Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 26 iunie 2013 sub nr. …., reclamanta C.I. a chemat în judecată pe pârâtele C.M.D., C.E.M., prin reprezentant legal C.M.D. si C.E.D., prin care a solicitat instanţei: să constate deschisa succesiunea defunctului C.M.G., decedat la data de 12.06.2011; să constate moştenitorii ramaşi de pe urma defunctului precum si cota succesorala cuvenita fiecărui moştenitor; sa se dispuna efectuarea unui inventar al masei succesorale si sa se stabileasca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului; sa se dispuna ieşirea din indiviziune cu privire la succesiune.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, la data de 12.06.2011 a decedat tatal acesteia, C.G.M., ultimul domiciliu al acestuia fiind in …, sector 1.
A învederat că de pe urma defunctului au ramas moştenitori C.M.D. in calitate de soţie supravieţuitoare, C.E.D., C.E.M. si reclamanta în calitate de fiice. A precizat ca, la data de 22.05.1998 defunctul a încheiat casatoria cu parata, C.M.D., astfel ca masa succesorala urmeaza a intra in cote de ½ din bunurile dobândite in timpul căsătoriei, cealalte cota de ½ din aceste bunuri fiind ale soţiei supravieţuitoare.
A susţinut că din ceea ce cunoaste, bunurile apartinand defunctului C.M.G. in continuare sunt urmatoarele:
1.cota de ½ din apartamentul situat în ….,
2.cota de ½ din spaţiul comercial în suprafaţă de 429,205 m.p. situat în municipiul …., plus drept de folosinţă teren 376,34 m.p. dobândit prin contractul de vanzare-cumpărare nr.2162/02.08.2004
3.cota de 1/2 din spatii de birouri in suprafaţa de 345,46 mp situate in …. plus cota de 2,42% parti comune si cota de teren conform contractului autentificat sub nr. 1506/16.09.1999;
4.Cota de 1/2 din spatii de birouri in suprafaţa de 445,70 mp situate in …. plus cota indiviza parti comune si 81,74% cota de teren conform contractului autentificat sub nr.2265/09.10.2003;
5. Cota de ½ din suprafaţa de teren de 8.237 m.p. situat în comuna ….,
6. Teren intravilan în suprafaţă de 1000 m.p. situat în comuna ….
7. terenul în suprafaţa de 2.500 m.p., situat în Breaza, str. Libertăţii, jud. Prahova
8. cota de ½ din teren în suprafaţă de 2.475 m.p. situat în ….;
9. cota de ½ din teren în suprafaţă de 5.000 m.p. situat în ….;
10.cota de ½ din soldul existent in conturile bancare deschise la U.T.B.
11.Cota de 1/2 din soldul existent in contul bancar deschis in Zurich, Elveţia,
12.Drept de concesiune asupra unui loc de veci in Cimitirul Iancu Nou,
13.Cota de 1/2 din 21 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 70% la SC M.N.A. SRL avand …., cu sediul social in ….
14.Cota de 1/2 din 14 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 70% la SC P.A. SRL avand …, cu sediul social in ….
15.2 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 0,033% la SC E.C. SRL avand …., cu sediul social in ….
16.210 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 100% la SC C.M.C. I.H, S.R.L. avand …., cu sediul social in ….
17.1293 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 99,96% la SC M.C.P.C. SRL avand …., cu sediul social in …..
18.553 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 28% la SC T.A. SRL avand …., cu sediul social in …..
19.250 parti sociale reprezentând o cot] de participare la profit si pierdere de 25% la SC X SRL avand …., cu sediul social in …..
20.138 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 15,33% la SC S.T. S.A. avand …., cu sediul social in …..
21.70 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 28% la SC C.G. SRL avand ….., cu sediul social in …..
22.28 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 28% la SC C.G. SRL avand …., cu sediul social in …..
23.28 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 28% la SC C.A. SRL avand …., cu sediul social in str. …..
24.5 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 12,5% Ia SC S.C.N. SRL avand …., cu sediul social in …..
25.200 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 20% Ia SC R. SRL avand …., cu sediul social in …..
26.8000 parti sociale reprezentând o cota de participare la profit si pierdere de 8% la SC V.I. SA avand …., cu sediul social in …..
27.Chiriile obtinute incepand cu data decesului autorului C.M.G. si pana la soluţionarea prezentei cauze pentru imobile situate in:
a)…, imobil închiriat pentru o o suma lunara in cuantum de 650 de euro;
b)…, imobil inchiriat pentru o o suma lunara in cuantum de 4500 de euro;
c)…, imobil inchiriat pentru o o suma lunara in cuantum de 1000 de euro ;
d)…, imobil inchiriat pentru o o suma lunara in cuantum de 1350 de euro.
Reclamanta aprecieza ca instanta de judecata trebuie sa aibe in vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) din Legea 36/1995 – Legea Notarilor – care prevede: calitatea de moştenitor si numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civila si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin înscrisuri sau orice alte mijloace de proba admise de lege, astfel ca atat pasivul cat si activul masei succesorale urmeaza a fi stabilit de către instanta de judecata in urma administrării probatoriului.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.112 si urm C.pr.civilă, art.30 C.familiei coroborat cu art.91 din Legea nr.71/2011, art.685 C.civil, art.728 C.civil.
În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, martori, interogatoriu, ataşând la cerere, în copie, înscrisuri.
În data de 19 august 2013, reclamanta a depus cerere precizatoare, prin care a indicat valoarea obiectului cererii de chemare în judecata (f.113).
În data de 25 septembrie 2013, reclamanta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.
