Contestatie la executare; obligatii fiscale; obligaţiile de plată principale sunt exigibile din momentul in care acestea ar fi devenit scadente in lipsa activităţii ilicite a contestatorului de nedeclarare a veniturilor in baza cărora acestea au fost ca


Prin contestatia la executare inregistrata pe rolul acestei instante la data de 27.06.2014 sub nr. ………., contestatorul PG in contradictoriu cu  AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA – DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCUREŞTI – ADMINISTRATIA SECTOR 1 A FINANTELOR PUBLICE a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea titlului executoriu nr. ……….. si a somatiei nr. ……… , a procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile  nr. ……… , a procesului verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. ………. si a tuturor actelor ulterioare emise in dosarul de executare nr. …… de catre ANAF – Directia Regionala a Finantelor Publice Bucuresti – Administratia Sector 1  a Finantelor Publice, precum si suspendarea executarii silite.

In motivare a aratat ca in titlul executoriu sunt prevazute creante in valoare de 328.440 lei, 2.296.097 lei si 2.194.388 lei ce reprezinta venituri din confiscari, despagubiri si raspundere persoana fizica , stabilite de Tribunalul Bucuresti, respectiv Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. …… , nesolutionat pana in ultima instanta, acesta fiind in prezent pe rolul ICCJ. Astfel, a sustinut contestatorul ca intimata a procedat la emiterea unui titlu executoriu fara a fi indeplinite conditiile generale de admisibilitate ale creantei, anume acelea de a fi certa, lichida si exigibila. De asemenea, contestatorul a mai invocat incalcarea prevederilor art. 12 C.proc. fiscal.

In drept, a invocate dispozitiile art.  272-273 , 110,111 , 141 C.proc. fiscal.

La data de 04.09.2014, contestatorul a  depus la dosar o cerere precizatoare prin care a  arătat că intimata a stipulat in titlul executoriu in mod abuziv suma de 2.296.097 lei, deoarece conform hotararii nr. …… si a raportului intocmit de Garda Financiară, se menţionează suma de 2.226.097 lei şi că cuantumul venitului din despăgubiri care trebuia menţionat in titlul executoriu este de 896.097 lei şi nu de 2.296.097 lei. Totodată, s-a arătat că exista inadvertenţe intre actele emise de intimată, in sensul că in titlul executoriu cuantumul venitului din confiscări este de 2194388 lei, iar in procesele verbale de sechestru nr. ….. si respectiv nr. …… cuantumul veniturilor din confiscări este de 2625537 lei si că tot la cuantumul veniturilor din confiscări , există nereguli, deoarece conform titlului de creanţă, Hotarârea nr. ……. , statul roman are de incasat de la constestator suma de 1.000.000 usd ce reprezintă venituri din confiscări , or in titlul executoriu şi in procesele verbale de sechestru , sumele in lei sunt menţionate eronat. Totodată, s-a aratat că intimata a calculat penalităţi la suma de 2296097 lei si la suma de 328440 lei in valoare de 7930316 lei pentru perioada 01.09.2003 – 18.07.2014 , desi titul de creanţă, decizia penală nr. ……. a fost emis la data de 04.03.2014.

Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a  invocat excepţia litispendenţei, exceptia inadmisibilităţii cererii de anulare a deciziei de calcul accesorii nr. ………… , iar pe fond a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiate.

În drept, a invocat art. 205 si urm. C.p.c., OG nr. 92/2003, HG nr. 1050/2004.

In dovedire, s-a administrat proba cu inscrisuri.

Analizand  probele administrate in cauza, instanta retine in fapt si in drept urmatoarele:

Prin decizia nr. ……… a Curtii de Apel Bucuresti , Secţia a II a Penală,  cu privire la latura civilă, instanta a reţinut indeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie , prevazute de art. 998 şi urm. C. civ. si a apreciat că se impune obligarea in solidar , la plata de despăgubiri civile corespunzător prejudiciului cauzat bugetului de stat a inculpaţilor , printre care si contestatorul PG, astfel:

-în solidar cu inculpaţii PJ, B I, BV , la plata catre partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 328.440 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi ) calculate în conformitate cu legislaţia fiscală , de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal ( transferul fotbalistului S.L.);

-în solidar cu inculpaţii C G , B Ioan la plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 2.296.097 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii ( majorări , penalităţi, dobanzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală , de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal ( transferul fotbalistului B.F.).

Totodată, s-a dispus şi confiscarea de la contestatorul PG a sumei de 75000 USD , in echivalent in lei (transferul fotbalistului S.L.) precum şi a  sumei de 1.000.000 USD in echivalent in lei din care se scade suma de 1.330.000 lei plătită cu titlu de impozit ( transferul fotbalistului B.F.).

