Contencios Administrativ Fiscal –anulare acte + suspendarea executării Cereri


TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV

SENTINTA CIVILA NR.2216/2011

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. …… reclamanta Comuna Casimcea prin primar a solicitat în contradictoriu cu A.N.A.F.- D.G.F.P. Tulcea, anularea deciziei nr. 6/24.01.2011, anularea deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 117/29.11.2010; anularea raportului de inspectie fiscala nr. F- TL 79 încheiat la data de 29.11.2010, suspendarea executarii actului administrativ, cu cheltuieli de judecata.

În motivare reclamanta a aratat ca, în data de 29.11.2010 s-a încheiat de catre inspectorii din cadrul D.G.F.P. Tulcea raportul de inspectie fiscala în ceea ce priveste reclamanta din prezenta cauza.

Prin acest raport de inspectie s-a retinut în mod eronat o baza de impozabila suplimentara în cuantum de 586.635 lei calculata de la data de 01.01.2005 pâna la data de 31.08.2010 la care inspectorii fiscali au înteles sa calculeze în mod eronat taxe datorate statului în suma totala de 575.727 lei astfel:

-Impozit pe în cuantum de 85.709 lei si majorari de întârziere în cuantum de 60.695 lei.

-Contributia de asigurari sociale datorate în cuantum de 117.037 lei si majorari de întârziere în cuantum de 80.866 lei.

-Contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurat în cuantum de 58.555 lei si majorari de întârziere la contributia individuala de asigurari sociale în cuantum de 39.952 lei;

-Contributia de asigurari pentru somaj în cuantum de 5.115 lei si majorari de întârziere la contributia de asigurari pentru somaj în cuantum de 4.575 lei;

-Contributia individuala de asigurari pentru somaj în cuantum de 2.478 lei si majorari de întârziere la contributia individuala de asigurari pentru somaj în cuantum de 1.454 lei;

-Contributia de asigurari de sanatate în cuantum de 29. 914 lei si majorari de întârziere în cuantum de 22.029 lei;

-Contributia pentru asigurari de sanatate în cuantum de 32.158 lei si majorari de întârziere în cuantum de 23.814 lei;

-Contributia de pentru accidente de si boli profesionale în cuantum de 1.818 lei si majorari de întârziere în cuantum de 1.515 lei;

-Contributia pentru concedii si indemnizatii în cuantum de 4.977 lei si majorari de întârziere în cuantum de 2.480 lei;

– Contributia angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale în cuantum de 259 lei si majorari de întârziere în cuantum de 327 lei;

Împotriva raportului de inspectie fiscala s-a formulat contestatia nr. 21743/21.12.2010, contestatie respinsa prin decizia a carei anulare s-a cerut în cadrul prezentului dosar.

Astfel, suma de 586.636 lei a fost platita de catre subscrisa angajatilor reprezentând ,,drepturi speciale” din bugetul local unde au fost prevazute în toate capitolele la Titlul II ,, Bunuri si servicii” alin.20.14 ,,protectia muncii”, în baza contractului si acordului colectiv de munca aplicabil.

Pentru a clarifica întelesul termenului ,, drepturi speciale” se arata faptul ca subscrisa a acordat angajatilor venituri reprezentând acoperirea unor parti a cheltuielilor cu medicamente, drepturile de hrana, tichete de masa, cadouri oferite cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, a Craciunului si sarbatorilor de Pasti si sume pentru achizitionarea vestimentatiei corespunzatoare.

În ceea ce priveste cadourile oferite angajatilor cu ocazia sarbatorilor legale s-au facut cunoscute dispozitiile art. 55 alin.4 lit. a) conform cu care ,,cadourile oferite salariatelor…. cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile”.

De asemenea conform Deciziei nr.6/24.01.2011 emisa de D.G.F.P. Tulcea s-a retinut ca sumele achitate de catre Primarie angajatilor sai reprezentând ,,drepturi de hrana” trebuiau incluse în baza impozabila, pârâta în cauza neprevalându-se de prevederile art. 55 alin.4 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit cu care ,, drepturile de hrana nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile în întelesul impozitului pe venit”.

În conformitate cu dispozitiile art. 4 alin.(4) din O.U.G. nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, în timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, modificata si completata ulterior si salariatii civili care au dreptul la hrana potrivit normelor, atunci când nu beneficiaza de alimente, primesc, în locul acestora, valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care au dreptul.

Totodata, potrivit dispozitiilor art. 55 alin.(4) lit. a- cap. III din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal ,, nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute la art.55 din Codul Fiscal, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget.”

În ceea ce priveste sustinerile pârâtei cu privire la obligativitatea reclamatei de a introduce în baza impozabila acele sume de bani care au fost achitate angajatilor conform Contractelor si Acordurilor colective de munca în scopul achizitionarii de îmbracaminte corespunzatoare locului de munca si acoperirii partiale a costurilor medicamentelor sunt în neconcordanta cu actuala legislatie în vigoare. Potrivit art. 55 alin .4 lit. e) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal ,,contravaloarea medicamentelor si a uniformelor nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile în întelesul impozitului pe venit”.