Prin încheierea din 01 octombrie 2013, instanţa a dispus scutirea reclamantei de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 133.090,52 lei
În data de 13 martie 2014, pârâta C.M.D. şi C.E.M. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art.193 din noul C.pr.civlă, excepţia lipsei calităţii procesuale active. Totodata, paratele au învederat că din masa succesorala fac parte si bunuri nedeclarate de reclamanta prin cererea de chemare în judecata, deşi aceasta din urmă avea cunoştinţă. Paratele C.M.D. şi C.E.M. au solicitat să ramane în indiviziune cu privire la partea din moştenire ce li se va atribui, conform cotelor legale.
Totodata, paratele C.M.D. si C.E.M. au contestat compunerea masei succesorale, în sensul că:
teren în suprafaţă de 2.500 mp situat în …(poziţia 7 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 3/4 (trei pătrimi) şi nu integral, cum a solicitat reclamanta;
553 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 28% la T.A. SRL, având …, cu sediul social în …, (poziţia 18 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 50,94% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
250 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 25% la X SRL având …, cu sediul social în … (poziţia 19 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere) intră în masa succesorală în cotă de ½ (jumătate) şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
138 de acţiuni reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 15,33% la S.T. SA, având …, cu sediul social în …, (poziţia 20 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 51,89% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
70 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 28% din C.G. SRL, având …, cu sediul social în …, (poziţia 21 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 51,28% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
28 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 28% la C.G. SRL, având …, cu sediul social în …. (poziţia 22 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 58,03% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
28 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 28% la C.A. SRL, având …, cu sediul social în …, (poziţia 23 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 58,03% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
5 părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 12,5% la S.C.N. SRL, având …, cu sediul social în …, (poziţia 24 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), intră în masa succesorală în cotă de 51% şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta;
200 de părţi sociale reprezentând o cotă de participare la profit şi pierdere de 20% la R. SRL, având …, cu sediul social în str. …, (poziţia 25 din masa succesorală indicată de reclamantă în cerere), nu intră integral în masa succesorală, aşa cum a solicitat reclamanta.
Veniturile din chirii, încasate cu privire la bunurile imobile dobândite de reclamanta şi defunct în timpul căsătoriei, care intră la masa succesorală în cotă de jumătate şi nu în întregime, aşa cum a solicitat reclamanta.
Totodata, paratele au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată ce vor fi pricinuite acestora de prezentul proces.
Paratele C.M.D. şi C.E.M. au arătat că nu au fost incluse de reclamanta în masa succesorale, şi anume:
Cota de ½ din apartamentul nr… în suprafaţă de 112,96 m.p. situat în … şi teren în suprafaţă de 79,58 m.p.
Cota de ½ din apartamentul nr… în suprafaţă de 224,21 m.p. situat în … şi teren în suprafaţă de 44,67 m.p.;
Cota de ½ din teren în suprafaţă de 4.250 m.p situat în ….
Cota de ½ din casa situata în Gran Canaria
Cota de ½ din conturile bancare deţinute la C.S. si H.B.
Cu privire la excepţia lipsei calitatii procesuale active, paratele au arătat că deşi reclamanta a pornit acţiunea în calitate de fiică a defunctului C.M.G., nu a depus actul de stare civila care să faca dovada filiaţiei faţă de tata, respectiv certificatul de naştere.
Paratele C.M.D. şi C.E.M. au contestat şi modul de calcul al sumelor solicitate cu titlu de chirie (filele 159-160).
În drept, paratele au invocat dispoziţiile art.205 si urm. C.pr.civilă, art.91 din Legea nr.71/2011 şi art.30 C.familiei.
În probaţiune, paratele au solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, interogatoriul reclamantei si al paratei C.E.D. şi expertiza.
Parata C.M.D. a formulat cerere reconvenţionala, prin care a solicitat obligarea reclamantei-parate C.I. si a paratei C.E.D. la suportarea cotei ce le revine din pasivul moştenirii si cheltuielile de înmormântare avansate de parata C.M.D., conform cotei succesorale a fiecareia, respectiv
obligarea reclamantei-pârâte C.I. la plata sumei de 30.653,84 lei din care 25,028,84 lei reprezintă cheltuieli cu bunurile moştenirii (impozit pe proprietăţi, impozit pe veniturile din chirii, utilităţi şi reparaţii achitate exclusiv de parata-reclamanta), iar 5.625 de lei reprezintă cheltuieli cu înmormântarea sl pomenile defunctului C.M.G., suportate exclusiv de parata-reclamanta;
obligarea pâratei C.E.D. la plata sumei de 30.653,84 de lei, din care 25.028,84 lei reprezintă cheltuieli cu bunurile moştenirii (impozit pe proprietăţi, impozit pe veniturile din chirii, utilităţi şi reparaţii achitate exclusiv de parata-reclamanta), iar 5.625 de lei reprezintă cheltuieli cu înmormântarea şi pomenile defunctului C.M.G., suportate exclusiv de parata-reclamanta;
obigarea reclamantei-pârâte C.I. şi a pârâtei C.E.D. la suportarea cheltuielilor de judecată cauzate paratei-reclamante de judecarea prezentei cereri reconvenţionale.
În motivarea cererii reconvenţionale, parata-reclamanta a arătat că s-a ocupat exclusiv pana in prezent de administrarea bunurilor moştenirii.
A susţinut că reclamanta-parata C.I. si parata C.E.D. au obligaţia de a suporta o cota de ¼ din pasivul moştenirii.
A învederat că după decesul defunctului cheltuielile efectuate de parata-reclamanta cu bunurile moştenirii se ridica la suma de 19.938,38 lei (impozit pe veniturile din chirii si cheltuieli cu imobilele neînchiriate).
