Prin sentinţa civilă nr. 363 din 16 noiembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud s-a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada 1.01.-31.12.2006 invocată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca neîntemeiată.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, şi în consecinţă s-a respins acţiunea introductivă faţă de aceşti pârâţi.
S-a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C.T.M., faţă de pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, ca fiind întemeiată şi în consecinţă pârâtul a fost obligat să elibereze reclamantului adeverinţă de salarizare pentru anii 2006, 2007 şi trimestrul I 2008 aferentă unui magistrat procuror, având aceeaşi funcţie şi vechime cu reclamantul, care să cuprindă sporul de 50 % pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata unei penalităţi de câte l00 lei/pentru fiecare zi de întârziere a eliberării adeverinţei solicitate.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul examinând cu prioritate, în conformitate cu art. 137 C. pr. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor de ord. 2 şi 3, respectiv a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î.C.C.J., instanţa a reţinut că potrivit disp. art. 89 alin.3 din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor rep., parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică, iar în speţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud este angajatorul de la care s-a pensionat reclamantul şi care ar avea obligaţia să elibereze adeverinţe pentru actualizarea periodică a pensiei de serviciu, potrivit disp. HG nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 rep., şi ale Legii nr. 47/1992 referitoare la pensiile de serviciu.
Reclamantul a fost în raporturi de serviciu cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, iar obligaţia eliberării unei adeverinţe de genul celor solicitate revine numai acestei instituţii. In consecinţă, a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ formulată faţă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj precum şi faţă de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă I.C.C.J, datorita lipsei calităţii procesuale pasive.
In ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada anterioară datei de 22.dec.2006, cu motivarea că potrivit disp. art.l alin.l , art.3 alin.l din Decretul nr.l67/l958 privitor la prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani, este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, deoarece obiectul acţiunii nu este unul patrimonial ci este un drept personal nepatrimonial, de natura eliberării unei adeverinţe care să consemneze pentru perioada solicitată veniturile salariale aferente unui magistrat procuror, care avea funcţia reclamantului.
Sub aspectul naturii prezentei acţiuni, instanţa a reţinut că reclamantul şi-a fundamentat cererea sa pe dispoziţiile cuprinse în Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nr.303/2004 rep., referitoare la pensia specială precum şi pe sentinţa civilă nr.204/F/24.04.2008 pronunţată de instanţa de litigii de muncă din cadrul secţiei civile a Tribunalului BN.
Instanţa a apreciat prezentul litigiu ca fiind unul de contencios administrativ, obiectul acţiunii fiind obligarea pârâţilor la eliberarea unei adeverinţe.
Dacă litigiul s-ar fi purtat între reclamant, în calitate de procuror şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud în calitate de angajator, litigiu ar fi aparţinut tribunalului ca instanţă, şi respectiv secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale potrivit disp. Legii nr.168/l999, privind soluţionarea conflictelor de muncă, dar, cum reclamantul în prezent este pensionar, raporturile sale de serviciu cu această unitate de parchet au încetat prin pensionarea sa, iar prezentul litigiu s-a creat urmare a refuzului de a i se elibera adeverinţa necesară recalculării drepturilor la de care beneficiază reclamantul, adeverinţă ce reprezintă un act administrativ eliberat de o instituţie publică, în regim de putere publică.
Apreciind prezentul litigiu ca fiind unul de contencios administrativ cum s-a arătat mai sus, în ce priveşte fondul dreptului, instanţa reţine pe fondul cauzei, următoarele:
Potrivit art.82 şi urm. din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurilor, aceştia au dreptul la o de serviciu în cuantum de 80 % din media veniturilor pe ultimele l2 luni de activitate înainte de data pensionării. Potrivit art.85 din acelaşi act normativ, pensiile de servicii se actualizează anual în raport de media veniturilor brute, realizate în ultimele l2 luni, a judecătorilor şi procurorilor în activitate, dispoziţiile fiind aplicabile procurorilor şi judecătorilor pensionari, iar reclamantul are dreptul de a i se recalcula pensia în raport de media anuală a veniturilor brute obţinute de procurori în activitate.
