JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI
DREPT CIVIL – SUCCESIUNE
Sentinţa civilă nr. 3090/07.11.2014
Partaj succesoral. Cerere admisă.
Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 25.07.2013 şi înregistrată sub nr. 46…/202, reclamanta B.A.R, domiciliată în Călăraşi a chemat în judecată pe pîrîţii B. R., domiciliat în Călăraşi, B. L. domiciliată în Bucureşti şi B. C., domiciliat în Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei B.M., decedată la data de 09.08.2011, stabilindu-se că de pe urma ei au rămas ca moştenitori pârâtul B. R., soţ supravieţuitor ,ea, în calitate de nepoată de fiu predecedat, precum şi pârâţii B. C. şi B.L, prin retransmitere de la fiul postdecedat al autoarei, B. Petre; să se constate că au calitatea de moştenitori rezervatari, condiţii în care solicită să se dispună reducţiunea testamentului autentificat de B.N.P. Popa Didina sub numărul 18…/14.07.2009 în limitele cotităţii disponibile, întrucât acesta depăşeşte rezerva succesorală; să se stabilească cotele deţinute de părţi din masa succesorală după reducţiunea testamentară;să se constate masa succesorală şi să se dispună ieşirea din indiviziune asupra ei, urmând ca partea căreia i se va atribui imobilul casă de locuit să achite contravaloarea sultelor corespunzătoare, cu compensarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea cererii sale a arătat că autoarea, B.M., a fost căsătorită cu pârâtul B. R., aceştia având doi fii, respectiv numitul B. F., tatăl său şi B. P., tatăl pârâtului B.C. . şi soţul pârâtei B.L.. A mai precizat că fiul B.F. este predecedat autoarei, respectiv la data de 27.06.1998, ea venind la moştenirea autoarei B. M.,.prin reprezentare. A mai adăugat că B P este postdecedat, respectiv a decedat la data de 01.04.2012, acesta moştenind-o pe autoare şi că pârâţii au dezbătut succesiunea de pe urma acestuia, aşa cum rezultă din conţinutul certificatului de moştenitor …/02.08.2012 autentificat la B.N.P. Amzulescu Petre.
A mai menţionat că în plus, autoarea B.M. a lăsat testament fiului B. P.,autentificat de B.N.P. Popa Didina sub numărul 1…/14.07.2009, testament care, întrucât încalcă rezerva succesorală, urmează sa fie redus în limita entităţii disponibile. A mai precizat că din această perspectivă, potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea 319/1944, în vigoare la data decesului, rezerva soţului supravieţuitor, respectiv a pârâtului B. R. este în cotă de 1/8 din masa succesorală, în vreme ce rezerva succesorală a celor doi copii este în cotă de 2/3 din masa succesorală rămasă ulterior deducerii rezervei soţului supravieţuitor,respectiv din 7/8 din masa succesorală, cotitatea disponibilă fiind de 1/3 din 7/8.
A mai precizat că solicită să se constate că liberalitatea făcuta unuia dintre fii, încalcă rezerva succesorală, astfel încât testamentul urmează să fie redus până la nivelul cotităţii disponibile.
A mai arătat că masa succesorală este formată din cota de 1/2 din imobilul situat în Călăraşi, str. …, jud. Călăraşi,bun deţinut în devălmăşie cu pârâtul B. R., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2..150/27.02.1956, precum şi din suprafaţa de 5,1 ha teren arabil, vii şi curţi construcţii, aşa cum rezultă din conţinutul actului de partaj voluntar autentificat la BNP Ceparu Ioan sub nr.303/08.02.1999, dar şi din suma de 5450 lei , reprezentând c/val. drepturi arendă , aferente acestei suprafeţe de teren extravilan ridicate de pârâtul B.C. , aşa cum rezultă din adeverinţa pe care o depune alăturat, eliberată de Societatea Agricolă Agromixt Cuza-Vodă.
A mai precizat că în prezent imobilul din Călăraşi este locatat de pârâtul B. R. care deţine cealaltă cotă de 1/2 din el, acesta nefiind intabulat.
A solicitat să se dispună ieşirea din indiviziune, atribuirea imobilului din Călăraşi, către pârâtul B.R., partajarea suprafeţelor de teren extravilan ,potrivit cotelor deţinute de părţi în natură, urmând să se dispună şi partajarea arendei potrivit aceloraşi cote , pârâtul B. C. urmând să fie obligat la restituirea sumelor care i se cuvin.
În drept a invocat prev. art. 728, 841 şi urm. C .civ., leg. 319/1944.
Cererea a fost legal timbrată
În susţinerea acţiunii reclamanta propus proba cu interogatoriu, expertiză imobiliară şi topo şi înscrisuri, depunând la dosar actele aflate la filele 8- 44 .
Prin rezoluţia din data de 26.07.2013, în cadrul procedurii de regularizare, reclamantei i s-a pus în vedere să depună taxa de timbru în sumă de 4257,9 lei pentru primul capăt de cerere, 200 lei pentru cel de al doilea capăt de cerere, 200 lei pentru cel de al treilea capăt de cerere şi 4257,9 lei pe capătul de cerere privind ieşirea din indiviziune, sub sancţiunea anulării ei ca insuficient timbrată .
La data de 05.08.2013 reclamanta a formulat cerere de reexaminare a taxei de timbru, admisă în parte prin încheierea camerei de consiliu din data de 07.08.2013 prin care s-a constatat că valoarea taxei de timbru datorată în cauză este de 3795,04 lei, taxă de timbru achitată la data de 20.08.2014 .
La data de 23.08.2013, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă, a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâţi, cu menţiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii.
Pârâtul B. C. a formulat întâmpinare-cerere reconvenţională prin care a arătat că la Judecătoria Călăraşi a fost înregistrată sub nr. 4867/202/2013 cererea sa de partaj succesoral formulată împotriva aceloraşi părţi ce figurează în prezentul dosar .
A menţionat că este de acord cu deschiderea succesiunii, stabilindu-se calitatea de moştenitori, cotele ce li se cuvin, a masei succesorale, cu lichidarea stării de indiviziune. A mai precizat că în acţiunea sa a solicitat aducerea la masa partajabila a creanţei în valoare de 25.000 lei asupra moştenirii şi a se constata că la imobilul situat în str. Griviţa, nr. 134, autorul său B. P. şi el au efectuat îmbunătăţiri în valoarea de 9800 lei. A mai adăugat în legătură cu împărţirea lotului 1 ,din actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 303/08.02.1999 că acesta nu a existat la data decesului autoarei B. M. ,în patrimoniul ei,întrucât ea înstrăinase reclamantei imobilul situat în com. Cuza Voda, jud. Călăraşi, compus din suprafaţa de 2000 mp teren de casă şi construcţie. A mai învederat că în proprietatea autoarei mai sunt 44.500 mp teren arabil extravilan şi 2000 mp teren vii extravilan.
A mai arătat că în raport de actele şi dovezile existente îşi rezervă dreptul de a cere raportarea donaţiei în ceea ce o priveşte pe reclamantă,pentru imobilul mai sus menţionat .
În drept a invocat prev. art. 205 şi urm. C. pr civ.
Prin rezoluţia din data de 17.09.2013 reclamantei şi pârâtei B. L. le-a fost comunicată întâmpinarea – cererea reconvenţională formulată de pârâtul B. C, cu menţiunea de a formula răspuns la întâmpinare, în termen de 10 zile de la comunicare.
La data de 25.09.2014 reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională formulată de pârâtul B. C. prin care a arătat referitor la suma de 25.000 lei că nu este de acord cu reţinerea ei ca pasiv succesoral, motivat de faptul că, în primul rând, această sumă nu a fost împrumutată niciodată defunctei şi soţului ei .
A mai învederat că, în al doilea rând, după cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 20.08.2011, pârâtul – reclamant a acceptat ca suma să fie restituită în integralitate, până la data de 20.10.2013, numai de B. Răducan, astfel încât nu se poate susţine că este pasiv succesoral, cât timp înţelegerea părţilor a fost modificată, iar în plus nici nu putea fi adusă integral la masa partajabilă, având în vedere ea le incumba soţilor în cote de 1/2 conform dispoziţiilor Codului Familiei şi Codului Civil. A mai precizat cu privire la capătul de cerere privitor la îmbunătăţirile aduse imobilului situat în Călăraşi, str. …., nr. 164, jud. Călăraşi, în cuantum de 9.800 lei, că nu este de acord nici cu această solicitare , motivat de următoarele aspecte: acestea, deşi există, în parte, au fost edificate din banii bunicilor săi, în perioada 2008-2009, întrucât aveau pensii considerabile şi venituri din agricultură, în urma vânzării produselor obţinute de pe suprafaţa lucrată,iar în plus, la dosarul cauzei nu sunt prezentate niciun fel de acte doveditoare care să ateste că au fost achiziţionate anumite materiale de către de B. Petre şi mai mult decât atât grilajul de fier a fost făcut şi plătit de tatăl ei, pe vremea când părinţii săi au avut magazin acolo, Asociaţia Familială “Alina”(după 1990).
A mai menţionat că în perioada în care au fost realizate îmbunătăţirile, acesta nu şi-a adus niciun aport fizic sau material, locuind în Bucureşti şi vizitându-i rar pe defunctă şi pe pârât. În privinţa masei succesorale, a mai menţionat că aceasta se compune într-adevăr din suprafaţa de 46.500 m.p. teren arabil extravilan ,nu din suprafaţa de 51000 m.p. teren arabil extravilan , sens în care arată că înţelege să-şi restrângă acţiunea formulată,dar şi din terenul de înhumare situat în Cimitirul Central,deţinut potrivit actului de concesiune 5156/12.02.2008.
În drept, art. 201, alin. 2 art. 205 C.p.c.
În susţinere a propus proba cu înscrisuri şi interogatoriu.
La data de 08.10.2013 pârâta B. L. a formulat întâmpinare prin care declară că renunţă la drepturile succesorale care fac obiectul dosarului nr. 4633/202/2013 şi nu doreşte să mai fie parte în acest proces.
Prin rezoluţia din data de 10.10.2013 instanţa a fixat termen de judecată la data de 12.11.2013, cu citarea părţilor.