A susţinut ca pe anul 2012, cheltuielile cu bunurile moşteniriii au fost în sumă de 30.608,41 lei, în care intra impozit pe clădiri si terenuri, impozit pe chirii, cheltuieli cu imobilele neînchiriate, cheltuieli cu reparaţii necesare în imobilul situat în ….
A susţinut ca pe anul 2013, cheltuielile cu bunurile moşteniriii au fost în sumă de 46.885,10 lei, în care intra impozit pe clădiri, impozit pe chirii, cheltuieli cu întreţinerea neachitate de chiriasul N.
A învederat ca pe anul 2014, pana la data formulării cererii reconvenţionale, aceste cheltuieli se ridica la suma de 2.689,50 lei.
Prin urmare, din totalul pasivului pe anii 2011 – 2014, care este de 100.115,39 lei, fiecare moştenitoare are obligaţia de a suporta a patra parte, respectiv 25.028,84 lei.
Cu privire la cheltuielile de înmormântare, parata-reclamanta a învederat că aceste cheltuieli s-au ridica la mai mult de 5.000 euro (cheltuieli cu transportul).
În drept, parata-reclamanta a invocat dispoziţiile art.209 şi urm. C.pr.civilă, art.774 si art.777 C.civil 1864.
În probaţiune, parata-reclamanta a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza contabila.
În data de 18 martie 2014, pârâta C.E.M., prin curator T.M.V., a formulat întâmpinare, prin care a invocat aceleaşi excepţii procesuale, precum şi aceleaşi apărări de fond (fila 212 vol.II).
În probaţiune, parata C.E.M. a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza contabila.
În data de 15 aprilie 2014, reclamanta C.I. a formulat raspuns la intampinare.
Prin raspunsul la intampinare, reclamanta a arătat că, în esenţă, o interpretare a Legii nr.146/1997 în sensul că stabilirea masei succesorale se taxează deosebit de cererea de partaj, ajungându-se astfel la o dubla taxare a acelorasi bunuri ce fac obiectul cererii de chemare în judecata, este în afara spiritului legii, fiind, fără indoiala o interpretare abuzivă.
A mai arătat următoarele:
Referitor la solicitarea pârâtelor ca părţile sociale deţinute la următoarele firme: T.A. S.R.L., X S.R.L., S.T. S.R.L., C.C. S.R.L., C.G. S.R.L., C.A. S.R.L., S.C.N. S.R.L., R. S.R.L., să nu fie incluse integral la masa succesorală, având în vedere că ulterior încheierii căsătoriei cu pârâta C.M.D., capitalul social a suferit modificări, a arătat că o astfel de cerere nu poate fi admisă, părţile sociale deţinute în cadrul societăţilor comerciale fiind bunuri proprii ale soţului asociat în societăţile comerciale.
De aceeaşi părere sunt şi autorii cu renume în domeniul dreptului familiei, cum ar fi Ion P. Filipescu care consideră că şi în măsura în care un soţ aduce drept aport social un bun comun (în speţă nu cunoaşte provenienţa bunurilor aduse ca aport social, astfel încât nu se poate prezuma că bunurile ce au fost aduse drept aport social au fost bunuri comune), părţile sociale corespunzătoare aportului său, constituie bunuri proprii. Reclamanta achieseaza la aceasta opinie având în vedere art. 7 din Legea 31/1990 a societăţilor comerciale, potrivit caruia contractul de societate (actul constitutiv) trebuie să nominalizeze aportul fiecărui asociat în numerar sau în natură deci acesta se personalizează şi individualizează.
Considerând ca Legea 31/1990 este o lege specială faţă de Codul familiei, aceasta se aplică cu prioritate. Societăţile comerciale deţin personalitate juridică proprie şi patrimoniu propriu astfel încât acesta din urmă nu poate fi gestionat decât în conformitate cu Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, respectiv de către asociaţi care sunt singurii care îşi asumă atât profitul, cât şi pierderile societăţii.
Pe cale de consecinţă, părţile sociale deţinute de defunct în cadrul societăţilor la care acesta era asociat sunt bunuri proprii şi nu comune, astfel încât acestea vor intră în masa succesorală în proporţie de 100%.
De asemenea spaţiul de birouri situat în …., a fost dobândit de către defunctul C.M.G. în temeiul unei convenţii de dare în plată autentificată sub nr.2265/9.10.2003 —filele 22-25 din dosarul cauzei. Convenţia de dare în plută a avut drept scop stingerea unui drept de creanţă deţinut de defunct împotriva debitoarei S.C. V. S.A., drept de creanţă izvorât din contractul de vânzare-cumpărarc autentificat sub nr. 1904 din 19.05.1998 de notarul public M.E..
Având în vedere că dreptul de creanţă al defunctului s-a născut anterior încheierii căsătoriei cu pârâta C.M.D., respectiv în data de 19.05.1998 (căsătoria a fost încheiată în data de 22.05.1998), nu are relevantă faptul că obligaţia corelativă creanţei s-a stins în timpul căsătoriei cu defunctul.
Pe cale de consecinţă, spaţiul de birouri situat în … este bun propriu al defunctului şi urmează să intre la masa succesorală în proporţie de 100%.
Referitor la cererea adresată instanţei de către pârâta C.M.D. de a se avea în vedere drepturile sale dobândite în timpul căsătoriei, reclamanta apreciaza că o astfel de cerere nu poate fi calificată drept o apărare a pârâtei ci trebuie privită ca având caracterul unei cereri reconvenţionale, pârâta C.M.D. ridicând o pretenţie proprie raportat la obiectul cererii principale.