In acest sens, disp.art.85 alin.2. din lege, cu modif. aduse prin OUG nr.l00/2007, statuează că actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor are loc ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, luând în considerare sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
In ce priveşte sporul de 50 % pentru risc şi suprasolicitate neuropsihică, s-a reţinut că prin sentinţa civilă nr.204 din 24.04.2008 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, rămasă irevocabilă şi intrată în puterea lucrului judecat prin respingerea recursului declarat de DGFP BN şi Parchetul de pe lângă I.C.C.J prin decizia civilă nr. l005/R/2009 pronunţată de Curtea de apel Cluj, a fost admisă acţiunea formulată de către reclamanţii procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J, Parchetul de pe lângă Curtea de apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, D.I.C.C.O.T. şi MEF, iar pârâţii au fost obligaţi să calculeze şi să plătească reclamanţilor sumele de bani, ce reprezintă spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică începând cu luna octombrie 2004 până la 3l.03.2008 şi în continuare , sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei şi până la plata efectivă a acestor drepturi.
In ce-l priveşte pe reclamant, s-a statuat că pârâţii sunt obligaţi să-i calculeze şi să-i plătească acest drept, reprezentând spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, până la 1.04.2005, deoarece la această dată reclamantul s-a pensionat.
Aşa fiind, instanţa a reţinut că pentru ceilalţi procurori rămaşi în funcţie sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % s-a acordat în continuare şi pentru perioada anilor 2006,2007 şi în continuare până în prezent, în temeiul deciziei nr.2l din l0.03.2008 pronunţată de I.C.C.J. în dosar nr. 5/2008, în care s-a statuat în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.47 din L.50/l996, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, că judecătorii, procurorii, magistraţi asistenţi precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin L.334/200l, iar pentru procurori acordarea acestor drepturi a fost reluată prin Ordinul nr.526/2008 al Procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, prin care s-a stabilit că începând cu l aprilie 2008 acest drept să se acorde procurorilor şi personalului de specialitate de la toate unităţile de parchet existente.
In temeiul acestor considerente, instanţa a apreciat că reclamantul este îndreptăţit pentru perioada 2006 – 0l.04.2008 la actualizarea pensiei sale cu includerea în baza de calcul a sporului de 50 % pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, deoarece procurorii în activitate, de la aceeaşi unitate a parchetului unde a funcţionat şi reclamantul până la pensionare, au beneficiat de acest spor prin sentinţa civilă nr.2004/24.04.2008 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Concluzionând, instanţa urmează a admis acţiunea reclamantului, în parte, în contradictoriu cu intimatul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care a fost obligat să elibereze reclamantului adeverinţă de salarizare pentru anii 2006,2007 , trimestrul I 2008, care să cuprindă sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %, întemeiată pe disp.art.85 alin.2 din L.nr.303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata unei penalităţi de câte l00 lei/fiecare zi de întârziere pana la eliberarea adeverinţei solicitate, tribunalul a reţinut că noţiunea de penalitate reprezintă o sumă de bani datorată de către debitor creditorului său în situaţia executării cu întârziere a prestaţiei pe care debitorul s-a angajat să o îndeplinească, ceea ce nu este cazul în prezenta speţă. Pe de altă parte, debitorul obligaţiei de a face în speţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, nu s-a opus acţiunii formulate de către reclamant, iar din corespondenţă reiese că atitudinea de refuz a eliberării autorizaţiei s-a datorat circularei Parchetului de pe lângă I.C.C.J. ca organ supraordonat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ în numele şi pentru PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIŢA NĂSĂUD solicitând admiterea recursului cu respingerea cererii reclamantului.
În motivarea recursului a arătat cu privire la sporul de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică că instanţa a reţinut în mod greşit că pentru ceilalţi procurori, rămaşi în funcţie sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% s-a acordat în continuare şi pentru perioada anilor 2006, 2007 şi în continuare până în prezent în temeiul deciziei 21 din 10.03.2008 pronunţată de I.C.C.J.