În şedinţa publică din data de 12.11.2013, instanţa, având în vedere faptul că prin încheierea din data de 11.10.2013, pronunţată în dosarul nr. 4867/202/2013, completul C8 a transpus cauza la completul C9, în vederea conexării, după punerea în discuţia părţilor a excepţiei de conexitate a conexat dosarul nr. 4867/202/2013 la dosarul nr. 4633/202/2013, având în vedere că între cele două cauze există identitate de părţi, acelaşi obiect şi o strânsă legătură, cererea din acest ultim dosar, urmând a fi considerată cerere reconvenţională.
Prin respectiva cerere reconvenţională pârâtul Burcea Cătălin Ion a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va judeca în contradictoriu cu reclamanta B. A. Roxana , cu pârâta B. L. şi cu pârâtul B. R. să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei B. M., decedata la data de 09.08.2011,stabilindu-se calitatea lor de moştenitori,cotele ce li se cuvin, să se stabilească masa bunurilor de împărţit,lichidarea stării de indiviziune,prin individualizarea, atribuirea bunurilor ce li se cuvin,precum şi aducerea la masa partajabilă a creanţei în valoare de 25.000 lei,dar şi a îmbunătăţirilor efectuate de autorul său, B. Petre şi de el , la imobilul situat în Călăraşi, str…, nr.134, jud. Călăraşi, în valoare totală de 9800 lei.
În motivare a arătat că la data de 09.08.2011 a decedat B. M., cu ultimul domiciliu în Călăraşi, str. Griviţa, nr.134, jud. Călăraşi, lăsând ca moştenitori cu vocaţie la succesiune pe el, în calitate de nepot de fiu, Burcea Petre, postdecedat ;- B. R., în calitate de soţ supravieţuitor;- Bănea Alina-Roxana, în calitate de nepoată de fiu, Burcea Florian, predecedat;- Burcea Liliopi, în calitate de soţie supravieţuitoare a lui Burcea Petre, postdecedat.
A mai menţionat că este fiul lui B.P., decedat la data de 01.04.2012, iar acesta primit la data de 14.07.2009, un testament din partea autoarei B. M.,autentificat sub nr.1868, B.N.P. Popa Didina, prin care a lăsat întreaga sa avere mobilă şi imobilă, tatălui său Burcea Petre. A mai precizat că la data de 01.04.2012, a decedat tatăl său şi de pe urma lui au rămas ca ,moştenitori el şi soţia supravieţuitoare B. L., aşa cum rezultă şi din certificatul de moştenitor nr…..02.08.2012, emis de B.N.P. Amzulescu Marius. A mai menţionat că autorul său este cel care s-a ocupat şi a cheltuit cu înmormântarea autoarei B. M. şi a adus îmbunătăţiri la imobilul din Călăraşi, nr.164, jud. Călăraşi, de asemenea, a încasat arenda de pe suprafaţa de 5,1 ha teren, a plătit taxele şi impozitele pentru locurile de veci. A mai arătat că după moartea autoarei, el şi tatăl său s-au ocupat de averea acesteia, ca urmare a testamentului şi tot ei au fost cei care, au suportat cheltuielile de înmormântare şi cu obiceiurile creştineşti, că tatăl său a refăcut mobila din casă, ca acceptant al moştenirii testamentare, fără ca niciun alt pretendent la moştenire să fi solicitat din avere sau să se opună la însuşirea bunurilor din averea moştenită testamentar.
A mai arătat că bunurile rămase de pe urma autoarei sunt:-1/2 din imobilul situat în Călăraşi, nr.164, teren extravilan situat pe raza comunei Cuza-Vodă, în suprafaţă de 46500 mp, teren de înhumare, situat în Cimitirul central, zona 1, parcela, 3, rândul 4, fig.1, loc. 1-2, în suprafaţă de 14mp, aşa cum rezultă din actul de concesiune nr. …./12.02.2008.
A mai menţionat că îmbunătăţirile aduse de autorul B. P. la imobilul proprietatea defunctei şi a pârâtului B. R., constau în : schimbat gard împrejmuitor, cu un gard metalic pe 40 ml,montat centrală termică ,4 calorifere şi instalaţiile aferente, montat parchet laminat în 2 camere în suprafaţă de 40 mp , montat tavan fals sufragerie,montat grilaj fier la toate geamurile şi la 2 uşi de intrare,construit garaj metalic în care s-au ridicat 2 pereţi şi acoperiş din metal,montat gresie şi faianţă în bucătărie şi gresie hol,efectuat reparaţii instalaţii sanitare şi electrice , înlocuit la acoperiş 20 de foi de tablă, înlocuit burlan şi jgheab, în valoare totală de 9800 lei. A mai adăugat ,în legătură cu suma de 25.000 lei, că în anul 2002, a dat-o bunicii sale, pentru nevoi personale, ce nu i-a fost restituită, din cauza unor probleme ale bunicului său, B. R., fiind nevoit să-i mai păsuiască cu restituirea până la data de 20.10.2013, conform chitanţei, numită proces-verbal, încheiat între el şi bunici.
În drept a invocat prev. art. 651 şi urm., 774 , 728 V. C. civ., art. 669 şi urm. N. C civ şi art. 965-981 N. C.pr. civ.
A înţeles să se folosească de proba cu interogatoriu, expertize,martori şi înscrisuri, depunând la dosar actele aflate la filele 13-42 în dosarul nr. 4867/202/2013.
Cererea a fost comunicată pârâţilor, depunând întâmpinare în termenul legal, doar B. A. Roxana şi B. R.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul Burcea Răducan a învederat că reparaţiile la imobilul său şi al defunctei soţii , au fost făcute din economiile lor , dar cu ajutorul defunctului B. P. , la transport şi că niciodată nu au împrumutat de la nepotul lor vreun ban,iar înmormântarea soţiei a fost făcută tot din banii lor , cu ajutorul lui B. P.
Prin întâmpinarea depusă Bănea Alina Roxana a solicitat conexarea dosarului la dosarul nr. 4…/202/2013 , în care sunt aceleaşi părţi, aceiaşi cauză şi în parte acelaşi obiect .
A precizat că îmbunătăţirile efectuate la imobilul bunicilor săi au fost făcute din banii acestora , întrucât aveau venituri considerabile şi că tot din banii lor au fost suportate şi cheltuielile de înmormântare ale defunctei B. M. A mai adăugat că niciodată bunicii săi au fost împrumutaţi de vărul ei şi că mobila din casa bătrânească nu a suferit nici o recondiţionare .
În drept a invocat prev. art. 205 C.p.c şi a solicitat admiterea probei cu acte şi interogatoriu .
Prin răspunsul la întâmpinare, B.C. a învederat că este de acord cu conexarea celor două dosare, menţinându-şi punctul de vedere cu privire la celelalte aspecte invocate în acţiune.
La acelaşi termen , respectiv 12.11.2013, în dosarul nr. 4…/202/2013, instanţa, conform art. 258 Cod procedură civilă, a încuviinţat probele propuse de părţi.
La data de 28.11.2013, pârâta B. L. a depus o cerere prin care a declarat că toate cheltuielile efectuate cu reamenajarea locuinţei lui B.R. şi B. M.. au fost suportate în totalitate de aceştia şi nici un alt membru al familie nu a contribuit cu bani, că soţul ei i-a ajutat la procurarea materialelor şi a supravegheat efectuarea lucrărilor, dar nu a investit nici o sumă de bani. A mai adăugat că nici suma de 25.000 lei nu a fost dată pârâtului B. R. niciodată de pârâtul B.C şi niciodată, în nici o împrejurare ,nu au solicitat bani de la niciunul din membrii familiei.
Prin raportul de expertiză imobiliară s-a concluzionat că valoarea actuală de circulaţie a imobilului casă de locuit – inclusiv corp magazii – este fără îmbunătăţiri de – 94.853 lei, iar valoarea actuală de circulaţie a îmbunătăţirilor este de 23.528 lei.
În şedinţa publică din 14.01.2014 pârâtul B.C. a învederat că pârâtul B. R. a decedat, iar moştenitori sunt ceilalţi doi pârâţi din cauză.
La data de 12.02.2014, reclamanta a depus un certificat de nomenclatură stradală (f. 157 dosar).
La data de 03.03.2014 pârâtul B.C. Ion a formulat cerere prin care solicită atribuirea în natură a imobilului situat în Călăraşi, str. …, nr. 164, jud. Călăraşi, având în vedere îmbunătăţirile efectuate asupra lui şi creanţa asupra moştenirii dar şi faptul că nu este comod partajabil în natură.
La data de 07.03.2014 Primăria mun. Călăraşi a comunicat extras din registrul de deces privind pe B. R.din care rezultă că a decedat la data de 07.12.2013 (f. 194-195 din dosar).
Din raportul de expertiză topo efectuat în cauză privind terenul intravilan aferent casei de locuit, reiese că valoarea lui este de 45.996,00 lei şi că imobilul nu este comod partajabil,iar valoarea terenului extravilan este de 65250 lei, formulând propuneri de lotizare a lui.
La data de 12.03.2014, reclamanta a formulat cerere prin care arată că înţelege să solicite atribuirea bunului imobil situat în Călăraşi, având în vedere faptul că are domiciliul în Călăraşi, spre deosebire de pârâtul-reclamant care domiciliază în altă localitate şi îşi doreşte să înstrăineze imobilul, iar ea şi-ar dori să se mute în acest imobil, urmând să achite contravaloarea sultei aferente cotei deţinute de coindivizari.
La data de 21.03.2014,pârâtul Burcea Cătălin Ion depune procură prin care pârâta B. L., a primit sultă din partea sa, sens în care nu mai are nici o pretenţie la moştenirea defunctei B. M., care i s-ar fi cuvenit prin retransmitere, de pe urma defunctului ei soţ, B.. Petre ( filele 219-220 –vol I).
La data de 24.03.2014 pârâtul B. C. a formulat cerere prin care îşi modifică cererea de chemare în judecată, solicitând partajarea şi a pasivului succesoral rămas de pe urma autorului B. R., în valoare de 8500 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare, datini creştineşti, plăţi către preot, un rând de îmbrăcăminte dată de pomana, împărţit 18 vase, masa-restaurant, plata de 600 lei pentru îngrijitoarea defunctului pe perioada decembrie 2013, dar şi a sumelor rezultate din plata utilităţilor, apă, curent electric, gaze, impozite terenuri ,clădiri,aferente bunurile ce fac parte din masa succesorală .
A depus la dosar un set de înscrisuri, aflate la filele 227-249-vol I, în dovedirea cererii sale.
În drept: art.204, alin.2, punctul 2 C.P.C.