Astfel pârâta C.M.D. solicită instanţei să constate faptul că o cota- parte din anumite bunuri, despre care aceasta susţine că au fost dobândite în timpul căsătoriei, aparţine în exclusivitate acesteia şi implicit să dispună cu privire la această cotă-parte în sensul atribuirii acesteia ca efect al partajului între foştii soţi.
În data de 16 aprilie 2014, parata-reclamanta C.M.D. a formulat cerere de completare a cererii reconvenţionale, prin care a solicitat suportarea de către C.I. şi C.E.D. a sumei de 1.227,25 lei fiecare, reprezentând cota ce le revine din impozitul pe venitul din cedarea folosinţei bunurilor din sectorul 1 si impozitul pe clădirea din …, achitate integral de parata-reclamanta, aferente primului trimestru al anului 2014.
În motivarea cererii, parata-reclamanta a arătat că la data de 23.03.2014 a achitat impozitul pe venitul din cedarea folosinţei bunurilor din sectorul 1 si impozitul pe clădirea din …, imobile care reprezintă bunuri comune, dobandite de parata-reclamanta în timpul casatoriei cu defunctul.
Totalul impozitelor achitate a fost de 9.818 lei, din care jumătate intră in masa succesorala.
În probaţiune, parata-reclamanta a ataşat în copie un set de înscrisuri.
În data de 16 aprilie 2014, C.M.D. a formulat completare la intampinare, prin care a arătat că din participaţia de 20% detinută de defunct la R. S.R.L. doar cota de 54,2537% din aceasta participaţie intră in masa succesorala, celalalta cota de 45,7463% revenind paratei-reclamante, ca bun dobandit in timpul casatoriei (f.335).
A arătat că a dobandit o cota – parte din aceste participaţii prin majorari/modificari de capital intervenite în timpul casatoriei.
Astfel, parata-reclamanta a învederat că la data de 6.02.1997, înainte de căsătorie, soţul acesteia deţinea o participaţie de 20% din capitalul social al R. SRL, care era în valoare totală de 227.000 de mărci germane, în echivalent lei 340.292.000 ROL, participaţia soţului fiind de 45.400 mărci germane, în echivalent lei 68.058.400 ROL Această situaţie este consemnată în cadrul actului adiţional autentificat sub nr. 1495/6.02.1997, înregistrat la Registrul Comerţului cu menţiunea nr. 42990/04.07.1997.
După căsătorie, a intervenit o majorare a capitalului social, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor din 28.06.2005 şi actul adiţional sub semnătură privată din 28.11.2005, ca urmare a căreia capitalul societăţii a crescut până la suma de 400.000 RON (4.000.000.000 ROL). Participaţia soţului a devenit de 80.000 RON (800.000.000 ROL), reprezentând 20% din capitalul social. Majorarea de capital s-a înregistrat la Registrul Comerţului cu menţiunea nr. 736924/28.11.2005.
Prin urmare, diferenţa între participaţia deţinută în 1997, de 68.058.400 ROL (6.805,84 RON), şi participaţia dobândită prin majorarea capitalului social în anul 2005, de 800.000.000 ROL (80.000 RON), este de 731.941.600 ROL adică 73.194,16 RON. Întrucât această diferenţă a reprezentat contribuţie a defunctului sau soţ la majorarea capitalului, în timpul căsătoriei, doar o cotă de jumătate din aceasta intră în masa succesorală, respectiv 36.597,08 RON, restul de jumătate reprezentând bun al paratei-reclamante, întrucât întreaga contribuţie la majorarea capitalului social a reprezentat bun comun al soţului şi al sau, conform art 30 din Codul familiei.
În consecinţă, din totalul participaţiei de 80.000 RON a soţului la capitalul social, în masa succesorală intră 6.805,84 RON + 36.597,08 RON = 43.402,92 RON, adică 54,2537%. Restul de 45,7463% din participaţia de 20% a soţului la societatea R. SRL se cuvine paratei-reclamante ca bun dobândit în timpul căsătoriei, conform prevederilor art. 30 din Codul familiei.
În probaţiune, parata a ataşat un alt set de înscrisuri.
În data de 29 aprilie 2014, reclamanta-parata C.I. a formulat întampinare împotriva cererii reconvenţionale, prin care a invocat excepţia netimbrarii cererii reconvenţionale.
A susţinut că doar parata-reclamanta cunoaşte cuantumul pasivului succesoral, întrucat este singura care administrează bunurile moştenirii.
În privinţa cheltuielilor de întreţinere a imobilelor ce fac parte din activul succesoral, a arătat cp aceastea sunt nejustificat de mari, parata intelegand să adauge la pasivul succesoral si cheltuieli ce trebuiau suportate de către chiriaşii imobilelor si in nici un caz de către succesori.
A susţinut că parata s-a opus ca bunurile succesorale să fie administrate de un curator special.
A învederat că parata imputa cheltuieli aferente unor imobile pe care nu a înteles să le valorifice, spre exemplu prin închiriere.
În concluzie, reclamanta nu este de acord să suporte cheltuielile aferente bunurilor moştenirii, ce nu ar fi existat, daca s-ar fi permis ca acestea să fie administrate corespunzator.
A susţinut ca parata întelege să adauge in pasivul succesoral, cheltuieli care nu ar fi trebuit efectuate, fie deşi s-au efectuat, acestea s-au compensat prin neîncasarea chiriei.
A aratat ca desi pârâta susţine că a achitat, aceasta nu a dovedit prin chitanţe sau ordine de plată, cote de întreţinere pentru imobilul situat în …, în valoare de 23.736,61 lei şi 36.700,95 lei, în condiţiile în care acestea reveneau chiriaşului SC N R.E.S. SRL.