În referire la tichetele cadou acordate de catre Primaria Casimcea angajatilor sai în anul 2008 s-a facut precizarea faptului ca acestea au fost acordate din bugetul local, în baza unei legi speciale, respectiv Legea nr. 193/2006 privind ,,acordarea tichetelor cadou si de cresa”, care prevede în art. 12 alin. (2) ca ,,sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate de angajator nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina în raport cu venitul salarial”.

Mai mult, este de observat ca în conformitate cu art. V pct. 8 din Legea nr. 343/2006, modificarile ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2007 se abroga prevederile legale de obligatiile fiscale stabilite potrivit Legii nr. 571/2003, de la art. 12 alin.(2) din Legea nr. 193/2006.

Asadar raportat la motivatia pârâtei în cuprinsul deciziei nr. 6/ 24.01.2011 conform cu care reclamanta nu se poate prevala de dispozitiile art. 12 alin.2 din Legea nr. 193/2006 privind neimpozitarea tichetelor cadou, deoarece potrivit art.5, pct. 8 din Legea nr. 343 din 17 iulie 2006, începând cu data de 1 ianuarie 2007, se abroga dispozitiile art. 12 alin.2 din Legea nr. 193/2006, este total nefondata deoarece:

Ulterior Legii nr. 343 din 17 iulie 2006 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I din 6 octombrie 2006- H.G. nr. 1317/2006 respectiv normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si tichetelor de cresa si conform art. 11.2 ,,Asupra sumelor corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate de angajator nu se calculeaza si nu se retin nici pentru salariat, nici pentru angajator, contributiile obligatori de asigurari sociale, prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, contributiile obligatorii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare. Angajatorii nu datoreaza pentru sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate angajatilor nici contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazuta de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare” text de lege care a fost modificat abia în anul 2010.

Impozitarea tichetelor cadou a fost reglementata prin dispozitiile art I pct. 13 din O.U.G. nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si alte masuri financiar fiscale, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 431/ 28 iunie 2010, care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2010 asa cum se specifica l art. V în cuprinsul acesteia.

În consecinta, tichetele cadou au fost acordate legal, în baza unei legi speciale în care nu se specifica la data acordarii obligatia de a se supune impozitarii aceste tichete. Impozitarea tichetelor cadou se va face pentru cele care vor fi acordate începând cu data de 1 iulie 2010, nicidecum retroactiv

În dovedire reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Initial organele fiscale din cadrul D.G.F.P. Tulcea- Activitatea de Inspectie Fiscala au verificat modul de stabilire, evidentiere, declarare si virare a impozitelor si taxelor datorate la bugetul general consolidat al statului la Primaria Comunei Casimcea, Jud. Tulcea, concluziile acestui control fiind consemnate în raportul de inspectie fiscala nr. 79/29.11.2010.

S-a constatat ca, pentru perioada verificata, reclamanta a acordat angajatilor sai sume de bani reprezentând fonduri speciale pentru mentinerea sanatatii si pentru asigurarea unei tinute decente iar pentru personalul didactic, de la scoala din comuna, tichete cadou fara ca aceste sume sa fie incluse în baza de calcul a impozitului pe salarii si fara ca asupra lor sa se plateasca de catre angajatori sau angajati vor contributie la bugetele de asigurari.

Urmare a inspectiei fiscale s-au stabilit diferente privind obligatiile fiscale în suma totala de 575.727 lei.

Prin decizia nr. 6/24.01.2011 emisa de pârâta a fost respinsa ca neîntemeiata contestatia formulata de reclamanta.

Sustinerile reclamantei nu pot fi primite de maniera în care au fost facute în conditiile în care potrivit dispozitiilor art.55 alin.1 din Legea nr. 571/2003 sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/ sau în natura obisnuite de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut prevazut de lege, indiferent de persoana la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Iar potrivit art. 55 alin. 2 lit. K din aceeasi lege, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si oricaror alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 55 alin.4 lit. a din Legea nr. 571/2003, în adevar nu sunt impozabile cadourile oferite angajatilor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile însa în masura în care valoarea cadoului nu depaseste 150 lei, interpretarea data de pârâta în decizia atacata fiind una corecta.

Iar dispozitiile art. 55 alin.4 lit. b si e din Legea nr. 571/2003 nu sunt aplicabile în cauza nefiind vorba despre drepturi de hrana, medicamente sau uniforme.

În raport de toate aceste considerente cum reclamanta nu a produs dovezi de natura a forma convingerea instantei cu privire la sustinerile din cuprinsul cererii urmeaza ca instanta sa respinga contestatia formulata de reclamanta COMUNA CASIMCEA PRIN PRIMAR cu sediul în comuna Casimcea, jud. Tulcea în contradictoriu cu pârâta AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA – DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE TULCEA cu sediul în Tulcea, ca nefondata.

1