La data de 24.03.2014 pârâtul Burcea Cătălin Ion a solicitat refacerea raportului de expertiză topo ,cu propuneri de lotizare, care să cuprindă şi cota parte rămasă de pe urma pârâtului B. R., reclamanta şi pârâtul venind la moştenirea acestuia în aceeaşi cotă procentuală de 1/2, având în vedere şi declaraţia pârâtei B. L..
S-a comunicat un exemplar al înscrisurilor privind pasivul succesoral şi pârâtei B. L..
La data de 14.04.2014, reclamanta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii modificatoare depusă de pârâtul B. C. Ion prin care arată că este tardiv formulată conform art. 204 al.1 şi 3 Cod procedură civilă. În plus a mai adăugat că pârâtul nu face nici o referire la ajutorul de înmormântare în sumă de 2223 lei, ridicat de la Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi şi că o parte din chitanţele depuse în dovedirea pasivului rămas de pe urma defunctului B. Ră. ,nu au nici o legătură cu cauza, respectiv suma de 600 lei plătită pentru îngrijirea defunctului , sumele achitate la 2.10.2009 şi respectiv 2.08.2013,pentru mese de două persoane, transportul şi cazarea soţiei pârâtului de la Milano la Bucureşti şi retur.
A depus în susţinerea cererii adresa nr. 9782 din 2.04.2014 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi.
La data de 28.04.2014 dl. expert Stoica Alexandru a depus suplimentul la raportul de expertiză – refacere cote valorice, partaje, etc. ca urmare a decesului pârâtului B. R., dispuse de instanţă prin încheierea de şedinţă, din 15.04.2014, precizate în raportul iniţial de expertiză.
La data de 28.04.2014 dl. expert Micu Constantin a depus suplimentul la raportul de expertiză ca urmare a decesului pârâtului B. R.
Martora Striblea Elena, audiată la cererea pârâtului B. C. Ion, a arătat că a fost vecină cu defuncţii Burcea şi ştie faptul că autoarea B.M. a lăsat testament lui B. P., fiindcă nepoata sa B.A. nu a vizitat-o ani în şir. Cu privire la pasivul succesoral a precizat faptul că, cheltuielile de înmormântare pentru defuncta B. M. au fost făcute de către B. P., care a efectuat şi pomenirile ulterioare, respectiv de le 40 de zile, de la 3 luni şi respectiv de la 6 luni, iar parastasul de un an a fost făcut de B. C. A mai arătat că nu cunoaşte care este suma la care se ridică cheltuielile de înmormântare ale defunctei şi că relaţiile dintre ea şi reclamantă s-au deteriorat ca urmare a faptului că aceasta o denigra în societate făcând-o scorpie bătrână. A mai precizat că îmbunătăţirile la imobil au fost făcute de B. P., iar acestea au constat în: a instalat gaze naturale, a montat centrală termică, în 3 camere a gletuit, respectiv baia, a pus tavane false în 2 camere, a pus gresie şi faianţă în bucătărie şi baie, a reparat porţiuni din acoperiş, schimbând tabla în anumite locuri, a montat jgheaburi acolo unde acestea era deteriorate, cam la jumătate din casă, a construit un şopron în curte din fier şi acoperit cu tablă ondulată. De asemenea, a mai menţionat faptul că B. P. a schimbat gardul pe o latură a proprietăţi cea dinspre Balteş, în sensul că a construit un gard pe această porţiune din plasă. De asemenea, a mai menţionat şi faptul că în 2 camere a schimbat duşumeaua în sensul că a pus parchet obişnuit ,a schimbat parţial şi instalaţia electrică ,precizând că cunoaşte toate aceste aspecte pentru că a fost vecină aşa cum a declarat anterior şi prietenă cu autoarea B. M. şi era zi de zi în casa lor. A mai menţionat că ea personal a participat la toate parastasele şi de asemenea că un parastas,respectiv cel de un an s-a ţinut la restaurantul Intim, iar cel de 2 ani ( care a fost organizat de B. C.) s-a ţinut la restaurantul ( Groapa). A mai precizat că la parastasul de un an s-au cheltuit aproximativ 1800 lei ( 14 persoane), iar la parastasul de 2 ani ( 10 persoane) s-au cheltuieli 1600 lei şi că, ştie ultimele aspecte relatate de la soţia lui B. C., dar şi că tatăl reclamantei a avut un magazin care a funcţionat pe str. Bucureşti , nu în casa bătrânească. A mai precizat că la 3 ferestre şi respectiv uşa imobilului sunt într-adevăr grilaje de fier însă nu ştie cine le-a făcut,că defuncta B. M. împreună cu soţul său aveau venituri din pensie, de aprox. 1600 lei. De asemenea,a mai arătat că terenul agricol a fost lucrat de defunctul Burcea Petre fiindcă i-a fost dat prin testament şi că toate materialele necesare îmbunătăţirilor au fost achiziţionate de el, cei doi bătrânii neparticipând cu bani la ele deoarece cu banii din pensii îşi plăteau facturile şi respectiv medicamentele.
Martora Petrescu Maria,audiată la cererea reclamantei ,a arătat că a fost prietenă cu Burcea Maria şi în relaţii foarte bune atât cu ea cât şi cu soţul ei. A mai precizat cu privire la cheltuielile de înmormântare pentru autoarea B.M., că acestea au fost făcute în exclusivitate numai din ajutorul de deces acordat de casa de pensii, cum bine se ştie, dar şi din veniturile autoarei şi soţului ei deoarece erau oameni foarte înstăriţi, aveau pensii bune şi de asemenea, un imobil la ţară şi teren agricol. A mai arătat că nu cunoaşte cu exactitate cine a făcut pomenile ulterioare dar din ce a auzit , ştie că pomeni au fost făcute şi de către numita B. C. ,mama reclamantei,respectiv a făcut parastas la 6 săptămâni ,dar şi de Sf. Maria a dus o colivă la biserică în memoria acestei defuncte. A mai arătat că a fost la înmormântarea autoarei B. M. şi că într-una din zile când se întorcea de la serviciu, fiindcă drumul său era de obicei prin faţa casei ei, aceasta a invitat-o la o cafea şi a ţinut să îi spună că a făcut anumite îmbunătăţiri la imobil şi anume: a pus parchet, a pus centrală termică, a zugrăvit, a pus în bucătărie şi afară la intrare gresie şi faianţă, a pus tavan fals. A mai precizat de asemenea că, defuncta i-a spus că a ajutat-o şi B. P. cu materialele, la muncă, că el a locuit ocazional în acest imobil,cunoscând acest aspect de la părinţii reclamantei. A mai arătat că ştie că B. P. locuia la Bucureşti împreună cu soţia lui şi de acea locuia din când în când la părinţi şi că aceste îmbunătăţiri au fost făcute în anul 2007-2008. A mai precizat că din câte cunoaşte ea, numitul B. F., ( tatăl reclamantei) a avut 3 magazine,dintre care unul cu sediul în imobilul proprietatea defunctei . A mai învederat că la casă au fost făcute grilaje la ferestre şi la uşile din faţă cu ocazia deschiderii acestuia magazin. A mai arătat că în 2009 trăiau în acest imobil doar soţii Burcea ,că a intrat în el la diverse evenimente, petreceri, dar şi parastase şi vizite.
Pârâtul a depus la dosar o serie de înscrisuri, aflate la filele 38-50-vol.II , iar la cererea instanţei BNP Popa Didina a comunicat toate actele care au stat la baza întocmirii testamentului nr.1868/14.07.2008 în copie certificată, relaţii comunicare la data de 29.05.2014, filele 56- 61 –vol. II .
Prin S.C. nr. 1634 din 17.06.2014 pronunţată de Judecătoria Călăraşi s-au admis în parte atât cererea reclamantei, aşa cum a fost precizată, cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul B. C.Ion .
Împotriva acestei sentinţe reclamanta şi pârâtul B. C. Ion au declarat apel,iar prin DC nr.1006/19.12.2014 a Tribunalului Călăraşi au fost admise apelurile, sentinţa civilă a fost casată ,cauza fiind trimisă spre rejudecare .
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de control a avut în vedere că hotărârea instanţei de fond nu a fost motivată corespunzător, dispunându-se reanalizarea întregului probatoriului administrat,dar şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantei de a solicita reducţiunea testamentului defunctei Burcea Maria, invocată de pârâtul B. C. Ion.
Cauza a fost înregistrată la această instanţă la data de 19.01.2015,sub nr.4633/202/2013*.
În şedinţa publică din data de 12.02.2015 pârâtul B. C. Ion a invocat excepţiei prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei de a veni la succesiunea pârâtului B. R., a cărei soluţionare a fost prorogată pentru un termen ulterior, până la care să se comunice numele moştenitorilor defunctei B. L. decedată la data de 21.12.1014.
La termenul din data de 5.03.2015 instanţa a dispus, la cererea reclamantei, introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei Radu Lenuţa, moştenitoarea defunctei B. L., iar la termenul din 26.03.2015 a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, faţă de faptul că a renunţat la succesiunea rămasă de pe urma defunctei şi a dispus introducerea în cauză în calitate de moştenitor unic al ei a numitului Radu …, conform certificatului nr. 17 din 16.03.2015 emis de BNP Marius Amzulescu.
Deşi lega citat pârâtul Radu … nu a depus întâmpinare .
La data de 7.04.2015 pârâtul B.C a depus o cerere prin care a solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma autorului B. R., decedat la data de 7.12.2013, să se constate că de pe urma acestui autor au rămas ca moştenitori-el în calitate de nepot de fiu predecedat, reclamanta în calitate de nepoată de fiu predecedat, să se stabilească cotele deţinute de părţi din masa succesorală , să se constate că masa succesorală se compune din 1/2 din imobilul casă de locuit situat în Călăraşi,str. ….,nr. 164, 1/8 din masa succesorală rămasă după B. M., suma de 8000 lei reprezentând pasiv succesoral , respectiv cheltuielile efectuate cu înmormântarea lui, suma de 2500 lei reprezentând creanţă asupra moştenirii şi să se lichideze starea de indiviziune.
