Debitorul obligaţiei de plată a indemnizaţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor angajate care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă este unitatea angajatoare Compunerea instanţei care judecă litigiul trebuie să fie aceea prevăzută de Legea nr. 92/1992 şi Legea nr. 168/1999.
Secţia civilă, decizia nr. 94 din 28 ianuarie 2003
Recursul declarat de pârâta Casa judeţeană de Pensii Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 552 din 18 octombrie 2002 pronunţată de Tribunalul Cluj, va fi admis pentru următoarele considerente:Aşa cum s-a reţinut şi de către prima instanţă şi s-a arătat şi în motivele de recurs, temeiul acţiunii reclamantei rezidă în dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 19/2000, conform căreia asiguraţii au drept la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.în conformitate cu art. 133 alin. (2) din acelaşi act normativ, calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se fac lunar de către angajator pentru asiguraţii prevăzuţi de art. 5 alin. (1) pct. I, II şi IV.Reclamanta se încadrează la pct. I – al art. 5 – fiind persoană care desfăşoară activităţi pe baza contractului individual de muncă.Din coroborarea textelor reţinute mai sus rezultă că angajatul nu are un raport juridic direct cu casa de asigurări sociale ci drepturile sale de indemnizaţii pot fi cerute numai de la angajator.Această concluzie duce la caracterizarea acţiunii ca fiind un conflict de drepturi, a cărui soluţionare revine completului special prevăzut de Legea nr. 92/1992 şi 168/1999.Sub acest aspect recursul nu este întemeiat, tribunalul judecând cauza în complet legal constituit.Dar, hotărârea primei instanţe este netemeinică sub aspectul obligării solidare a recurentei alături de angajator la plata indemnizaţiei.în caz de obligaţie solidară, creditorul are posibilitatea de a se îndrepta împotriva oricărui debitor pentru realizarea creanţei sale şi derivă din lege sau din convenţia părţilor.Aşa cum s-a arătat mai sus, legea prevede obligaţia doar a angajatorului de calcula şi de a plăti indemnizaţia de asigurări sociale, Casa de asigurări sociale neputând fi obligată direct a plăti în mâna asiguratului indemnizaţia care i se cuvine, astfel că obligarea sa solidară la plată apare a fi nelegală.Fată de aceste considerente urmează a se admite recursul pârâtei Casa de Pensii Cluj şi a se modifica sentinţa în sensul înlăturării obligaţiei recurentei la plata solidară a indemnizaţiei de creştere a copilului până la 2 ani către reclamantă, restul dispoziţiilor urmând a fi păstrate.(Judecător Gabriella Purja)