La data de 13.06.2014, intimata a emis titlul executoriu nr.  obligatii fiscale rezultate din decizia nr…………… constand in: alte venituri/venit despag.+raspunderi p.f. 328440 lei, alte venituri /venit despag. +raspunderi p.f. 2.296.097 lei si venituri din confiscari 2194388 lei.  Contestatorul a fost somat la aceeasi data  ca in termen de 15 zile de la primirea somatiei, sa achite sumele de mai sus.

Conform art. 550 alin. 1 C.proc. penală, hotararile instantelor penale devin executorii la data cand au ramas definitive. De asemenea, potrivit art. 552 alin. 1, hotararea instantei de apel ramane definitiva la data pronuntarii acesteia, atunci cand apelul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de apel.

Potrivit prevederilor art. 581 C.proc. penală, dispozitiile din hotararea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

Astfel, instanta retine ca decizia penala nr. ………. a Curtii de Apel Bucuresti, este executorie potrivit art. 550 alin. 1 C.p.pen., din momentul pronunţării acesteia si constată astfel o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, astfel incat executarea silită a fost in mod legal declanşata de intimata pentru recuperarea sumelor menţionate in dispozitivul acesteia. Caracterul executoriu al acestei decizii este consolidat si prin prisma prevederilor art. 441 alin. 1 C.proc. pen., conform carora instanta care admite in principiu cererea de recurs in casatie sau completul care judeca recursul in casatie poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii, putand impune respectarea de catre condamnat a unora dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2), ceea ce inseamna ca formularea acestei cai de atac impotriva deciziei penale din speţă nu are ca efect suspendarea de drept a executării acesteia. Mai mult, instanţa reţine ca la data de …….., Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca inadmisibile cererile de recurs in casaţie formulate de inculpaţii P. G., C. G., S.M., B. C. , B.I., B.V. si N. G.impotriva deciziei penale nr. ……… , respingand, de asemenea, şi cererile de suspendare a executării deciziei penale atacate formulate de inculpaţii P.G. , N. G.şi S. M.

Potrivit art. 111 alin. 1 din OG nr. 92/2003, creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează, iar potrivit art. 141 alin. 1 din acelasi act normativ, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care , potrivit legii, constituie titlu executoriu.

In raport de aceste prevederi legale, instanta retine caracterul executoriu a deciziei penale nr. …….. in baza art.  550 alin. 1 C.proc. penală, astfel incât apreciază ca neintemeiate sustinerile contestatorului privind neindeplinirea acestei condiţii.

In ceea ce priveste cuantumul concret al sumei reprezentând alte venituri (venit despagub+raspunderi p.f. etc ), instanta reţine dispoziţiile incheierii de îndreptare eroare meterială din data de 12.09.2014, definitivă,  prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta, considerentele şi dispozitivul deciziei penale nr. ……  pronunţată în dosarul nr. …… în sensul că în loc de 2.296.097  lei se va trece 2.226.097 lei, motiv pentru care instanta va dispune  indreptarea actelor de executare in sensul ca suma reprezentand alte venituri (venit despagub+raspunderi p.f. etc ) este de 2.226.097 lei, iar nu de 2.296.097 lei, urmand ca obligatiile de plata accesorii sa fie calculate in raport de aceasta suma.

In ceea ce priveste sustinerea contestatorului , in sensul că cuantumul venitului din despăgubiri care trebuia menţioant în titlul executoriu este de 896.097 lei iar nu de 2. 226.097 lei, instanta  apreciază ca aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

In primul rand, instanta reţine ca in mod expres s-a stabilit prin decizia penală nr. ……, astfel cum a fost îndreptata prin incheierea din data de ….., in baza art.  998 şi urm. C. civ. obligarea in solidar a contestatorului cu inculpaţii CG. , B. I. la plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 2.226.097 lei reprezentând despăgubiri civile corespunzător prejudiciului cauzat bugetului de stat. Faţă de calea de atac aleasă de contestator pentru a  contesta cuantumul despagubirilor, instanta apreciaza ca fiind nefondata solicitarea de a se modifica pe calea contestatiei la executare cuantumul despăgubirilor civile stabilite prin hotarârea penala definitivă si executorie in sarcina acestuia. Pe de altă, parte instanta retine ca in cuprinsul deciziei penale nr. …….. ( f. 99) a fost in mod concret prezentat modul de determinare a  sumei de 22.260.975.000 lei vechi , sumă cu privire la care s-a reţinut că ar reprezenta valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat.  De altfel, contestatorul s-a referit in cuprinsul cererii precizatoare doar la impozitul aferent impozitului din activităţi economice de 8.489.750.000 lei, determinat prin aplicarea cotei de 25 % la suma de 1.000.000 usd incasată la data de 01.09.2003 de către contestator, ori in considerentele deciziei penale s-a reţinut că prin activitatea ilicită desfăşurată de inculpaţi, printre care si contestatorul, a fost ascunsă valoarea reală a veniturilor obtinute din transferul jucătorului BF, la data de 12.09.2003 , fiind înregistrată doar suma de 100.000 usd , astfel incât prin nedeclararea , de către clubul Rşi a  diferenţei de 2.650.000 usd , bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 22.260.975.000 lei vechi, compusă atât din impozitul aferent profitului din activităti economice după includerea veniturilor nedeclarate, stabilit prin raportare la suma de 1.650.000 usd ( suma de 13.771.225.000) cat si din suma reprezentand impozit pe profit determinată in raport de suma de 1.000.000 usd , încasată de contestator (8.489.750.000 lei).