Reţinerile instanţei nu sunt conforme cu starea de fapt reală. Astfel, procurorii aflaţi în activitate în anii 2006, 20076 şi trim. I 2008 nu au primit sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în baza Deciziei XXI pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5/2008 ca urmare a soluţionării recursului în interesul legii promovat de Procurorul General al României, ci ca urmare a soluţionării unor cereri de chemare în judecată având ca obiect drepturi de natură _ salarială. Este adevărat că pentru a soluţiona cererile de chemare în judecată şi pentru a admite acţiunile formulate de către procurori, instanţele au avut în vedere “dezlegarea dată problemelor de drept judecate” de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât” soluţiile se pronunţă numai în interesul legii” şi “nu au efect (. . .) cu privire la situaţia părţilor din acele procese “,
Totodată învederează că prin sentinţa civilă nr. 204/F/2008 a Tribunalului Bistriţa – Năsăud ordonatorii de credite au fost obligaţi ,,să calculeze şi să plătească reclamanţilor sumele de bani ce reprezintă sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizaţia brută lunară reclamanţilor începând cu luna octombrie 2004 până la 31.03.2008 şi în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la dat scadenţei şi până la plata efectivă a acestora, cu excepţia reclamanţilor B.A., C.T.M., P.I. în privinţa cărora sumele vor fi calculate pentru perioada octombrie 2004 – 30 aprilie 2005, reclamantului M.I.I. pentru perioada octombrie 2004 – 15 noiembrie 2004, reclamantei C.O.D. pentru perioada octombrie 2004 – 26 decembrie 2006, reclamantei M.I. pentru perioada octombrie 2004 – 27 martie 2007 şi 30 iulie 2007 – 31 martie 2008 şi în continuare, iar reclamantei J.L. pentru perioada octombrie 2004 – 21 noiembrie 2005 şi 31 iulie 2006 – 31 martie 2008 şi în continuare, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective”.
Prin sentinţa civilă indicată anterior Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud nu a fost obligat să elibereze pentru magistraţii pensionaţi adeverinţe pentru actualizarea pensiilor care să includă şi sporul de 50%, prin urmare Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud nu a avut temei pentru a elibera adeverinţe pentru perioade anterioare datei de 1 aprilie 2008.
În acelaşi context trebuie observat că Ordinul nr. 526/2008 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost emis în contextul în care instanţele, admiţând cererile de chemare în judecată formulate de către personalul din justiţie au dispus plata drepturilor de natură salarială solicitate “şi în continuare”. Prin urmare, nici Ordinul nr. 526/2008 al Procurorului General nu a vizat o recunoaştere pe cale administrativă a efectelor Deciziei nr. XXI/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a soluţionării recursului în interesul legii ce a format obiectul dosarului nr. 5/2008.
Consideră că pentru a se pronunţa instanţa a avut în vedere o stare de fapt greşită, plecând de la premiza că magistraţii – procurori în activitate au beneficiat pentru anii 2006, 2007 – şi trim. 1 2008 de sporul de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică ca o consecinţă a soluţionării recursului în interesul legii prin Decizia nr. XXI/2008 pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5/2008.
Circulara nr. 16468/2008 a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia resurse umane şi documentare prevede în mod expres că “actualizarea pensiilor de serviciu cu luarea în considerare a sporurilor câştigate prin hotărâri judecătoreşti se va face numai cu începere de la data de 1 aprilie 2008, dacă prin aceste hotărâri instanţa nu a dispus altfel”.
Cu privire al doilea motiv de recurs: pentru a se pronunţa în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, instanţa a interpretat şi aplicat greşit legea, respectiv dispoziţiile art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, art. 82 şi urm. din Legea nr. 303/2004 privind statului judecătorilor şi procurorilor republicată cu modificările şi completările ulterioare .
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud a emis adeverinţe pentru actualizarea pensiei intimatului având în vedere dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statului judecătorilor şi procurorilor, astfel cum au fost modificate şi completare în perioada pentru care s-au solicitat adeverinţele.
Textele de lege care au stat la baza actualizării pensiilor în perioada 2006, 2007, trim. I- 2008 sunt următoarele:
În perioada 19.07.2005 – 08.10.2007 actualizarea pensiilor s-a efectuat în baza dispoziţiilor art. 84 alin. 2 şi 3 cuprinse în Titlul III al Legii nr. 303/2004 privind statului judecătorilor şi procurorilor, astfel cum a fost modificat prin pct. 93 din Titlul XVII al Legii nr. 247/19.07.2005 – privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele masuri adiacente
(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 83 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 83.