Nu pot fi calculate la pasivul succesoral astfel de cheltuieli, având în vedere că acestea reveneau chiriaşului, potrivit contractului de închiriere, parata nu a fost de acord cu numirea unui administrator sechestru sau curator special, înţelegând astfel să işi asume suportarea acestor sume de bani.
A menţionat că, adresa nr. 81/19.03.2013, emisă de SC V.I. SA, dovedeşte existenţa unei datorii în sarcina SC N R.E.S. SRL, însă nu dovedeşte faptul că pârâta, ar fi achitat acele datorii.
Mai mult decât atât, adresa nr. 81/19.03.2013 nu este semnată şi nici ştampilată de către reprezentantul SC V.I. SA, astfel că acest document ridică îndoieli cu privire la veridicitatea sa.
De asemenea, pârâta a înţeles să scutească chiriaşul A.D. SRL, de la plata chiriei pe luna ianuarie 2013, având în vedere investiţiile de înlocuire a instalaţiilor aferente spaţiului comercial din … efectuate de chiriaş, în cuantum de 6.184,63 lei. Cu toate acestea, înţelege să calculeze la pasivul succesoral aceste investiţii de înlocuire a instalaţiilor, deşi acestea s-au compensat prin neplata chiriei, potrivit susţinerilor pârâtei. Totodată, nu rezultă de nicăieri că A.D. SRL, ar fi fost cu adevărat scutită de la plata chirei pentru luna menţionată.
Arătă că, din actele depuse la dosar de către pârâtă, nu rezultă că aceste cheltuieli, achitate iniţial de către chiriaşul A.D. SRL, ar fi fost efectuate cu adevărat ca urmare a unor investiţii şi reparaţii realizate la imobilul ce a fost dat spre închiriere.
Mai mult decât atât, dacă ar fi să admita totuşi că respectivele investiţii au fost realizate de către chiriaşul A.D. SRL la imobilul dat spre închiriere, trebuia solicitat şi acordul reclamantei pentru realizarea acestora, întrucât nu este cunoscută utilitatea şi urgenţa acestor reparaţii.
În plus, toate aceste cheltuieli, introduse de pârâtă în calculul pasivului succesoral, au fost achitate de aceasta din venituri care alcătuiesc activul succesoral, întrucât pârâta C.M.D., nu deţine surse financiare proprii.
În orice caz, pretinsele sume ce alcătuiesc pasivul succesoral, potrivit calculelor efectuate de pârâtă, în măsura în care instanţa le va considera justificate, se vor scădea din activul succesoral în raport de cota fiecărui succesibil.
În legatura cu posibilă pretenţie în valoare de l.000.000 de euro, pe care numitul J.P.L. ar avea-o faţă de defunct, fără ca pentru aceste susţineri să prezinte vreun înscris din care să rezulte o astfel de pretenţie. Urmează ca, instanţa să nu ţină seama de aceste susţineri la calcularea pasivului succesoral, întrucât o asemenea datorie a defunctului, nu este constată prin niciun înscris. De altfel, nici pârâta nu calculează, cel puţin momentan, această datorie la masa succesorală.
A învederat că parata nu a facut dovada avansarii sumei de 22.500 lei cu titlu de cheltuieli de înmormantare. Chiar si in situaţia in care parata ar face dovada acestor cheltuieli, acestea au fost achitate din veniturile proprii ale defunctului.
În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri şi interogatoriul paratei C.M.D..
În data de 06 mai 2014, reclamanta C.I. a depune raspuns la completarea la intamapinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării completării la intampinare (f.394).
În legătură cu partile sociale detinute de defunct, reclamanta a arătat că sumele de bani cu care s-a majorat capitalul social, indiferent de data la care a avut loc modificarea capitalului social, reprezintă profitul/beneficiile nerealizate de societatile comerciale (acestea fiind constituite anterior casatoriei cu parata C.M.D.), profit/beneficii ce s-au reinvestit în societatile comerciale în care defunctul avea calitatea de asociat.
În data de 25 iunie 2014, reclamanta depune cerere adiţionala (fila 401), prin care completeaza componenta masei succesorale, cu următoarele bunuri:
1.Colectie de autoturisme
2.Colecţie de tablouri
3.O colecţie de ceasuri
4.Drepturi de autor asupra romanului „Cel mai iubit dintre pamanteni” scris Marin Preda
4.Drepturi de autor asupra romanului „Cel mai iubit dintre pamanteni” scris Marin Preda
5.Întregul spatiu de birouri in suprafaţa de 445,70 mp situate in …. plus cota indiviza parti comune si 81,74% cota de teren conform contractului autentificat sub nr.2265/09.10.2003.
A susţinut că acea convenţie de dare in plata a avut drept scop stingerea unui drept de creanţa detinut de defunct impotriva debitoarei S.C. V. S.A., drept de creanţă izvorat din contractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr.1904 din 19.05.1998 de N.P. M.E..
Având în vedere ca dreptul de creanţă al defunctului s-a nascut anterior încheierii casatoriei cu parata C.M., respectiv in data de 19.05.1998 (casatoria a fost încheiata la data de 22.05.1998), nu are relevanta faptul că obligaţia corelativa s-a stins în timpul casatoriei cu defunctul.
Prin urmare, spatiul de birouri in suprafaţa de 445,70 mp situat in …, este bun propriu al defunctului şi urmează să intre la masa succesorala în proporţie de 100% si nu 50% asa cum a indicat iniţial.