A mai menţionat că, aşa cum rezultă din certificatul nr. 280171 din 16.12.2014 emis de RNNEOS,reclamanta nu a făcut nici un fel act de opţiune succesorală , cu privire la moştenirea defunctului , depăşind termenul conform art. 1103 C.civ., neputând fi vorba nici de o acceptare tacită, întrucât nu a făcut acte de dispoziţie juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moştenirii, nu a conservat şi nu a administrat bunurile moştenirii, nu a luat nici un bun din moştenire, nu a încasat arenda din pământuri şi deşi i-a fost atribuit imobilul din Călăraşi , în primul ciclu procesual,nu a plătit impozitul aferent acestuia şi nici o utilitate ,nici impozitul pentru terenuri, nici taxa de concesiune la cimitir , deci nu s-a comportat ca un proprietar.
A învederat că înţelege să invoce excepţia prescripţiei dreptului ei de opţiune succesorală ,conform art. 1104 C. civ. şi că îşi rezervă dreptul de a cere raportul donaţiilor întrucât reclamantei i-a fost donat de defuncţi un imobil situat în com. Cuza Vodă, compus din 2000 m.p. şi casă din 4 camere şi anexe gospodăreşti, în valoare de 50.000 lei, în anul 1993. A mai precizat că şi autorului său B.P. i-a fost donat de defuncţi un imobil situat în com. Cuza Vodă, compus din 1000 m.p. şi casă din 3 camere şi anexe gospodăreşti, în valoare de 700.000 lei în anul 1997 prin act de vânzare cumpărare nr. 670/1997. A mai adăugat că raportul financiar dintre casa cumpărată pentru reclamantă şi jumătate din casa cumpărată pentru autorul său B.P. este foarte mare,astfel că pentru aceste considerente apreciază că nu a fost încălcată rezerva succesorală.
În drept a invocat prev. art. 651,774,728 V. C.civ., art. 669 şi urm. N. C.civ., art. 965-981 N. C.p.c
A depus un set de înscrisuri aflate la filele 52-93.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 28.04.2015 reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul B.A.C. prin care a solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, excepţie invocată de pârâtul Burcea Cătălin Ion, întrucât este tardiv formulată, menţionând că trebuia invocată în primul ciclu procesual, odată cu întâmpinarea sau până la primul termen de judecată. A mai menţionat că pârâtul, nu poate revendica suma pretinsă,reprezentând „cheltuieli cu înmormântarea lui Răducan Burcea”, deoarece, aşa cum rezultă din adresa nr. 9782/02.04.2014 ,emisă la solicitarea ei, de Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi, a ridicat în data de 11.12.2013 suma de 2223 lei, aferentă ajutorului de deces stabilit în condiţiile legii .
A mai solicitat în ceea ce priveşte presupusului împrumut,respingerea cererii acestuia, deoarece contravine prevederilor art. 309, alin.2 din Noul Cod de Procedura Civilă, care
stipulează că: « Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei(…) » .A mai adăugat că trebuie respinse şi susţinerile referitoare la pretinsa prescripţie a dreptului de opţiune succesorală în ceea ce o priveşte, ca fiind vădit neîntemeiată,în condiţiile în care a acceptat tacit succesiunea defunctului , fiind introdusă în cauză în calitate de moştenitoare a lui, ea stând în proces şi în această calitate .
Faţă de cele învederate a solicitat să se dispună respingerea excepţiei invocate de
pârât ,admiterea acţiunii formulate şi respingerea cererii reconvenţionale.
Instanţa la termenul din data de 30.04.2015 a respins excepţia tardivităţii invocării prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei cu privire la succesiunea autorului B.R.,invocată de aceasta,faţă de faptul că abia în acest ciclu procesual s-a solicitat dezbaterea succesiunii defunctului mai sus menţionat şi implicit stabilirea moştenitorilor acestuia, iar acest termen reprezintă prima zi de înfăţişare, astfel că excepţia este neîntemeiată şi a acordat cuvântul pe excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei cu privire la succesiunea autorului B. R., invocată de pârâtul B..a , fiind admisă proba testimonială cu câte un martor , pe în dovedirea , respectiv combaterea ei .
Martora Striblea Elena, audiată la cererea pârâtului , a arătat că familia reclamantei o ştie doar din auzite ,nu a relaţionat cu ea şi de 1 an de zile este în relaţii de prietenie cu pârâtul Burcea, care a crescut sub ochi ei. A mai precizat că reclamanta venea destul de rar să-si viziteze bunici, însă pârâtul, care locuieşte la Milano, venea cam o dată la 3 luni şi trimitea frecvent pachete. A mai menţionat că atunci când a murit defunctul a fost de faţă împreună cu îngrijitoarea acestuia, care în prezenţa ei a sunat-o pe reclamantă, iar aceasta a refuzat să se ocupe de înmormântare pretinzând că nu are timp şi spunându-i să-l solicite pe celălalt nepot, B. C… A mai arătat că el a fost cel care s-a ocupat de toate cheltuielile care au ţinut de înmormântare şi că ştie că aveau cheie de la casă ambii nepoţi întrucât în prezenţa ei reclamanta a primit o cheie de la bunici şi că personal nu a văzut-o pe reclamantă să fi venit la această casă ce a aparţinut defuncţilor. A mai adăugat că până să i se atribuie imobilul reclamantei,ea a fost cea care a luat facturile depuse în cutia poştală a imobilului şi le-a predat apoi pârâtului B., iar după aceea ştie că a venit şi au sigilat apa, gazele pentru că tot ea a fost cea care le-a deschis poarta şi nu ştie ca reclamanta să fi făcut nimic în legătură cu acest imobil. Martora a mai precizat că nu mai reţine exact când a primit cheile reclamanta ,dar ştie că trăia doar bunicul şi că relaţia de afecţiune era doar de la bunic către nepoată , nu şi invers pentru că a fost un episod când i s-a făcut rău acestuia , în curtea ei ,moment în care a sunat-o personal ,iar aceasta nu a vrut să vină şi atunci l-a chemat pe nepot de la Milano şi acesta a venit.
Martora Petrescu Maria,audiată la cererea reclamantei, a arătat că este naşa de cununie a părinţilor reclamantei şi că a purtat discuţii cu ea când a început acest proces ,respectiv pentru dezbaterea succesiunii lui B.M. , ocazie cu care i-a spus că vrea să devină moştenitoare a ambilor bunici . A mai arătat că reclamanta împreună cu mama şi soţul ei au fost la înmormântarea defunctului ,însă nu au putut pătrunde în imobilul masă succesorală şi nici să ia vreun bun de acolo ,întrucât nu aveau acces la el. A mai menţionat că reclamantei i-a fost atribuit imobilul prin sentinţă, din vara anului trecut , însă nu a mers acolo pentru că nu are cheie şi nici nu a vrut să meargă sau să facă vreun alt demers până la finalizarea procesului.
La termenul din data de 21.05.2015 instanţa, după punerea în discuţia părţilor ,a respins excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei cu privire la succesiunea autorului Burcea Răducan, invocată de pârâtul Burcea reţinând următoarele : reclamanta şi pârâtul Burcea sunt nepoţii de fii ai defuncţilor B. M.şi B. R..
În prezenta cauză , reclamanta a solicitat dezbaterea succesiunii de pe urma bunicii sale, fiind citat în calitate de moştenitor al acesteia,printre alţii, şi soţul ei,pârâtul B. R.. În cursul procesului, pârâtul B. R. a decedat şi întrucât procesul nu putea continua fără citarea legală a moştenitorilor acestuia, au fost indicaţi în această calitate şi introduşi în cauză, conform discuţiilor purtate în şedinţele din data de 14 ianuarie 2014, respectiv de 11 februarie 2014,ambii nepoţi,respectiv reclamanta şi pârâtul Burcea.
Pârâtul Burcea a depus la dosar încheierea nr. 7 din 7.04.2015 emisă de BNP Popa Didina,din care rezultă că singurul care a acceptat succesiunea de pe urma defunctului Burcea Răducan, decedat la data de 7.12.2013,în termenul de 1 an , de la data deschiderii moştenirii , în care se putea exercita dreptul de opţiune succesorală , conform art. 1103 C . civ, este el, prin declaraţia dată la data de 20.03.2014.
Potrivit dispoziţiilor art. 1100 şi urm. Cod civ. transmiterea patrimoniului succesoral operează de drept din momentul deschiderii moştenirii fără vreo manifestare de voinţă din partea succesibilului şi chiar fără ştirea lui . Nimeni nu este însă obligat , conform art. 1106 C. civ. să accepte o moştenire care i se cuvine şi pentru ca soarta acesteia să nu rămână multă vreme incertă , legiuitorul a stabilit ca dreptul de opţiune să fie exercitat într-un termen de 1 an , calculat de la data deschiderii moştenirii, conform art. 1103 C. civ. Termenul de exercitare a opţiunii succesorale începe să curgă de la data deschiderii succesiunii , deci de la data decesului , indiferent de momentul înscrierii lui în registrele de stare civilă şi faţă de toţi succesibilii , indiferent că vocaţia lor la moştenire este concretă sau numai generală .
Acceptarea succesiunii în termenul mai sus menţionat este fie expresă , atunci când succesibilul îşi manifestă intenţia de a o accepta printr-un înscris , fie el autentic sau sub semnătură privată , fie tacită , respectiv prin acte sau fapte din care să rezulte neîndoielnic intenţia acestuia de a intra în posesia ei . Deşi legiuitorul nu stabileşte expres care sunt faptele în virtutea cărora se consideră că moştenitorul a înţeles să accepte succesiunea , totuşi din conţinutul acestora trebuie să rezulte indubitabil această intenţie a sa .În acest sens, practica judiciară a stabilit că nu semnifică acceptare tacită a moştenirii plata cheltuielilor de înmormântare sau a parastaselor ulterioare, acestea fiind efectuate de moştenitori din considerente de morală şi de respect faţă de memoria defunctului .
Tot practica judiciară a stabilit însă că poate constitui acceptare tacită a moştenirii ,participarea la proces a succesibilului în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată rezultă însuşirea calităţii de moştenitor.
În speţă, reclamanta a fost introdusă în cauză în calitate de moştenitoare a defunctului pârât B. R.,conform discuţiilor purtate în şedinţele din data de 14 ianuarie 2014,respectiv de 11 februarie 2014,alături de pârâtul B. C. şi nu a declarat nici un moment că nu doreşte să vină la moştenirea acestuia,ci doar că nu doreşte dezbaterea ei, în acest dosar.
De altfel,în întâmpinarea depusă la data de 14.04.2014,în dosarul nr. 4633/202/2013,la fila 277,reclamanta,la pct. 3, precizează că se numără printre moştenitorii lui B. R., ceea ce echivalează evident cu o acceptare a succesiunii acestuia.
