Dosar nr. 482/109/2008TRIBUNALUL ARGEŞSECŢIA CIVILĂ-COMPLET SPECIALIZAT ADMINISTRATIV ŞIFISCAL-SENTINŢA CIVILĂ Nr. 328/CAObiectul: litigii privind funcţionarii publici – CAF-Fond
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 29.01.2008, înregistrată la Tribunalul Argeşsub nr.482/109/2008, reclamantul D. G. a chemat în judecată D. S. S. pentru caprin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
1. anularea deciziei nr.95/10.07.2008, emisă de pârâtă, ca fiind lovită denulitate absolută şi stabilirea situaţiei anterioară în funcţia şi locul de muncă avutînaintea deciziei contestate;
2. obligarea pârâtei la plata daunelor materiale constând în diferenţa desalariu, în cazul în care prin decizia contestată se constată o scădere faţă de cel deîncadrare;
3. obligarea la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei;
4. obligarea la plata cheltuielilor de judecată, arătând următoarele:
Este angajatul pârâtei în funcţia de inginer silvic principal, şef compartimentproducţie, astfel cum rezultă din fişa postului, anexă la contractul individual demuncă nr.14/5.02.2007 şi a actului adiţional.
La data de 15.07.2007, din motive de sănătate, a fost internat la Spitalul dinCurtea de Argeş, astfel cum rezultă din biletul de ieşire din spital din 17.08.2007.
Începând cu data de 15.08.2007 era programat în concediul de odihnă peanul 2007, dar, din motive medicale, acesta a fost întrerupt iar la data de 29.08.2007a solicitat pârâtei ca acesta să fie efectuat începând cu data de 1.09.2009.
Telefonic, în perioada concediului medical, a fost informat că i s-a schimbatlocul de muncă din Slatina la O. S. B.
Nu a fost notificat scris printr-un preaviz, anterior emiterii deciziei, înlegătură cu schimbarea locului de muncă iar decizia nu i-a fost comunicată, potrivitLegiinr.53/2003.
Potrivit art.41 din contractul colectiv de muncă, contractul individual demuncă poate fi modificat, în ceea ce priveşte locul de muncă, numai prin acordulpărţilor, acord care nu există.
La art.50 lit.b din Codul muncii se prevede că contractul individual de muncăse suspendă de drept în perioada incapacităţii temporare de muncă.
Pârâta a încălcat aceste dispoziţii legale.
Instanţa, prin încheierea de şedinţă din 26.03.2008(f.f13), a transpus cauza dela completul de litigii de muncă la completul de contencios administrativ.
Pârâta, prin întâmpinare(f.19-20), a solicitat respingerea acţiunii caneîntemeiată deoarece decizia contestată nu îl afectează în drepturile sale, aceastafiind de delegare pe o perioadă de 60 zile, la O.S.B., începând cu data de10.07.2007.
A mai arătat că, pe perioada de incapacitate temporară de muncă, efecteledecizie au fost suspendate, urmând ca la încetarea delegării reclamantul să revină laD.
A mai invocat, cu titlu de excepţie, tardivitatea formulării contestaţiei,deoarece contestatorul a avut la cunoştinţă de existenţa deciziei, situaţie ce rezultădin cererile şi concediile medicale depuse la O.S. B.
Pârâta, în dovedirea susţinerilor sale a depus înscrisuri(f.21-37, 49-54, 60-69).
Analizând probele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţineurmătoarele:
Prin O.U.G.nr.59/2000 a fost aprobat statutul personalului silvic. Acest actnormativ are dispoziţii numai cu privire la transfer, art.27 şi detaşare, art.28, fără aexista prevederi cu privire la delegare.
La art.58, din acelaşi act normativ, se prevede că personalului silvic i se aplicădispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în măsura încare prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune altfel.
Dispoziţii cu privire la delegare se regăsesc la art.42-44 din Codul muncii,invocat de reclamant şi la art.88 din Legea nr.188/1999, republicată.
Astfel, la art.42-44 din Codul muncii, se prevede că:
“Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegareasau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut încontractul individual de muncă.
Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toatecelelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.
Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, decătre salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu înafara locului său de muncă.
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi sepoate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare,precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau decontractul colectiv de muncă aplicabil”.La art.88 din legea nr.188/199, republicată, este reglementat că:
“Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în careeste încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristiceîntr-un an.
Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintreurmătoarele situaţii: a) graviditate; b) îşi creşte singur copilul minor; c) stareasănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.
Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unuian calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public.
Pe timpul delegării îşi păstrează funcţia publică şi salariul,iar autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costulintegral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare”.
Din interpretarea sistematică a celor două texte de lege, rezultă fără dubiu cămăsura delegării este o măsură temporară ce poate fi dispusă în mod unilateral decătre unitatea angajatoare pe o perioadă de cel mult 60 de zile, pentru nevoile sale şifără acordul prealabil al celui ce urmează a fi delegat.
Mai rezultă că delegarea poate fi refuzată numai în situaţiile reglementate deartr.88 din Legea nr.188/1999, republicată, respectiv: graviditate; salariatul ceurmează a fi delegat îşi creşte singur copilul minor; starea sănătăţii celui ce urmeazăa fi delegat, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.
Pârâta prin decizia nr.95/10.07.2007(f.21) a dispus delegarea reclamantuluipe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 12.07.2007, la O. S. B., arătându-sesalariul şi sporurile la care are dreptul acesta.
Delegarea s-a dispus anterior incapacităţii temporare de muncă areclamantului, incapacitate care, aşa cum a precizat în acţiune, a intervenit la data de15.07.2007 şi a încetat la data de 31.08.2007.
Certificatele de concediu medical au fost depuse de pârâtă la dosar(f.22-35).
Delegarea dispusă de pârâtă este legală, putând fi dispusă fără acordulprealabil al reclamantului pe o perioadă de 60 de zile.
Reclamantul nu a depus nicio dovadă din care să rezulte că incapacitateatemporară ivită îl face inapt delegării.
Dimpotrivă, acesta a acceptat delegarea, cu toate efectele ei, după încetareastării de incapacitate.
Această opinie este confirmată de actele depuse de pârâtă, respectiv, cererilereclamantului nr.3191/5.11.2007(f.45), nr.3443/30.11.2007(f.46) adresate şefuluiO.S. B., precum şi de cererea nr.462/13.03.2008(f.36), adresată directorului D. S.O., prin care a solicitat suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadăde 6 luni, arătând că are locul de muncă la O.S.B., cerere finalizată prin decizianr.54/20.03.2008(f.37).
În ceea ce priveşte salarizarea pe perioada delegării, instanţa constată şi reţinecă prin decizia nr.95/10.07.2007 s-a stabilit că acesta are un salariu de bază de 1452lei, clasa 41 de salarizare, indemnizaţia de grad profesional de 660 lei – inginerinspector general silvic gradaţia I, spor vechime de 25% şi 10 lei spor de fidelitate.
Această încadrare se regăseşte atât în contractul individual de muncănr.213/1610.2006(f.60-64), precum şi în actul adiţional nr.14/5.02.2007(f.64-67),fiind înscrisă în carnetul de muncă(f.69).
Este neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la asigurareasalarizării potrivit deciziei nr.31/31.01.2005(f.36), deoarece această încadrare esteaferentă funcţiei de director, funcţie pe care acesta a avut-o în cadrul DirecţieiSilvice Piteşti, salarizare care a încetat odată cu eliberarea din această funcţie şiîncadrarea în cadrul D.S. O.
În ceea ce priveşte excepţia de tardivitate a formulării acţiunii, invocată depârâtă, aceasta nu poate fi primită şi urmează a fi respinsă, deoarece, potrivit art.11alin.1 din legea nr.554/2004, republicată, aplicabil în cauză, termenul de formulare aacţiunii este de 6 luni de la data comunicării deciziei nr.95/10.07.2007.
Cum nu s-a făcut nicio dovadă cu privire la comunicarea acesteia, acţiunea vafi considerată ca fiind făcută în termen.
Faţă de considerentele reţinute, acţiunea reclamantului va fi respinsă caneîntemeiată.HOTĂRĂŞTE
Respinge acţiunea formulată de reclamantul D. G. împotriva pârâtei D.S.S.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi 29mai 2008 la Tribunalul Argeş – Secţia Civilă-complet specializat contenciosadministrativ şi fiscal
Irevocabilă prin decizia nr. 1027/RC/ a Curţii de Apel Piteşti – respingerecursul ca nefondat. 1