De altfel, suma achitată de contestator cu titlu de impozit de 1.330.000 lei a fost scazuta din valoarea sumei confiscate de 1.000.000 usd.

Prin urmare, in ceea ce priveste suma stabilită cu titlu de despăgubiri de 2. 296.097 lei, instanta apreciaza ca valoarea acesteia a fost preluată de catre intimată in cuprinsul actelor de executare in baza mentiunilor din decizia penală nr. …………, neputand fi modificat cuantumul despagubirilor in faza de executare silită, decat doar in raport de incheierea de indreptare eroare materiala din data de 12.09.2014.

Totodata, este neintemeiata si sustinerea contestatorului referitoare la existenţa inadvertenţelor intre actele emise de intimată, intrucat din actele atasate de intimată rezulta ca valoarea veniturilor din confiscări este aceeasi atat in titlul executoriu cât şi în procesele verbale de sechestru nr. ……. si nr. ……… in suma de 2194388 lei.

In ceea ce priveste cuantumul efectiv al venitului din confiscări, instanta retine ca prin decizia penala nr. …….., s-a dispus şi confiscarea de la contestatorul PG a sumei de 75000 USD , in echivalent in lei (transferul fotbalistului S.L.) precum şi a  sumei de 1.000.000 USD in echivalent in lei din care se scade suma de 1.330.000 lei plătită cu titlu de impozit ( transferul fotbalistului B.F.).

Astfel, modalitatea de calcul a sumei reprezentand venituri din confiscari indicată de contestator in cuprinsul cererii precizatoare nu corespunde mentiunilor din decizia penala nr. ………, din moment ce acesta nu a  avut in vedere si dispozitia de confiscare a sumei de 75.000 USD, astfel incat prin determinarea echivalentului in lei a celor doua sume mentionate in titlul executoriu la cele doua cursuri de schimb propuse de catre contestator precum si prin scăderea sumei de 1.330.000 lei, valoarea rezultata a venitului din confiscări nu devine mai mică decât cea determinată de intimată in titlul executoriu emis.

In ceea ce priveste obligaţiile de plată accesorii, instanta constata ca intimata a emis la data de ….., decizia nr. …….. prin care a stabilit in sarcina contestatorului obligatia de plata si a  sumelor de 7165910 lei cu titlu de dobanda , calculate de la data de 29.07.2003, pentru suma de 328440 lei şi respectiv de la data de ….. pentru suma de 2296097 lei si 764406 lei cu titlu de penalitati de intarziere, calculate de la data de ……… 

In ceea ce priveste excepţia inadmisibilităţii invocata in raport de criticile aduse deciziei de calcul a obligaţiilor accesorii, instanta retine ca potrivit art. 142 alin. 6 din OG nr. 92/2003, in cazul in care prin titlul executoriu sunt prevăzute , dupa caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, majorari de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces  verbal care constituie titlu executoriu , care se comunica debitorului. Astfel, avand in vedere ca obligatia de plata a dobanzilor si penalităţilor a fost in mod expres prevăzută in decizia penală nr. ………, intimata procedând doar la stabilirea cuantumului exact al acestora, instanta apreciaza ca inscrisul denumit de intimata decizie de calcul privind obligaţiile accesorii nu reprezinta doar un titlu de creanţă conform art. 110 din OG nr. 92/2003 impotriva căruia contestatorul să aibă la dispozitie doar contestatia prevăzută de art. 205 din acelaşi act normativ , motiv pentru se va respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilităţii.

Insă, instanta apreciaza ca fiind neintemeiate sustinerile contestatorului conform carora dobanzile si penalitatile trebuiau calculate incepand cu data pronuntarii deciziei penale nr. …….., avand in vedere ca angajarea raspunderii civile a contestatorului pentru plata sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri a  avut in vedere prevederile art. 998—999 C.civ. ce reglementeaza principiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, ceea ce presupune repararea integrala a prejudiciului cauzat.