La termenul din data 2.07.2015 instanţa a admis probele propuse de părţi , respectiv acte, rapoarte de expertiză imobiliară şi topografică.
Părţile au învederat că achiesează la declaraţiile testimoniale din primul ciclu procesual, ne mai înţelegând să reaudieze martorii.
Din raportul de expertiză imobiliară a reieşit că valoarea actuală de circulaţie a imobilului este de 191.484 lei,iar valoarea îmbunătăţirilor aduse acestuia este de 30.241 lei.
Prin raportul de expertiză topo a fost identificată suprafaţa de teren de 46.500 m.p. şi s-au făcut propuneri de lotizare, în două loturi egale, stabilindu-se şi valoarea de circulaţie a acestora .
La data de 29.10.2015 , reclamanta a depus un înscris prin care a solicitat respingerea cererii completatoare formulată de pârât,învederând că sunt încălcate prev. art. 204 C.p.c , care îi permiteau să-şi modifice acţiunea numai până la primul termen de judecată sau şi ulterior dar doar cu acordul expres al tuturor părţilor, ori în speţă , acesta a fost cu mult depăşit, ea fiind formulată după casarea cu trimitere spre rejudecare.
Părţile au achiesat la concluziile raportului de expertiză imobiliară, iar pârâtul a solicitat efectuarea un nou raport de expertiză topografică , motivat de faptul că nu a fost legal citat la întocmirea acestuia. Totodată a solicitat să se aibă în vedere şi o variantă de lotizarea a terenului care să respecte testamentul defunctei B. M..
La acelaşi termen, pârâtul a solicitat în completarea probatoriului administrat pentru dovedirea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea defunctului audierea unui martor.
Instanţa având în vedere faptul că pârâtul nu a fost citat la domiciliul indicat în acţiune, văzând şi disp. art. 335 C.p.c a încuviinţat solicitarea acestuia şi a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză topografică,care să ţină cont şi de varianta de lotizare propusă de acesta,dar şi audierea unui martor pentru dovedirea cheltuielilor de înmormântare a defunctului .
Martora Striblea Elena,audiată la cerere pârâtului,a arătat că el a suportat în exclusivitate cheltuielile de înmormântare ale defunctului B.R.,că a organizat un parastas după înmormântare la care au participat 40 de persoane, iar ulterior a mai făcut unul la 40 de zile, la care au participat cu totul 12 persoane. A mai precizat că la ambele invitaţii au consumat ce au dorit, nu a existat un meniu prestabilit şi ştie că s-a făcut parastas şi la 6 luni, acasă la defuncţi ,la 9 luni s-a făcut la cimitir şi s-au împărţit vase la vecini ,iar la an au participat 14-15 persoane şi fiecare a comandat ce a dorit la restaurant. A mai adăugat că ştie aceste aspecte pentru că a participat la parastase şi a făcut şi coliva de fiecare dată şi că pârâtul a beneficiat de suma acordată de casa de pensii ca ajutor de înmormântare.
Concluziile noului raport de expertiză topografică au fost contestate de pârât, doar cu privire la vecinătăţile anumitor loturi,iar prin răspunsul la obiecţiuni , expertul a lămurit inadvertenţele , în sensul că s-au schimbat vecinii faţă de momentul întocmirii actului de partaj voluntar.
La data de 14.01.2016 ,la solicitarea instanţei , părţile au învederat că nu solicită evaluarea donaţiilor făcute de defuncţi, în favoarea lor.
Conform disp. art. 248 C.p.c instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei prescripţiei dreptului reclamantei B. A. Roxana de a solicita reducţiunea testamentului defunctei B. M.,decedată la data de 9.08.2011, invocată de pârâtul B. C. Ion.
În acest se are în vedere faptul că persoanele îndreptăţite, respectiv moştenitorii rezervatari, cărora le-a fost încălcată rezerva succesorală prin liberalităţi făcute de defunct, au posibilitatea de a se adresa instanţei solicitând reducţiunea , formulând în acest sens o acţiune în reducţiune. Deşi rezerva succesorală este reglementată de norme imperative,totuşi reducţiunea nu operează de drept, ea trebuie invocată, acţiunea în reducţiune fiind o acţiune patrimonială personală, moştenitorul rezervatar neavând posibilitatea de a urmări bunurile în mâinile terţilor subdobânditori. Fiind o acţiune personală şi patrimonială este prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani ( art. 3 din Decretul 167/1958), termenul începând să curgă de la data deschiderii moştenirii, când se naşte dreptul la acţiune al moştenitorului rezervatar.
În speţă, defuncta B.M. a decedat la data de 9.08.2011, iar reclamanta a formulat cerere de reducţiune a testamentului acesteia la data introducerii acţiunii, respectiv 25.07.2013, adică în interiorul termenului general de prescripţie ,mai sus menţionat.
Pentru aceste considerente instanţa urmează a respinge excepţia prescripţiei dreptului reclamantei de a solicita reducţiunea testamentului defunctei B.M., decedată la data de 9.08.2011, invocată de pârâtul B.C. Ion, ca fiind neîntemeiată.
Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut următoarea situaţie de fapt: prin acţiunea formulată, aşa cum a fost restrânsă, reclamanta a solicitat dezbaterea succesiunii defunctei B.M., iar pârâtul B. C.,prin cererea reconvenţională formulată în cauză, aşa cum a fost completată, a solicitat atât dezbaterea succesiunii defunctei, constatarea unor drepturi de creanţă împotriva masei succesorale,constatarea efectuării unor îmbunătăţiri la imobilul masă succesorală, situat în Călăraşi, iar ulterior dezbaterea şi a succesiunii pârâtului Burcea Răducan, decedat, în cursul procesului.
S-a constatat că la data de 9.08.2011,decedează numita B. M., cu ultimul domiciliu în Călăraşi ,aşa cum rezultă din certificatul de deces seria DZ nr. 446843.
În conf. cu disp. art. 651 cod civ, la decesul defunctei s-a deschis succesiunea acesteia.
Fac parte din masa succesorală bunurile existente în patrimoniul defunctei , la decesul acesteia.
În temeiul Legii 18/1991 defunctei B. M. i s-a reconstituit, în nume propriu, în indiviziune cu numita D. Florica, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 10,10 ha teren, situată în com. Cuza Vodă, jud. Călăraşi , conform titlului de proprietate 18… din 10.12.1993, emis de C.J.S.D.P.A.T. Călăraşi, depus la fila 19-vol. I .Prin actul de partaj voluntar , filele 20-23 –vol. I , autentificat sub nr. … din 8.02.1999 de BNP Ceparu Ioan, defuncta iese din indiviziune asupra suprafeţei mai sus menţionate, iar lotul 1, compus din suprafaţa de 51.000 m.p. teren arabil, vii şi curţi construcţii , intră în proprietatea sa .În timpul vieţii defuncta donează nepoatei, respectiv reclamanta şi fiului postdecedat B. P. terenurile intravilane şi construcţiile aflate pe acestea, conform actului de donaţie autentificat sub nr. 21 din 5.01.1999 de BNP Ceparu Ioan,astfel că suprafaţa de 5,1 ha teren se diminuează cu terenul intravilan în suprafaţă totală de 4500 m.p. , rămânând doar suprafaţa de 46.500 m.p. teren extravilan şi vii , ce face parte din masa succesorală. Această suprafaţă are următoarea structură:- 21.870 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 45/1,parcela 32; – 19.724 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 23,parcela 16; – 2000 m.p. teren vii, amplasat în tarlaua 58/1,parcela 66 ; – 2906 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 93/2,parcela 9.
Aspectul diminuării suprafeţei de teren a fost invocat iniţial de pârâtul B. C. Ion în cererea reconvenţională şi însuşit apoi şi de reclamantă,prin întâmpinarea depusă la aceasta , prin care îşi restrânge masa succesorală solicitată.
În timpul căsătoriei defunctei cu pârâtul B.R. , cei doi soţi au dobândit în proprietate imobilul situat în Călăraşi, str. …nr. 164, ( fost 134 conform certificatului de nomenclatură stradală-fila 159 . vol I),jud. Călăraşi,aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/150 din 27.02.1956 de Notariatul Raional Călăraşi ( fila 15 –vol. I), compus din suprafaţa de 360 m.p. teren (369 m.p. din măsurători), o casă de locuit şi o magazie, înscris în C.F. nr. 26934 a Mun. Călăraşi ,având număr cadastral 3737 ( conform extrasului de carte funciară filele 12-13 vol. I).
Conform art. 30 C. fam.( în vigoare la momentul decesului defunctei ), bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ale soţilor,prezumându-se până la proba contrară, care în cauză nu a fost făcută, că aceştia au o contribuţie egală la dobândirea lor.
Aşadar, în patrimoniul defunctei intră cota sa indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus menţionat.
Tot în timpul căsătoriei defuncta şi pârâtul B. R. au dobândit, în devălmăşie şi în cote egale dreptul de folosinţă asupra cotei indivize de 1/2 din terenul de înhumare, situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi, în suprafaţă de 14 m.p. , amplasat în zona 1 , parcela 3, rândul 4, figura 1,locurile 1-2,având vecinătăţile: N- fam. Lepădat, S- fam. Gheorghe, E-fam. Băjan, V- fam. Voicu ( conform actului de concesiune nr. 5156 din 12.02.2008 emis de Primăria mun. Călăraşi – Administraţia Cimitirelor –fila 37 dosar 4867/202/2013).
Intră aşadar în patrimoniul defunctei şi cota sa indiviză din dreptul de folosinţă asupra terenului de înhumare.
Urmează a lua act că restul cotelor de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Călăraşi, str. …. nr. 164,jud. Călăraşi şi din dreptul de folosinţă asupra terenului de înhumare situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi,aparţin soţului postdecedat B.R., conform art.357 al. 2 C. civ. ( în vigoare la decesul acestuia) .
Constată că prin testamentul autentificat sub nr. 1… din 14.07.2009 de B.N.P. Popa Didina,defuncta B. M. a lăsat întreaga sa avere mobilă şi imobilă,fiului său postdecedat Burcea Petre ( fila 24 vol.I ).
Orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, însă acest drept de dispoziţie poate fi exercitat numai în limitele determinate de lege, conform art. 475 şi 480 V. C. civ. Astfel, prin efectul legii ( art. 841-855,939-941 V. C. civ. şi art. 2 din Leg. 319/1944, în vigoare la momentul deschiderii succesiunii defunctei) este rezervată anumitor moştenitori legali ( copii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, soţul supravieţuitor ,părinţii defunctului) o parte din patrimoniul defunctului , astfel că acesta poate dispune liber prin liberalităţi numai de cealaltă parte care excede rezervei succesorale, cunoscută sub numele de cotitate disponibilă. Aşadar defunctul poate face donaţii ,testamente, numai în măsura în care acestea nu încalcă rezerva succesorală , adică acea parte din patrimoniul celui care lasă moştenirea, la care moştenitorii au drepturi în virtutea legii . Cotitatea disponibilă apare ca fiind acea parte a patrimoniului care excede rezervei succesorale şi de care defunctul poate dispune liber inclusiv prin donaţii şi dispoziţii testamentare.
Pentru calculul rezervei şi a cotităţii disponibile trebuie stabilită valoarea bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii, trebuie scăzut pasivul succesoral din activul brut al moştenirii pentru a se obţine activul net şi trebuie reunit fictiv la acesta din urmă valoarea donaţiilor făcute în timpul vieţii de cel care lasă moştenirea.
În speţă, reclamanta şi pârâtul B. C. Ion au convenit , aşa cum rezultă poziţia pe care au avut-o la termenul din 14.01.2016, să nu mai reunească la activul net al moştenirii valoarea donaţiilor făcute de defunctă, în condiţiile în care aceasta i-a gratificat în timpul vieţii pe amândoi.
Instanţa nu a reţinut, aşa cum se va arăta mai jos existenţa vreunui pasiv succesoral astfel că masa succesorală avută în vedere la stabilirea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile este compusă din activul mai sus descris.
În condiţiile în care defuncta a lăsat prin testament întreaga sa avere fiului ei postdecedat B. P. ,este evident că a încălcat rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari , în speţă reclamanta, nepoată de fiu predecedat, B. Florian (27.06.1998) – care vine la moştenirea acesteia,prin reprezentare şi a soţului supravieţuitor Burcea Răducan, postdecedat .
Conform art. 841 V. C. civ. rezerva descendenţilor este de o jumătate de moştenire pentru un copil şi de 2/3 din moştenire pentru doi copii,iar rezerva soţului supravieţuitor este conform art. 2 din Leg. 319 /1944 este de 1/2 din cota succesorală ce i se cuvine ca moştenitor legal, adică de 1/8 din moştenire , dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului , cum este cazul în speţă, indiferent de numărul lor sau de gradul lor de rudenie cu defunctul.
Dispoziţiile legale mai sus menţionate conduc la concluzia că drepturile celorlalţi moştenitori rezervatari urmează să fie satisfăcute după deducerea cotei prevăzute de legea 319/1944 în favoarea soţului supravieţuitor.
Reclamanta a invocat faptul că s-a încălcat rezerva succesorală atât a sa , cât şi a pârâtului B. R., în lipsa poziţiei exprimată de acesta din urmă, pârâtul B. C. Ion a solicitat să se constate că ea nu poate invoca decât încălcarea propriei rezerve.
Aşa cum am arătat mai sus dispoziţiile ce reglementează rezerva succesorală sunt imperative ,putând fi invocată de orice persoană interesată, iar dacă reducţiunea este cerută în cadrul acţiunii de partaj se admite că cererea exercitată de unul dintre moştenitorii rezervatari este de natură să folosească tuturor, în măsura în care şi ei, în ceea ce-i priveşte , se găsesc în termenul legal de a o introduce. În speţă,reclamanta în calitate de prezumtivă moştenitoare şi a pârâtului B. R. face dovada interesului de a invoca încălcarea rezervei acestuia,iar el la rândul său se găsea în termenul legal de a o invoca .
Având în vedere cele mai sus reţinute instanţa urmează a constata rezerva succesorală este în cotă de 17/24 din masa succesorală, respectiv cota de 1/8 (3/24) din masa succesorală aparţinând soţului supravieţuitor B. Răducan şi cota de 14/24 din masa succesorală aparţinând reclamantei B. A. Roxana, nepoată de fiu predecedat şi defunctului B. P., fiu postdecedat, fiecare având câte o cotă de 7/24 din masa succesorală.
Urmează a dispune reducţiunea liberalităţii excesive făcută prin testamentul mai sus menţionat,în limita cotităţii disponibile,care este în cotă de 7/24 din masa succesorală şi care revine integral lui B. P., fiul defunctei.
Urmează a constata că de pe urma defunctei B. M. au rămas ca moştenitori rezervatari soţul postdecedat B. Răducan, cu o cotă de 3/24 din masa succesorală , reclamanta B.A.Roxana,nepoată de fiu predecedat, cu o cotă de 7/24 din masa succesorală şi Burcea Petre ,fiu postdecedat, care este şi moştenitor testamentar, cu o cotă de 14/24 din masa succesorală.
Constată că prin certificatul de moştenitor nr. .. din 2.08.2012 emis de B.N.P. Amzulescu Marius, în dosarul succesoral nr. 40/2012 ( filele 35-37 dosarul 4867/202/2013) s-a dezbătut succesiunea defunctului Burcea Petre,stabilindu-se masa succesorală, moştenitorii, în persoana pârâţilor B. L., soţie supravieţuitoare, postdecedată, ce deţine o cotă de 1/4 din masa succesorală şi B. C. Ion, fiu, ce deţine o cotă de 3/4 din masa succesorală.
Urmează a dispune completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctului Burcea Petre şi cu cota sa de 14/24 din masa succesorală rămasă de pe urma mamei sale, defuncta B. M., aşa cum a fost descrisă mai sus.
Urmează a constata că prin declaraţia dată în cadrul procurii autentificată sub nr. 2726 din 25.07.2013 de B.N.P.A. Irina Danilescu şi Alexandru Şulea (filele 219-220 vol I) , pârâta B. L. , în calitate de moştenitoare legală a soţului ei Burcea Petre , a cedat cota sa 14/96, care i se cuvine din masa succesorală moştenită de acesta, prin retransmitere, de la mama lui,pârâtului Burcea Cătălin Ion, în schimbul sultei de 15.000 lei, ce i-a fost achitată integral.
Urmează a constata că pârâtul B.C. deţine întreaga cotă de 14/24 din masa succesorală moştenită de tatăl său , prin retransmitere , de la defuncta B. M.
Urmează a constata că asupra bunurilor ce compun masa succesorală rămasă de pe urma defunctei B. M. , părţile au în final drepturi , în următoarele cote :
– asupra cotelor de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Călăraşi, str. Griviţa, nr. 164,jud. Călăraşi şi din dreptul de folosinţă asupra terenului de înhumare situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi,defunctul Burcea Răducan are o cotă de 27/48 (1/2 x 3/24+1/2,în baza art. 30 C. fam.), reclamanta B.A. Roxana are o cotă de 7/48 ( 1/2 x 7/24),iar pârâtul Burcea Ion are o cotă de 14/48 ( 1/2 x 14/24) ;
– asupra dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 46.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul com. Cuza Vodă,jud. Călăraşi, defunctul B. R. are o cotă de 3/24 , reclamanta B. A. are o cotă de 7/24 ,iar pârâtul B. C.Ion are o cotă de 14/24.
Aşa cum am arătat mai sus instanţa nu a reţinut nici un pasiv succesoral, pentru moştenirea defunctei,deşi acesta a fost solicitat de pârâtul B. C. Ion .
În ceea ce priveşte cheltuielile de înmormântare ale defunctei, instanţa a apreciat că acestea nu au fost solicitate de pârât în mod expres , pentru a fi aduse la masa partajabilă ,în condiţiile în care în cuprinsul cererii reconvenţionale nu există nici un capăt de cerere în acest sens , ci doar se fac referiri , probate şi prin martorii audiaţi , cu privire la faptul că într-adevăr ele au fost suportate de acest pârât, dar şi de tatăl său în timpul vieţii. Astfel pârâtul Burcea Cătălin Ion nu indică suma de bani pe care ar fi cheltuit-o pentru suportarea cheltuielilor de înmormântare şi a datinilor creştineşti,de pe urma bunicii sale , nu o timbrează şi nu depune nici un înscris din care să rezulte efectuarea acestora.
Pârâtul a mai solicitat să se reţină că i-ar fi împrumutat pe cei doi soţi B.M. şi Răducan, în anul 2002 ,cu suma de 25.000 lei, pentru acoperirea unor nevoi personale ale acestora, urmând a-i fi restituită până în anul 2010, iar apoi doar de către bunicul său, după moartea bunicii , până la data de 20.10.2013 , aşa cum rezultă din procesul verbal depus la fila 38 din dosarul nr. 4867/202/2013.
Prin întâmpinările depuse la dosar, în primul ciclu procesual, de pârâţii B. L. şi B. R. -filele 105 vol.I, respectiv 61 dosar nr. 4867/202/2013-,cei doi au negat că pârâtul B. C. Ion şi-ar fi împrumutat bunicii cu vreo sumă de bani şi în afara înscrisului depus la dosar nici acesta nu a făcut vreo altă probă din care să rezulte acest împrumut . Este adevărat că în primul ciclu procesual instanţa nu a permis pârâtului audierea martorilor pentru dovada acestui împrumut, însă cu ocazia rejudecării pe fond ar fi avut posibilitatea reiterării solicitării însă , conform poziţiei exprimată la termenul din data de 2.07.2015, a ales să achieseze la declaraţiile luate iniţial, ne mai insistând în audiere.
Faţă de această situaţie de fapt mai sus reţinută instanţa a respins solicitările acestuia cu privire la a se reţine că a acordat defuncţilor Burcea un împrumut pentru nevoi personale.
În timpul procesului,mai exact la data de 7.12.2013 a decedat pârâtul Burcea Răducan, cu ultimul domiciliu în Călăraşi,fiind citaţi ca moştenitori ai acestuia, în primul ciclu procesual , reclamanta şi pârâtul B. C.Ion.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, pârâtul B.C. Ion şi-a completat cererea reconvenţională şi cu solicitarea de dezbatere a succesiunii defunctului B. R., cerere cu care reclamanta nu a fost de acord , pretinzând că a fost formulată tardiv şi că ea poate forma obiectul unui alt dosar.
Într-adevăr conform art. 204 C.p.c cererea de chemare în judecată se poate modifica numai până la primul termen la care acesta este legal citat , orice modificare survenită după el,putând avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
În cauză,modificarea acţiunii pârâtului a survenit până la primul termen la care părţile au fost legal citate, întrucât după casarea cu trimitere spre rejudecare, procesul a fost luat de la început, părţile având posibilitatea să-şi reitereze , să-şi completeze cererile şi probatoriile formulate iniţial.
