întrucât persoana propusă de comitetul creditorilor a adus societatea în stare de încetare de plăţi şi este cercetată pentru săvârşirea unor fapte penale în legătură cu activitatea acesteia, nu se poate dispune desemnarea sa ca administrator.
Situaţia financiară în declin, problemele legate de lipsa unei evidenţe contabile, lipsa unor contracte care să acopere capacitatea productivă şi să asigure redresarea financiară a societăţii, existenţa unui sold bancar de numai 20 milioane lei şi dificultatea desemnării unui administrator, reprezintă temeiuri pentru a se dispune încetarea reorganizării judiciare a activităţii debitorului şi începerea lichidării averii acestuia.
(Secţia comercială, sentinţa nr. 4.769/16.12.1997).
Prin cererile adresate Tribunalului Bucureşti, în perioada 24.10.1995 -23.05.1996, un număr de 2.736 creditori au solicitat declanşarea procedurii de reorganizare şi lichidare judiciară a debitorului S.C. “S.P.” – S.R.L., cu motivaţia că această societate nu mai putea face faţă datoriilor sale.
împotriva acestei cereri, debitorul nu a formulat contestaţie, astfel că, în temeiul art. 27 şi 28 din Legea nr. 64/1995, tribunalul a dispus notificarea continuării procedurii prevăzute de lege, debitorul fiind considerat în încetare de plăţi.
în cadrul şedinţei adunării creditorilor, judecătorul sindic a desemnat un comitet al creditorilor, format din domnii D. C., C. P., A. C. şi M. C.
în temeiul art. 14 din Legea nr. 64/1995, judecătorul sindic a admis planul de reorganizare a activităţii debitorului, plan ce a fost confirmat de tribunal.
De asemenea, la 15.05.1997, tribunalul a dispus, pe baza raportului întocmit de către judecătorul sindic şi a raportului de gestiune privind activitatea economico-financiară a debitorului, prelungirea perioadei de reorganizare a activităţii debitorului, cu 12 luni, respectiv 16.05.1997 -16.05.1998.
în ce priveşte administrarea şi conducerea activităţii societăţii, aceasta a fost asigurată, conform dispozţiilor art. 67 alin. 2 din Legea nr. 64/1995, de administratori numiţi de tribunal, sub supravegherea judecătorului sindic.
Astfel, au fost numiţi administratori judiciari ai societăţii domnii experţi contabili: R. I., B. V., A. M., S. R şi R. N.
La 9.12.1997, judecătorul sindic, în temeiul art. 10 lit. d din Legea nr. 64/ 1995, a sesizat tribunalul, în temeiul art. 6 şi 67 pct. 1 din acelaşi act normativ, să dispună încetarea reorganizării activităţii debitorului şi începerea lichidării averii acestuia.
în motivarea propunerii sale, judecătorul sindic a arătat faptul că societatea nu mai poate continua procedura de reorganizare instituită de lege, din mai multe cauze. Mai întâi, este vorba de faptul că societatea desfăşoară în permanenţă o activitate în pierdere, cu cheltuieli mai mari decât veniturile obţinute, că nu există nici o şansă de redresare, că numai pe luna în curs, potrivit raportului întocmit de ultimul administrator, d-nul R. N., a înregistrat un deficit de 53 milioane lei, fiind în pericol de a nu mai putea onora salariile personalului şi celelalte cheltuieli curente de funcţionare. în al doilea rând, societatea se mai confruntă şi cu o altă problemă, şi anume demisionarea în lanţ a administratorilor judiciari, atât a celor desemnaţi de tribunal, cât şi a celui propus de însuşi comitetul creditorilor, care, la numai o lună de la numirea sa, şi-a manifestat intenţia de a demisiona. în acest fel, se arată în referatul judecătorului sindic, încercările de găsire a unui alt administrator au eşuat, nici un expert nemaidorind să fie desemnat administrator la această societate.
Sesizat cu propunerea de lichidare a averii debitorului, tribunalul a înaintat, la 9.12.1997, membrilor comitetului creditorilor, domnilor D. C. şi C. P., şi administratorului, d-nul. R. N., o copie a referatului judecătorului sindic şi a dispus analiza cererii în şedinţa publică de la 15.12.1997, pentru când au fost încunoştiinţaţi judecătorul sindic şi reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Din conţinutul dosarului, tribunalul reţine următoarea situaţie privind stadiul desfăşurării procedurii de reorganizare a activităţii debitorului S.C. “S.P.” – S.R.L.:
Prin încheierea de la 15.05.1997, tribunalul a dispus prelungirea perioadei de reorganizare a activităţii debitorului până la 16.05.1998. Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că, potrivit raportului de gestiune privind activitatea economico-financiară pe bază de bilanţ întocmit la 31.12.1996, rezultatul net al exerciţiului a fost de 247.932 mii lei, deci s-a considerat că activitatea debitorului este în curs de redresare. Ulterior însă, administratorul judiciar – d-na B. V., a sesizat judecătorul sindic asupra modului defectuos şi cu încălcarea Legii contabilităţii nr.82/1991, în care a fost întocmit bilanţul pe anul 1996, că acesta nu a redat o imagine fidelă şi completă a patrimoniului societăţii, că societatea nu are o evidenţă contabilă, în sensul că nu există registru jurnal, registru inventar şi carte mare, că nu au fost întocmite registrele jurnale de vânzări şi cumpărări, nu s-au întocmit balanţe de verificare, iar stabilirea totalului sumelor lunare, debitare şi creditare şi a soldului final, nu s-a determinat pe bază de fişe sintetice şi analitice. Deşi rezultatul financiar pe anul 1996 a fost pozitiv,societatea avea pierderi de 7 miliarde lei, provenind din activitatea desfăşurată până la 31.12.1995, în afara datoriilor sale de 14 miliarde lei, către asociaţii în participaţiune.