A precizat că urmare a soluţionării dosarului nr…., avand ca obiect ordonanţă presedinţiala, Tribunalul Bucureşti a dispus efectuarea inventarului cu privire la bunurile aflate în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C.G.M., de către un notar public competent desemnat prin acordul părtilor, sau în lipsa unui astfel de acord, de către apelanta-reclamantă.
La termenul din 27 iunie 2014, reclamanta C.I. a formulat cerere adiţionala (fila 413 – 414) prin care a solicitat completarea masei succesorale ramasa de pe urma defunctului C.M.G., următoarele bunuri succesorale:
1.Apartament nr…., compus din 2 camere si dependinţe, situat in oras …;
2.Cofetaria „M.” – oras …;
3. Garsoniera + apartament, transformate intr-un singur apartament, situat in …;
4. Vila situata in oras …;
5. Doua apartamente situate la etaje diferite (din care unul situat la etajul 4) in …, si care au constituit ultimul domiciliu al defunctului, C.M.G., si in care locuiesc paratele C.M.D. si C.E.M.;
6. SC R.P. SRL înregistrata sub nr…., cu sediul in …;
7. SC G. SRL înregistrata sub nr…. cu sediul in oras …;
8.SC C.M.C I.I. SRL înregistrata sub nr…., cu sediul in … ;
9. SC E SRL inregistrata sub nr…. cu sediul in oras …;
10. SC S.P. SRL inregistrata sub nr…., cu sediul in …;
11. SC A.H, SA la care SC CM.C I.I. SRL este acţionar cu un procent de 3,3738%, respectiv cu 350 acţiuni;
În data de 26 septembrie 2014, pârâta C.M.D. a depus completare la cerere reconvenţionala, prin care a arătat că pasivul moştenirii ce solicita să fie suportat de către reclamanta-parat si parata C.E.D., conform cotelor de moştenire ce vor fi stabilite a li se cuveni, se ridica la suma de 76.292,65 lei, din care fiecare dintre cele două parate reconvenţionale ar trebui să suporte suma de 38.146,32 lei, cu titlu de cheltuieli cu bunurile moştenirii si cheltuieli cu inmormantarea (f.436).
În drept, parata-reclamanta a invocat dispoziţiile art.209 alin.6 C.pr.civilă.
În data de 23.10.2014, reclamanta C.I. a depus un tabel cuprinzând bunurile necontestate, respectiv contestate de partile adverse (filele 556-562).
Parata C.M.D. a depus un alt tabel cuprinzând bunurile necontestate, precum şi bunurile contestate (filele 584-597).
În data de 23 ianuarie 2015, pârâta C.M.D. a depus completare la cerere reconvenţionala, prin care a arătat că pasivul moştenirii ce solicita să fie suportat de către reclamanta-parat si parata C.E.D., conform cotelor de moştenire ce vor fi stabilite a li se cuveni, se ridica la suma de 79.534,81 lei, din care fiecare dintre cele două parate reconvenţionale ar trebui să suporte suma de 39.797,40 lei, cu titlu de cheltuieli cu bunurile moştenirii si cheltuieli cu inmormantarea (f.702).
În drept, parata-reclamanta a invocat dispoziţiile art.209 şi urm C.pr.civilă. si art.984 C.pr.civila.
În data de 23.01.2015, parata C.E.D. şi C.M.D. au formulat cerere de suspendare a judecării prezentei cauze, pana la soluţionarea definitivă a dosarului nr….aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti (f.705).
Prin încheierea din 23 ianuarie 2015, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect ieşirea din indiviziune şi formarea unui nou-dosar.
Prin încheierea din 06 martie 2015, având în vedere cererile adiţionale, instanţa a pus în vedere reclamantei să evalueze bunurile ce fac parte din masa succesorala şi să achite taxa judiciara de timbru.
În data de 17 aprilie 2015, pârâta C.M.D. a depus completare la cerere reconvenţionala, prin care a arătat că pasivul moştenirii ce solicita să fie suportat de către reclamanta-parat si parata C.E.D., conform cotelor de moştenire ce vor fi stabilite a li se cuveni, se ridica la suma de 88.289,08 lei, din care fiecare dintre cele două parate reconvenţionale ar trebui să suporte suma de 44.144,54 lei, cu titlu de cheltuieli cu bunurile moştenirii si cheltuieli cu inmormantarea (f.772).
În data de 17 aprilie 2015, reclamanta C.I. a depus cerere de renunţare (fila 793) la cererile adiţionale din 27 iunie 2014 privitoare la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C.M.G. referitoare la:
1.Colectia de autoturisme
2.Colecţia de tablouri
3.O colecţia de ceasuri
5. Apartament nr…., compus din 2 camere si dependinţe, situat in oras …;
6. Cofetaria „M.” – oras …;
7.. Garsoniera + apartament, transformate intr-un singur apartament, situat in …;
8. Vila situata in oras …;
9. Doua apartamente situate la etaje diferite (din care unul situat la etajul 4) in …, si care au constituit ultimul domiciliu al defunctului, C.M.G., si in care locuiesc paratele C.M.D. si C.E.M.;
10. SC R.P. SRL înregistrata sub nr…., cu sediul in …;
11. SC G. SRL înregistrata sub nr….cu sediul in oras …;
12. SC C.M.C I.I. SRL înregistrata sub nr…., cu sediul in … ;
13. SC S.P. SRL inregistrata sub nr…., cu sediul in …;
14. SC A.H, SA la care SC CM.C I.I. SRL este acţionar cu un procent de 3,3738%, respectiv cu 350 acţiuni;
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.406 C.pr.civilă.