Mai mult decât atât instanţa a apreciat că se impune dezbaterea în acest proces şi a succesiunii acestui defunct,mai ales în condiţiile în care el era moştenitor al defunctei Burcea Maria şi pentru a se putea dezbate succesiunea acesteia se impune cel puţin stabilirea moştenitorilor ei.
Pârâtul B. C. Ion a invocat excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei de a veni la succesiunea defunctului B. R., motivat de faptul că nu a acceptat moştenirea în termen de 1 an , însă instanţa prin încheierea pronunţată la data de 21.05.2015 a respins-o pentru motivarea reţinută în considerentele acesteia.
În conf. cu disp. art. 954 Cod civ, la decesul defunctului,s-a deschis succesiunea acestuia, descendenţii lui intrând de drept în posesia ei.
Vin la moştenirea defunctului conform art. 975 C. civ.,descendenţii lui , fiecare având o cotă de egală.
În cazul de faţă ,aşa cum reiese din actele de stare civilă depuse la dosar , defunctul a avut 2 copii , respectiv B. F. şi B. P., ambii predecedaţi , astfel că la succesiunea lui vin prin reprezentarea părinţilor lor,nepoţii, respectiv reclamanta şi pârâtul B.C. ,fiecare dintre ei dobândind o cotă egală,de 1/2 din masa succesorală rămasă de pe urma lui, conform art.965 şi urm. C. civ.
Fac parte din masa succesorală bunurile existente în patrimoniul defunctului , la decesul acestuia.
Urmează a constata că de pe urma defunctului B. R., decedat la data de 7.12.2013, cu ultimul domiciliu în Călăraşi a rămas o masă succesorală compusă din:
– dreptul de proprietate în cotă indiviză de 27/48( cota proprie+cea moştenită de la soţi) din imobilul situat în Călăraşi, str. Griviţa ,nr. 164, jud. Călăraşi , compus din suprafaţa de 360 m.p. teren (369 m.p. din măsurători), o casă de locuit şi o magazie, înscris în C.F. nr. 26934 a Mun. Călăraşi ,având număr cadastral 3737;
– dreptul de proprietate în cotă indiviză de 3/24 ( moştenită de la soţie) asupra suprafeţei de 46.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul com. Cuza Vodă,jud. Călăraşi, având următoarea structură:- 21.870 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 45/1,parcela 32; – 19.724 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 23,parcela 16; – 2000 m.p. teren vii, amplasat în tarlaua 58/1,parcela 66 ; – 2906 m.p. teren arabil, amplasat în tarlaua 93/2,parcela 9;
-dreptul de folosinţă asupra cotei indivize de 27/48( cota proprie+cea moştenită de la soţi) din terenul de înhumare, situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi, în suprafaţă de 14 m.p. , amplasat în zona 1 , parcela 3, rândul 4, figura 1,locurile 1-2,având vecinătăţile: N- fam. Lepădat, S- fam. Gheorghe, E-fam. Băjan, V- fam. Voicu;
-suma de 1812 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi suma de 719,18 lei, reprezentând cheltuieli de administrare a imobilului din Călăraşi, suportate în exclusivitate de pârâtul B.C.
Pentru a reţine pasivul succesoral instanţa a avut în vedere că în acesta intră atât datoriile , cât şi sarcinile moştenirii ,existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii. Prin sarcini succesorale se înţeleg acele care fără a fi existat în patrimoniul celui care lasă moştenirea se nasc în persoana moştenitorilor la data deschiderii acesteia sau ulterior, cum ar fi cheltuielile de înmormântarea, cu datinile creştineşti ulterioare, cheltuielile pentru administrarea şi lichidarea moştenirii , inclusiv taxele şi impozitele pentru bunurile din moştenire ,pentru administrarea bunurilor din masa succesorală.
Ca atare nu a fost reţinută ca fiind sarcină a moştenirii suma de bani plătită de pârâtul B. C.,pentru îngrijirea defunctului în perioada anterioară decesului acestuia, deşi a fost solicitată. De asemenea au fost cenzurate sumele solicitate de el, ca fiind cheltuite pentru înmormântare şi datinile creştineşti, dar şi pentru plata taxelor, impozitelor şi utilităţilor bunurilor din masa succesorală, în limita sumelor dovedite.
S-au avut în vedere aşadar pentru calculul cheltuielilor de înmormântare şi datini creştineşti, declaraţia martorei Striblea care menţionează că acestea au fost suportate în exclusivitate de pârât, că au fost organizate mai multe parastase, respectiv după înmormântare cu 40 de persoane, la 40 de zile cu 12 persoane, fără a exista meniu prestabilit , la 6, 9 luni şi 1 an .
În plus, s-a avut în vedere că din chitanţele depuse a reieşit cheltuirea următoarelor sume: 896 lei înmormântare , fila 228 vol.I; 1017,72 lei alimente parastas,filele 231-232 vol.I; 150 lei coroană , fila 233 vol.I; 690 lei sicriu şi cruce , fila 234 vol.I; 174 lei farfurii , fila 234 vol.I; 435,40 lei c/val. masă parastas , fila 236 vol.I ;146 lei alimente şi farfurii , fila 237 vol.I; 80,92 lei alimente, fila 240 vol.I ; 309,75 lei parastas, fila 247 vol.I; 135 lei poză piatră funerară,fila 58 vol.IV.
Nu au fost luate în calcul chitanţele depuse la filele 229 şi 239,în valoare de 90,05 lei, respectiv 64,40 lei, întrucât vizau cheltuieli la restaurant pentru 2 persoane, fiind evident că nu au fost făcute la vreun parastas.
S-a ţinut cont pentru stabilirea sumei finale cheltuită în scopul celor mai sus arătate şi de faptul că pârâtul a ridicat şi ajutorul de înmormântare de 2223 lei –fila 280 vol.I-, sumă ce a fost dedusă din cheltuielile pentru care a depus chitanţe.
S-au acordat de asemenea cheltuielile pentru administrarea imobilului din Călăraşi, suportate în exclusivitate de pârâtul Burcea Cătălin Ion,respectiv 182 lei impozit, fila 241 vol. 1; 109,94 lei c/val. energie electrică, fila 245 vol 1 ; 153, 24 lei c/val. apă, fila 244 vol.1;218 lei c/val. impozit teren Cuza Vodă, fila 242 vol.1; 56 lei c/val. taxă cimitir, fila 243 vol 1.
Deşi pârâtul a solicitat şi c/val. impozitului în sumă de 240 lei , fila 68 vol IV, aferent anului 2013 , instanţa nu a reţinut-o întrucât nu s-a stabilit din banii cui a fost plătită
întrucât defunctul mai trăia şi nu au fost acordate nici cheltuielile pentru utilităţi, respectiv apă, energie electrică, telefonie, dar nici c/val. impozitului pentru imobilul din Călăraşi, pe anul 2015, conform actelor depuse la filele 22-25 vol. IV, faţă de faptul că nu s-a făcut dovada plăţii acestora.
Urmează a constata că asupra bunurilor ce compun masele succesorale ale celor doi defuncţi părţile au drepturi în următoarele cote:
– asupra dreptului de proprietate cu privire la imobilul situat în Călăraşi, str. … nr. 164,jud. Călăraşi şi asupra dreptului de folosinţă cu privire la terenul de înhumare situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi, reclamanta B. A. Roxana are o cotă de 41/96 ( 7/48 + 27/96 ),iar pârâtul B.C. are o cotă de 55/96 (14/48 + 27/96) ;
– asupra dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 46.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul com. Cuza Vodă, jud. Călăraşi, reclamanta B. A.Roxana are o cotă de 17/48 ( 7/24+3/48 ),iar pârâtul B. C. are o cotă de 31/48 (14/24+3/48) .
Urmează a constata că pasivul succesoral rămas de pe urma defunctului Burcea Răducan incumbă reclamantei B. Alina Roxana şi pârâtului B. Cătălin Ion , în cote egale .
Urmează a constata că la imobilul casă de locuit situat în Călăraşi,str. ….,nr. 164, jud. Călăraşi, defunctul B. Petre a făcut prin contribuţie exclusivă o serie de îmbunătăţiri, ce nu intră în masele succesorale ale celor doi defuncţi B. Maria şi B. Răducan, constând în : -montat pardoseli parchet laminat în suprafaţă de 31,3 m.p.; montat tavan fals, în suprafaţă de 14,81 m.p. ; montat pardoseli gresie în bucătărie în suprafaţă de 5,8 m.p.; montat placaje faianţă în bucătărie, în suprafaţă de 15,82 m.p.; montat învelitoare tablă, în suprafaţă de 40 m.p.; montat jgheaburi tablă zincată în suprafaţă de 40,38 m.p. ; montat burlane tablă zincată, în suprafaţă de 20,40 m.p.; efectuat reparaţii la instalaţiile electrice; efectuat reparaţii la instalaţiile sanitare; efectuat branşament gaze naturale; montat centrală termică murală 24 kw; montat instalaţie interioară tur –retur; montat 4 radiatoare oţel ,în valoare totală de 16.634,19 lei; efectuat împrejmuiri pe laturile de N, E şi V în valoare de 6029 lei, edificat garaj metalic deschis în valoare de 5600 lei, valori stabilite prin raportul de expertiză imobiliară efectuat de dl. expert Simionescu Dumitru , ce face parte integrantă din prezenta.
Pentru a se pronunţa astfel a avut în vedere înscrisurile depuse de pârâtul Burcea Cătălin Ion, filele 39-42 dosarul nr. 4867/202/2013 ,84-92 vol IV, din care rezultă că o serie de materiale de construcţii au fost cumpărate pe numele defunctului B. P. ,că tot el a încheiat şi contractul pentru branşarea la gaze naturale a imobilului din Călăraşi, fila 83 vol. IV, dar şi declaraţiile martorei Striblea audiată în primul ciclu procesual ( fila 36 vol.II).Astfel martora a declarat că toate îmbunătăţirile solicitate de pârât prin cererea reconvenţională au fost făcute de defunctul tatăl al acestuia pe cheltuiala lui, învederând că ştie aceste aspecte chiar de la defuncta B. M. cu care era prietenă foarte bună şi vecină.