Cu ocazia referatului întocmit la 12.09.1997, judecătorul sindic a arătat că societatea se confruntă şi cu o serie de alte probleme: neplata impozitului pe salarii, o disproporţie flagrantă între încasările realizate din activitatea productivă – 2,86 %şi cele realizate din contractele de asociere în participaţiune de 78 %. Acest aspect rezultă şi din nota privind verificările efectuate cu ocazia controlului de către D. G. P. Bucureşti, la 27.07.1997.
La 26.09.1997, judecătorul sindic a întocmit un referat, pe baza raportului de gestiune, a bilanţului contabil şi a raportului final întocmit de administratorul judiciar, din care rezultă că pe primul trimestru al anului 1997 societatea a înregistrat o pierdere de 159.340.000 lei, reprezentând chirii restante, marfă retumată şi restrângerea activităţii productive. Datoriile la bugetul statului, pe primul trimestru al anului 1997, au fost de 334.069.000 lei.
în luna octombrie 1997, s-a constatat că nu au fost virate la bugetul statului sumele pentru şomaj şi asistenţă socială, astfel că personalul societăţii nu mai putea beneficia de drepturile prevăzute de lege.
în luna noiembrie 1997, administratorul societăţii, d-nul S. P., precizează în raportul său, că nu au fost refăcute evidenţele contabile ale societăţii, că la 30.09.1997 pierderea totală a fost de 5.793.000.000 lei, din care pierdere aferentă anilor anteriori este de 5.122.000.000 lei şi cea aferentă anului 1997 de 671.000.000 lei. Pentru luna septembrie 1997, pierderea înregistrată de societate a fost de 48.542.000 lei, sumele imobilizate în stocuri de marfă şi datoriile neîncasate de la clienţi reprezintă o mică parte, faţă de datoria iniţială de 14 miliarde lei, şi faţă de pierderile şi datoriile angajate în ultima perioadă.
Alături de situaţia financiară pe anul 1997, în permanenţă în declin, de problemele legate de lipsa unei evidenţe contabile, de lipsa unor contracte care să acopere capacitatea productivă a societăţii şi care să asigure redresarea financiară în viitor, de existenţa unui sold bancar de numai 20 milioane lei, debitorul se mai confruntă şi cu problema dificultăţii de a găsi un administrator care să dorească să preia conducerea societăţii (începând cu luna septembrie 1997, patru administratori prezentându-şi, consecutiv, demisiile: d-na. B. V., d-nii A. M., S. R şi R. N.
Faţă de acest aspect, tribunalul reţine că s-a încercat numirea unor administratori, atât din cei aflaţi pe lista administratorilor judiciari propuşi de B. L. E. din cadrul Tribunalului Bucureşti, cât şi numirea unui administrator propus de însuşi comitetul creditorilor. La nici o lună de la desemnarea sa de către tribunal, administratorul judiciar, propus de comitetul creditorilor, a demisionat. în ceea ce priveşte propunerea făcută de către comitetul creditorilor, de desemnare ca administrator a d-lui B. S., tribunalul nu a putut da curs acesteia, faţă de împrejurarea că prin activitatea sa, d-nul B. S. a adus societatea în stare de încetare de plăţi şi că acesta este cercetat pentru săvârşirea unor faptejaenale în legătură cu activitatea societăţii.
Argumentele susţinute de comitetul creditorilor privind continuarea reorganizării judiciare a debitorului – intrare în şomaj a personalului în perioada sărbătorilor, existenţa a trei contracte, cu o valoare infimă, în raport cu datoria societăţii, situaţia unor bunuri a căror existenţă este incertă, pretenţia că d-nul B. S. ar putea stabili locul unde acestea se află, nu sunt argumente juridice, ce ar putea fi luate în considerare de tribunal, în soluţionarea cauzei.
Faţă de toate aceste motive, tribunalul urmează să dispună, în temeiul art. 67 din Legea nr. 64/1995, încetarea reorganizării judiciare a activităţii debitorului şi începerea lichidării averii acestuia.
Se va desemna lichidator d-nul expert contabil S. P., din cadrul B. L. E. şi se va stabili un onorariu provizioriu de 1.500.000 lei.
Conform art. 76 din Legea nr. 64/1995, se va efectua sigilarea bunurilor din averea debitorului şi, potrivit art. 80 din acelaşi act normativ, se vor lua măsuri de conservare a acestora, se vor întocmi listele de inventar şi se va stabili masa pasivă a patrimoniului debitorului.
Notă: Cu privire la Legea nr. 64/1995, a se vedea nota de la speţa nr. 283.
Legea nr. 82/1991 (Legea contabilităţii), a fost publicată în Monitorul
Oficial nr. 265 din 27 decembrie 1991. A fost modificată prin O.G. nr. 22/
1996 (publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 30 iulie 1996) şi Legea nr.
245/1998 (publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 22 decembrie 1998).