Mai mult, instanta retine ca valoarea prejudiciului pretins contestatorului reprezinta impozitul pe profit aferent veniturilor nedeclarate, calculat pentru anul fiscal 2003, data savarsirii de catre contestator a faptelor retinute in sarcina acestuia, astfel incat nu se poate ignora faptul ca scadenta obligatiei de plata este strans legata de data savarsirii faptei ilicite constand in omisiunea de plata a acestui impozit determinata de nedeclararea veniturilor aferente bazei de calcul, motiv pentru care dobanzile au fost calculate incepand cu anul 2003, iar penalitatile incepand cu data de 01.07.2010 (data la care s-a instituit această obligaţie de plata conform OUG nr. 39/2010).

De altfel, potrivit art. 119 din OG nr. 92/2003, dobânzile si penalităţile se datorează pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale, aceste prevederi legale fiind aplicabile cu atat mai mult in situatia de fapt din speta, din moment ce neindeplinirea obligatiei de plata la scadenţă a  fost rezultatul activitatii infractionale a contestatorului ce a  determinat si angajarea raspunderii sale penale ca urmare a nedeclarării unor venituri din activitatea desfăsurată in raport de care s-au determinat si obligatiile fiscale reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat. 

Asadar, avand in vedere ca dobanzile si penalitatile au fost determinate de fapt pentru obligatii fiscale stabilite in sarcina contestatorului ca fiind datorate pentru anul fiscal 2003 si neachitate ca urmare a faptei ilicite de nedeclarare a veniturilor in baza cărora acestea au fost calculate, instanta apreciază că obligaţiile de plată principale  sunt exigibile din momentul in care acestea  ar fi devenit scadente in lipsa activităţii ilicite a contestatorului,  astfel cum au fost calculate de intimată, in raport de data savârşirii faptei, iar nu de la data pronunţării deciziei nr………., cum a solicitat contestatorul.

In ceea ce priveste procesul verbal de sechestru din data de ……, cu privire al imobilul  – cota de 50 % compus din teren intravilan in suprafata de 2119 m.p. in coproprietate cu P L ( cota 50 % ) situat in …………, instanta constata ca acesta a fost evaluat la suma de 1.741.400 lei, valoare calculata conform raportului de evaluare pentru cota de 50 % din imobil teren , acesta fiind instituit pentru efectuarea plăţii sumelor datorate constând în venituri din confiscări in valoare de 2.194.388 lei, sumă determinată in mod corect de intimată, potrivit mentiunilor din decizia penală nr. ……….. şi celor reţinute mai sus, motiv pentru care instanta apreciază ca neîntemeiate susţinerile contestatorului privind nelegalitatea acestui act.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 141 alin. 5 din OG nr. 92/2003, conform carora pentru debitorii obligaţi in solidar la plata creanţelor fiscale se va intocmi un singur titlu executoriu, instanta apreciază ca nerespectarea acestora poate determina anularea procedurii de executare silită, doar pentru situatia in care contestatorul ar  face dovada ca in acest mod i s-a cauzat vătamare, care nu ar putea fi altfel inlăturată decat prin anularea actului, potrivit art.  175 alin. 1 C.p.c., fiind astfel vorba despre o nulitate condiţionată. Insa, in speta, nu se poate retine producerea unei vatamari contestatorului prin neaplicarea acestor prevederi, in lipsa unor dovezi in acest sens. De asemenea, instanta apreciaza că prevederile art. 141 alin. 5 din OG nr. 92/2003, nu inlătura aplicarea regulilor raspunderii solidare si nu determina divizibilitatea obligatiei de plata, astfel cum a arătat contestatorul, totii debitorii fiind in continuare obligati la aceeasi prestatie , astfel încât fiecare poate fi tinut separat pentru întreaga datorie şi numai executarea acesteia de către unul dintre codebitori poate sa-i libereze pe ceilalţi faţă de creditor. De asemenea, creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune. Prin urmare, sunt neintemeiate susţinerile contestatorului privind divizibilitatea obligatiilor de plata, din cuprinsul notelor de şedinţă depuse la data de 22.10.2014.

Pentru toate  aceste considente, instanta va admite in parte contestatie la executare formulata de contestatorul P G în contradictoriu cu intimata AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA – DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCUREŞTI – ADMINISTRATIA SECTOR 1 A FINANTELOR PUBLICE şi va dispune indreptarea actelor de executare in sensul ca suma reprezentand alte venituri (venit despagub+raspunderi p.f. etc ) este de 2.226.097 lei, iar nu de 2.296.097 lei, urmand ca obligatiile de plata accesorii sa fie calculate in raport de aceasta suma . Totodată, se vor respinge ca neîntemeiate celelalte motive de contestatie.