Prin cererea depusă în data de 29 mai 2015, parata-reclamanta a arătat că prin cererea de renunţare depusă în data de 17 aprilie 2015 nu s-a renunţat la partile sociale deţinute la S.C. E S.R.L. si la spaţiul de birouri situat în …, cu privire la care reclamanta a solicitat să fie inclus integral in masa succesorala (fila 976).
În data de 26 iunie 2015, reclamanta C.I. a depus cerere precizatoare prin care arată că nu renunţă la imobilul din …(f.1006).
În ceea ce priveşte obligaţia de a timbra la valoare bunul anterior menţionat, reclamanta a arătat că acesta a fost timbrat la valoarea de 1/1 şi nu la valoarea de ½ asa cum reiese din cererea precizatoare a cererii de chemare in judecata la fila 113 a dosarului cauzei, volumul nr.I, poziţia nr.4.
A susţinut că este inadmisibil a se timbra de două ori acelasi bun în condiţiile în care acesta a fost deja timbraj la valoarea de impozitare în cuantum de 1.750.263,90 lei.
În data de 26 iunie 2015, pârâta C.M.D. a depus completare la cerere reconvenţionala, prin care a arătat că pasivul moştenirii ce solicita să fie suportat de către reclamanta-parat si parata C.E.D., conform cotelor de moştenire ce vor fi stabilite a li se cuveni, se ridica la suma de 107.053,92 lei, din care fiecare dintre cele două parate reconvenţionale ar trebui să suporte suma de 53.526,96 lei, cu titlu de cheltuieli cu bunurile moştenirii si cheltuieli cu inmormantarea (f.1010).
La termenul de judecata din 26 iunie 2015, având în vedere faptul că reclamanta şi-a menţinut poziţia privind reţinerea la masa succesorala a spaţiului de birouri situat în …, şi nu doar cota de ½, instanţa a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de a mai achita suma de 26.253 lei,95 lei, cu titlu de taxa judiciara de timbru.
În data de 11 septembtrie 2015, parata a depus dovada achitării taxa judiciare de timbru de 3.836 lei (f.1028).
În data de 11 septembrie 2015, pârâta C.M.D. a depus completare la cerere reconvenţionala, prin care a arătat că pasivul moştenirii ce solicita să fie suportat de către reclamanta-parat si parata C.E.D., conform cotelor de moştenire ce vor fi stabilite a li se cuveni, se ridica la suma de 112.178,73 lei, din care fiecare dintre cele două parate reconvenţionale ar trebui să suporte suma de 56.089,36 lei, cu titlu de cheltuieli cu bunurile moştenirii si cheltuieli cu inmormantarea (f.1030).
În drept, parata – reclamanta a invocat dispoziţiile art.209 alin.6 C.pr.civilă.
Parata – reclamanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2.730 lei (f.1031).
Prin încheierea din 11 septembrie 2015, instanţa a admis excepţia netimbrarii cererii adiţionale, invocata de parati şi, pe cale de consecinţă, a anulat cererea adiţionala ca netimbrata (fila 1047).
Prin aceeaşi încheiere, instanţa a admis excepţia tardivităţii cererilor reconvenţionale şi a respins cererile reconvenţionale depuse dupa data de 25 septembrie 2014 ca fiind tardiv formulate.
La termenul de judecata din 04 decembrie 2015, instanţa a pus în discuţia partilor cerera de suspendare a judecării cauzei pana la soluţionarea dosarului nr….aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Sub acest aspect, paratele C.M.D. si C.E.M. au solicitat prorogarea discutarii acestei cereri, iar reclamanta C.I. a solicitat respingerea acestei cereri.
În data de 18.12.2015, parata C.E.D. a formulat cerere de obtinere de probe prin comisie rogatorie internationala in materie civila, prin care instanţa să mandateze autorititatile judiciare din Spania si Austria să îndeplinească în numele si în locul instanţelor din Romania demersurile legale în vederea stabilirii/inventarierii bunurilor imobile si mobile, inclusiv societatie comerciale si depozite bancare detinute la data de 12.06.2011 pe teritoriul Spaniei si Austriei de defunctul C.M.G. (singur) si/sau împreuna cu soţia supravieţuitoare C.M.D.. De asemenea, aceleaşi autorititi judiciare să audieze pe J.P.L. cu privire la sumele datorate defunctului C.M.G., respectiv datorate succesiunii.
În data de 18.12.2015, reclamanta C.I. a depus cerere precizatoare.
În cauză, instanţa a administrat proba prin înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Analizând prioritar, în temeiul art.248 C.pr.civilă, excepţia lipsei calitatii procesuale active, instanţa reţine următoarele:
Avand în vedere certificatul de naştere seria N.7 nr.774866 din 21 mai 1976 aflat la fila 403, din cuprinsul caruia rezultă că reclamanta C.I. este fiica defunctului C.M.G., ţinând seama şi de încheierea notarului public de verificare în evidenţele succesorale, instanţa apreciază că reclamanta are calitate procesuala activă să solicite dezbaterea succesiunii.
Drept pentru care, instanţa va respinge excepţia lipsei calitatii procesuale active, ca neîntemeiata.
În ceea ce priveşte deschiderea succesiunii, instanţa constată că succesiunea de pe urma defunctului C.M.G. s-a deschis la data de 12 iunie 2011, potrivit certificatului de moarte deces seria DS nr.733936 din 27.06.2011 (f.220).
