectiv comunei, orasului sau municipiului, ca persoane juridice de drept public, iar nu reprezentantului lor legal, în nume propriu.
Aceasta interpretare se impune întrucât persoana juridica de drept public are, potrivit legii, personalitate juridica, capacitate de folosinta si un patrimoniu în care se pot gasi bunuri care cad sub incidenta acestui act normativ, iar din interpretarea legii speciale rezulta cu evidenta ca în întreaga procedura de restituire primarul nu figureaza în nume propriu, ci reprezinta unitatea administrativ teritoriala.
În exercitarea atributiilor care îi revin ca reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul exercita si atributia stabilita prin art.67 din Legea nr.215/2001, în sensul ca emite o dispozitie motivata, intentia legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se solutioneaza notificarile, iar nu aceea de a stabili o “obligatie în nume propriu”.
Ca atare, este gresita concluzia instantei de fond, în sensul ca în litigiile fundamentate pe prevederile Legii nr.10/2001 calitatea procesuala pasiva apartine primarului, în nume propriu, iar nu unitatii administrativ teritoriale, deoarece dispozitia de acordare a masurilor reparatorii nu este emisa de primar în nume propriu, ci ca reprezentant al detinatorului imobilului, respectiv al unitatii administrativ teritoriale.
Prin urmare, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a orasului Techirghiol si a comunei Agigea – chemate în judecata în calitate de “unitati detinatoare” investite succesiv cu solutionarea notificarii prin care reclamantul a solicitat acordarea masurilor reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafata de 1000 mp ce a apartinut în proprietate strabunicului sau, numitul P.I. – a fost în mod gresit rezolvata, iar aceasta împrejurare atrage incidenta prevederilor art. 297 alin.1 din Codul de procedura civila, cu consecinta desfiintarii hotarârii atacate si a trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond în contradictoriu cu unitatea detinatoare a bunului.