Totodată în această perioadă s-au avut în vedere dispoziţiile HG 1275/18.10.2005 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 303/2004 – referitoare la pensiile de serviciu – art. 7(3); art. 181 (deşi legislaţia s-a modificat, nu s-au mai emis ulterior alte Norme)
În perioada 08.10.2007 – 31.12.2009 actualizarea pensiilor s-a efectuat în baza dispoziţiilor art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statului judecătorilor şi procurorilor, astfel cum a fost modificată şi completată prin OUG 100/04.10.2007 – pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei:
,,(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la 8.1 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă in urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată …
Aşadar, temeinicia acţiunii reclamantului trebuie apreciată prin prisma dispoziţiilor legale mai sus arătate.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud poate elibera adeverinţe doar în concordanţă cu prevederile actelor normative în vigoare în perioada pentru care se solicită adeverinţele.
In acest context trebuie observat că art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat încă din 2000:
Potrivit art. 1 pct. 42 din OG 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, art. 1 pct. 42: începând cu 0l.09.2000 art. 47 se abrogă .
Ulterior, Legea 50/1996 a fost integral abrogată, astfel cum reiese din studiul art. 30 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei: .La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe (0l.02.2007), se abrogă: Legea nr.50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată in Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe de altă parte, este evident că prin includerea în baza de calcul a sporului de 50% s-ar ajunge la majorarea nejustificată a pensiilor, peste limita de 100% din baza de calcul la care face referire art. 82 din Legea nr. 30312004 privind statul judecătorilor şi procurorilor.
Chiar dacă art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor face referire la momentul stabilirii pensiei, trebuie observat că se încadrează în prevederile generale privind stabilirea pensiei, iar nerespectarea sa pentru toate categoriile de pensionari duce, în mod evident, la crearea unei situaţii privilegiate pentru cei care îşi actualizează pensia prin comparaţie cu cei aflaţi la momentul stabilirii pensiei.
Sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică nu a fost un spor prevăzut în actele normative în vigoare în anii 2006, 2007 şi trim.I.2008.
Reclamantul C.T.M. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.
Analizând recursul declarat de către pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ în nume propriu şi pentru PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIŢA-NĂSĂUD prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art.304 şi 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.82 şi urm. din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurilor, aceştia au dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80 % din media veniturilor pe ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Potrivit art.85 din acelaşi act normativ, pensiile de servicii se actualizează anual în raport de media veniturilor brute, realizate în ultimele 12 luni, a judecătorilor şi procurorilor în activitate, dispoziţiile fiind aplicabile procurorilor şi judecătorilor pensionari, iar reclamantul are dreptul de a i se recalcula pensia în raport de media anuală a veniturilor brute obţinute de procurori în activitate.
La rândul său art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, prevede că actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor are loc ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, luând în considerare sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Rezultă, aşadar, că procurorii pensionari beneficiază cu ocazia actualizării pensiilor de serviciu de toate sporurile acordate sau intrate în baza de calcul a indemnizaţiei brute lunare a unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului.
Problema în litigiu în prezenta cauză este aceea de a stabili dacă şi în ce măsură, procurorii pensionari beneficiază de sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50%.
Curtea reaminteşte că ICCJ, prin decizia nr. 21 pronunţată cu prilejul soluţionării recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, a statuat în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.47 din Legea nr.50/l996, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, că judecătorii, procurorii, magistraţi asistenţi precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/200l, iar pentru procurori acordarea acestor drepturi a fost reluată prin Ordinul nr.526/2008 al Procurorului general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J., prin care s-a stabilit că începând cu l aprilie 2008 acest drept să se acorde procurorilor şi personalului de specialitate de la toate unităţile de parchet existente.
Cunoscute fiind efectele soluţiilor pronunţate în astfel de cereri de către I.C.C.J, Curtea va achiesa la soluţia instanţei de fond şi va aprecia că aceasta a stabilit corect că reclamantul este îndreptăţit pentru perioada 2006, 2007 şi trim.I. 2008 la actualizarea pensiei sale cu includerea în baza de calcul a sporului de 50 % pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, deoarece procurorii în activitate, de la aceeaşi unitate a parchetului unde a funcţionat şi reclamantul până la pensionare, au beneficiat de acest spor fiindu-le consfinţit şi prin sentinţa civilă nr.2004/24.04.2008 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, susţinerile contrare ale recurentului fiind nefondate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către pârât ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va respinge şi va menţine în întregime hotărârea recurată. (Judecător Claudia Idriceanu)
