Pentru a hotărî asupra cererii de depunere a candidaturii, verificările şi, implicit, concluziile se circumscriu exclusiv condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de legea specială raportat la reglementările constituţionale.
Lipsa unui profil moral corespunzător funcţiei publice elective pentru care a fost depusă candidatura este sancţionată de către electorat, prin votul exprimat, şi nu constituie o condiţie legală negativă pentru admiterea cererii de depunere a candidaturii.
(Decizia nr. 981 din 7 noiembrie 2004 – Secţia a Ill-a civilă)
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a lll-a civilă sub nr. 7 din 04.01.2004, contestatorul S.N. a solicitat respingerea candidaturii intimatului F.T.
în motivarea contestaţiei se arată că, împotriva intimatului, contestatorul a formulat denunţ, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 248 din Codul penal, pentru întocmirea mincinoasă a răspunsului la interogatoriu, în calitate de funcţionar public, prefect al judeţului I. Cercetările nu au fost finalizate, dar faptele sunt dovedite cu înscrisuri.
Contestaţia nu a fost motivată în drept.
Prin Sentinţa civilă nr. 6 din 05.11.2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia a lll-a civilă, în Dosarul nr. 7/Cont/2004, contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, pe baza analizei Dosarului nr. 60/Senat din 28.10.2004, faptul că lista candidaţilor Uniunii X îndeplineşte condiţiile legale prevăzute de art. 44 din Legea nr. 373/2004 şi de art. 37, art. 16 alin. 3 şi art. 40 alin. 2 din Constituţie, împrejurarea că împotriva intimatului contestatorul a formulat plângeri penale nefiind o cauză legală pentru contestarea candidaturii acestuia, cât timp împotriva acestuia nu a fost pronunţată o sentinţă penală de condamnare pentru faptele invocate de către contestator.
împotriva acestei sentinţe, contestatorul S.N. a declarat recurs motivat, în termen legal, reiterând motivele expuse în susţinerea contestaţiei sub aspectul faptului că profilul moral al intimatului nu corespunde cerinţelor unui senator. S-a arătat, în continuare, că, deşi intimatul are studii juridice, a înţeles să comită fapte de abuz în serviciu, pentru care este cercetat penal. S-a invocat, de asemenea, necercetarea de către instanţa de fond a documentelor care însoţesc contestaţia.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Analizând actele şi lucrările dosarului, examinând cauza sub toate aspectele, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut caracterul nefondat al recursului.
Instanţa de fond a procedat la o temeinică interpretare sistematică a prevederilor legale, reţinând întrunirea condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de lege pentru admiterea candidaturii intimatului.
în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a reţinut lipsa condiţiei legale a unui aşa-numit “profil moral” corespunzător funcţiei publice elective pentru care candidatura a fost depusă. Pentru a hotărî asupra cererii de depunere a candidaturii, verificările şi, implicit, concluziile se circumscriu exclusiv condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de legea specială raportat la reglementările constituţionale.
Cercetarea înscrisurilor anexate contestaţiei este inutilă, cât timp acestea privesc susţinerile din cuprinsul contestaţiei ce invocă aspecte care nu ţin de îndeplinirea condiţiilor exprese, prevăzute de lege, faptul invocat de către contestator neintrând în categoria condiţiilor legale (negative) de cercetat la admiterea candidaturii pentru funcţia publică electivă.
Lipsa unui profil moral corespunzător funcţiei publice elective, pentru care a fost depusă candidatura, este sancţionată de către electorat, prin votul exprimat, şi nu constituie o condiţie legală negativă pentru admiterea cererii de depunere a candidaturii.
în interpretarea sistematică a prevederilor art. 37 alin. 1 raportat la art. 36 alin. 2 din revizuită şi republicată, nu au dreptul de a fi aleşi cetăţenii care nu au drept de vot, fiind condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Prin urmare, formularea unei plângeri penale împotriva unei persoane care şi-a depus candidatura pentru o funcţie publică electivă, în lipsa unei condamnări definitive la pedeapsa complementară a pierderii drepturilor electorale, nu prezintă nici o relevanţă sub aspectul condiţiilor legale pentru admiterea candidaturii.
Faţă de cele reţinute, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat. (Judecator Ioana Surdescu)