Reclamanta a negat că aceste îmbunătăţiri ar fi fost făcute de unchiul ei,încercând să acrediteze ideea că au fost făcute din banii defuncţilor , dar şi de părinţii săi, în perioadele în care aveau magazin deschis în acest imobil ,însă nu a făcut nici o probă din care să rezulte care erau veniturile defuncţilor,ce anume îmbunătăţiri au făcut părinţii săi şi de unde au provenit banii pentru edificarea acestora.
Chiar şi martora Petrescu , audiată la cererea reclamantei,a învederat că ştie tot de la defunctă că s-au făcut îmbunătăţiri în imobilul ei şi că Burcea Petre i-a ajutat la muncă şi cu materiale , inclusiv cu căratul acestora.
Nu s-au reţinut ca fiind făcute de defunctul B. Petre grilajul de fier de la geamuri, două uşi de la intrare, având în vedere că acestea nu au fost dovedite, martora Striblea neştiind cine le-a făcut, iar martora Petrescu afirmând că au fost făcute de tatăl reclamantei , cu ocazia deschiderii unui magazin în acest imobil. Nu au fost reţinute nici pardoselile de gresie din camera 4 , conform raportului de expertiză imobiliară, întrucât nu au fost solicitate, decât cele din camera 7 ( hol) .
Reclamanta a mai încercat să acrediteze ideea că îmbunătăţirile au fost făcute în perioada în care unchiul ei nici nu se afla în Călăraşi, ci locuia în Bucureşti,însă nu a făcut nici o probă din care să reiasă anul în care ar fi fost edificate sau perioadele când acesta nu s-a aflat în localitate , martora sa precizând că au fost făcute prin anul 2007-2008, ceea ce nu corespunde chitanţelor aflate la dosar şi demonstrează că au fost edificate în perioada 2003-2004,respectiv 2010-2012.
Conform art. 1143 C. civ. nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune , fiecare dintre moştenitori putând solicita acest lucru.
Ca atare, văzând şi cererile formulate de părţi în acest sens,urmează a admite în parte acţiunea reclamante, aşa cum a fost restrânsă şi tot în parte şi cererea reconvenţională formulată de pârât, aşa cum a fost completată şi a dispune sistarea stării de coproprietate,conform cotelor mai sus menţionate, asupra bunurilor ce compun masele succesorale ale celor doi defuncţi şi asupra pasivului succesoral rămas de pe urma defunctului Burcea Răducan.
La formarea loturilor s-a ţinut cont, conform art. 998 C. pr. civ atât de mărimea cotelor deţinute de către părţi, de voinţa acestora ,care s-a manifestat în sensul atribuirii în natură a bunurilor ce li se cuvin din masa succesorală, de natura bunurilor ce o compun .
Instanţa a procedat la împărţirea terenului avînd în vedere concluziile raportului de expertiză topografică, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă şi care a fost omologat ca atare.
Ca atare, urmează a atribui reclamantei B. A. R. suprafaţa totală de 15.500 m.p. teren, situată în extravilanul com . Cuza Vodă,jud. Călăraşi, amplasată, conform raportului de expertiză topografică , întocmit de dl. expert Enache Aristide , ce face parte integrantă din prezenta, după cum urmează:
-6574,66 m.p. tarlaua 23, parcela 16, lotul nr. 1,planşa A 9;
-7290,00 m.p. tarlaua 45/1,parcela 32, lotul nr. 1,planşa A 10;
-968,66 m.p. tarlaua 93/2,parcela 9, lotul nr. 1,planşa A 11;
-666,66 m.p. tarlaua 58/1,parcela 66, lotul nr. 1,planşa A 12.
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit reclamantei este de 24.800 lei .
Urmează a atribui pârâtului Burcea Cătălin Ion suprafaţa totală de 31.000 m.p. teren, situată în extravilanul com . Cuza Vodă,jud. Călăraşi, amplasată, conform raportului de expertiză topografică , întocmit de dl. expert Enache Aristide , ce face parte integrantă din prezenta, după cum urmează:
-13.149,33 m.p. tarlaua 23, parcela 16, lotul nr. 2,planşa A 9;
-14.580,00 m.p. tarlaua 45/1,parcela 32, lotul nr. 2,planşa A 10;
-1937,33 m.p. tarlaua 93/2,parcela 9, lotul nr. 2,planşa A 11;
-1333,33 m.p. tarlaua 58/1,parcela 66, lotul nr. 2,planşa A 12.
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit pârâtului este de 49.600 lei .
Pentru egalizarea valorică a loturilor , conform art. 984 al. 2 C.p.c urmează a obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 1.550 lei , cu titlu de sultă, reprezentând c/val. cotei sale succesorale.
Urmează a atribui pârâtului Burcea Cătălin Ion imobilul situat în Călăraşi, str. Griviţa ,nr. 164,jud. Călăraşi , compus din suprafaţa de 360 m.p. teren (369 m.p. din măsurători), o casă de locuit şi o magazie, înscris în C.F. nr. … a Mun. Călăraşi ,având număr cadastral 3737, în valoare totală de 191.484 lei, valoare stabilită prin raportul de expertiză imobiliară efectuat de dl. expert Simionescu Dumitru , ce face parte integrantă din prezenta şi a-l obliga la plata către reclamanta B. A. a sumei de 81.779,62 lei, cu titlu de sultă, reprezentând c/val. cotei ei din acesta,conform art. 984 al. 2 C.p.c.
Urmează a atribui pârâtului B.C. şi îmbunătăţirile mai sus menţionate efectuate de tatăl său la imobilul casă de locuit, mai sus descris.
La atribuirea imobilului mai sus menţionat instanţa a avut în vedere că ambele părţi deţin domicilii proprii,că nici una nu a dovedit că ar intenţiona să se mute în imobil, reclamanta făcând doar simple afirmaţii în acest sens,că pârâtul deţine o cotă mai mare din acesta , dar şi că tatăl său a făcut o serie de îmbunătăţiri la el,cea au contribuit la creşterea valorii lui de circulaţie .
S-a avut în vedere totodată şi faptul că cel puţin în ultimii ani , aşa cum a reieşit din declaraţia martorei Striblea, reclamanta nu a făcut nici un demers pentru a relaţiona cu bunicii săi, nu i-a vizitat, nu s-a ocupat de cheltuielile de înmormântare ale acestora,de administrarea imobilului după decesul lor, deşi în primul ciclu procesual îi fusese atribuit şi ar fi fost îndreptăţită să o facă,chiar dacă hotărârea nu era definitivă,ceea ce dovedeşte că se înstrăinase de această parte a familiei sale,nefiind legată în mod special nici de acest bun. Pe de altă parte , pârâtul s-a implicat în viaţa bunicilor săi, a avut grijă de aceştia în perioada în care au fost bolnavi,le-a plătit cheltuielile de înmormântare şi s-a îngrijit de bunurile succesorale pentru a nu se deteriora .În plus,voinţa defunctei a fost acea de a-şi gratifica fiul cu toate bunurile din proprietate, inclusiv cu acest imobil.
Urmează a atribui reclamantei din dreptul de folosinţă asupra terenului de înhumare, situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi, în suprafaţă totală de 14 m.p. , amplasat în zona 1 , parcela 3, rândul 4, figura 1, având vecinătăţile: N- fam. Lepădat, S- fam. Gheorghe, E-fam. Băjan, V- fam. Voicu, locul în care se află înhumaţi defuncţii B.Maria şi B.Răducan.
Urmează a atribui pârâtului B.C. din dreptul de folosinţă asupra terenului de înhumare, situat în Cimitirul Central din Mun. Călăraşi, în suprafaţă totală de 14 m.p. , amplasat în zona 1 , parcela 3, rândul 4, figura 1, având vecinătăţile: N- fam. Lepădat, S- fam. Gheorghe, E-fam. Băjan, V- fam. Voicu, locul în care se află înhumat defunctul B. Petre .
La atribuirea dreptului de folosinţă a acestor locuri de veci instanţa a avut în vedere solicitarea pârâtului de a-i fi atribuit locul în care se află înhumat tatăl său .
Urmează a atribui pârâtului B. Cătălin Ion întregul pasiv succesoral rămas de pe urma defunctului B. Răducan în valoare totală de 2.531,18 lei, având în vedere că el a fost cel care l-a suportat şi a o obliga pe reclamantă să-i plătească c/val. cotei sale de 1/2 din el, respectiv suma de 1.265,59 lei.
Reclamanta a solicitat ca pârâtul să fie obligat să aducă la masa partajabilă rămasă de pe urma defunctei a sumei de 5450 lei, reprezentând c/val. arenda încasată de acesta pe anul 2012 , aferentă terenului extravilan , conform adeverinţei depusă la fila 18 vol. I.
Instanţa nu a reţinut ca făcând parte din masa succesorală a defunctei c/val. arendei aferentă terenului extravilan deţinut de aceasta,întrucât intră în activul moştenirii doar bunurile cu valoare patrimonială existente la data deschiderii acesteia. Ca atare nu vor fi cuprinse în acest activ bunurile care nu existau la data deschiderii moştenirii ( fructe civile, naturale,etc.) ajunse la scadenţă sau percepute după această dată. Ele se cuvin însă moştenitorilor potrivit cotelor lor din dreptul de proprietate asupra bunurilor ce le-au generat.
Urmează a constata că pârâtul B. Cătălin Ion a încasat suma de 4603 lei , reprezentând c/val. arendă aferentă terenului extravilan, ce face parte din masele succesorale ale celor doi defuncţi B. Maria şi B. Răducan ,pe anul 2012,aşa cum rezultă din adeverinţa depusă la fila 76 vol. III ,diferenţa până la suma solicitată de reclamantă, fiind ridicată de defuncţii B. Răducan şi B. L. , cu adeverinţa nr. 102 din 4.08.2014.
Aşadar ,urmează a lua act că reclamanta are împotriva pârâtului B.C. Ion un drept de creanţă , corespunzător cotei sale din dreptul de proprietate asupra lui ,în sumă de 1424 lei şi a-l obligă la plata către ea a acestei sume, având în vedere suma încasată de el în plus, faţă de cea la care ar fi avut dreptul,conform cotei sale.
În baza art. 453 C.p.c urmează a compensa cheltuielile de judecată ale părţilor , având în vedere că reclamanta a făcut cheltuieli totale de 8950 lei, pârâtul B.C. de 19.071 lei, dar şi că acesta din urmă deţine o cotă mai mare din masele succesorale ale celor doi defuncţi .