Cat priveşte calitatea de moştenitori, din actele dosarului, în special actele de stare civilă şi sentinţa civilă la dosar (fila 9 – certificat de casatorie seria CB nr.009138 din 22 mai 1998, fila 10 certificatul de naştere seria NZ nr.580529 din 27.02.2007, fila 403 – certificat de naştere seria N.7 nr.774866 din 21 mai 1976, filele 731 si urmatoarele – sentinţa civilă nr.4786Bis din 08 iulie 1992 pronunţata de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr…., certificatul de naştere seria N.K. nr.323779 din 17.11.1992), precum şi din cuprinsul încheierii nr.1 din 10.04.2014 emisă de S.P.N. L.D. (fila 404-406), rezultă că moştenitorii defunctului sunt C.M.D. (soţie supravieţuitoare) şi C.I., C.E.D. si C.E.M. (în calitate de fiice – descedente de gradul I).
Având în vedere că alaturi de cei trei descedenţi de gradul I la moştenire a fost chemata şi soţia supravieţuitoare, în baza art.1 lit.a) din Lega nr.319/1944 (în vigoare la momentul deschiderii succesiunii), instanţa constată că parata C.M.D., în calitate de soţie supravieţuitoare are dreptul la o patrime din masa succesorala, restul urmând a fi împărtit în mod egal între cei trei descendenţi (împărţire pe capete).
Prin urmare, instanţa apreciază că fiicele defunctului au fiecare o cota de ¼ din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, fiica minora acceptand moştenirea sub beneficiu de inventar (art.19 din Decretul nr.32/1954)
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect stabilirea masei succesorale, instanţa reţine următoarele:
La decesul defunctului patrimoniul acestuia s-a transmis asupra moştenitorilor legali.
Cat priveşte cererea de dezbatere a succesiunii, indiferent de procedura aleasa (notariala sau judiciara), aceasta trebuie să cuprindă moştenitorii prezumtivi, bunurile defunctului si pasivul succesoral (datorii si sarcini ale moştenirii).
Astfel, cat priveşte procedura succesorala judiciara, din dispoziţiile art.3 lit.c) liniuţa I din Legea nr.146/1997 (în vigoare la momentul înregistrarii cererii de chemare în judecata) raportat la art.103 alin.1 din Legea nr.36/1995 (în forma în vigoare la data sesizării instanţei „În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menţionate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele şi domiciliul moştenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menţionarea valorii acestora, precum şi a pasivului succesoral”) şi art.980 din C.pr.civilă (în forma de la momentul sesizării instanţei), rezultă că în cuprinsul cererii introductive de intanţa reclamantul trebuie să arate toate bunurile ce fac parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, respectiv să indice întreaga avere ramasa de pe urma acestuia.
Numai în acest fel s-ar putea lichida toate pretenţiile reciproce dintre moştenitori cu privire la averea succesorala.
Lipsa indicării tuturor bunurilor din masa succesorala de care are cunoştinţă reclamantul echivalează cu lipsa indicării obiectului cererii, caz în care continuarea procesului este imposibila.
Totusi, în măsura în care sunt omise unele bunuri ce fac parte din masa succesorala, fapt constatat ulterior pronunţării încheierii de admitere în principiu, în baza art.985 C.pr.civilă, instanţa poate da o încheiere de admitere în principiu suplimentara care să cuprinda si bunurile omise.
Ulterior, după ce se stabileşte masa succesorala, moştenitorii au posibilitatea fie de a păstra bunurile în stare de indiviziune, fie de a solicita partajul acestor bunuri. De asemenea, moştenitorii au posibilitatea de a cerere partajul doar cu privire la o parte dintre bunurile moştenite, restul urmând a rămâne coproprietatea acestora.
Din acest motiv, daca în cazul partajului propriu-zis reclamantului i se recunoaşte dreptul de a alege bunurile cu privire la care solicita sistarea stării de coproprietate, în cazul cererii de stabilire a masei succesorale reclamantul nu are acest drept de opţiune, acesta avand obligaţia de a indica toate bunurile defunctului, în măsura în care are cunoştinţă de existanţa acestora.
Distincţia între aceste două cereri este facuta de legiuitor şi în legea taxelor de timbru.
Astfel, potrivit art.3 lit. (c)liniuţa (I) din Legea nr.146/1997, daca se solicita stabilirea masei succesorale, reclamantul are obligaţia de a achita o taxa judiciara de timbru de 3% din valoarea masei succesorale.
În schimb, în cazul partajului propriu-zis, conform art.3 lit. (c) liniuţia (iv) din Legea nr.146/1997, cererea se timbrează cu 3% din masa partajabilă.
În speţă, cererea de stabilire a masei succesorale urmează a fi respinsă ca inadmisibila pentru următoarele considerente:
În primul rand, având în vedere faptul că reclamanta a sesizat instanţa cu o cerere de dezbatere a succesiunii ramase de pe urma defunctului C.M., fapt ce implica stabilirea moştenitorilor, întinderea drepturilor acestora si masa succesorala, rezultă că în cuprinsul cererii de chemare în judecata, precum şi în cererile ulterioare (pe măsura ce afla despre existenţa altor bunuri succesorale) reclamanta trebuia să arate toate bunurile ce fac parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, respectiv să indice întreaga avere ramasa de pe urma acestuia.
Or, analizând cererile reclamantei din data de 25 iunie 2014 (fila 401) şi 27 iunie 2014 (filele 413-414), precum şi cererea din 17 aprilie 2015 (fila 793), rezultă că în cursul procesului reclamanta a aflat despre existenţa unor bunuri succesorale, cu privire la care nu a mai solicitat reţinerea acestora la masa succesorala (probabil pentru a evita plata taxelor judiciare de timbru).
Astfel, prin cererea de chemare în judecata reclamanta a arătat că în masa succesorala intra cota de ½ din spaţiul de birouri situat în ….
Ulterior, prin raspunsul la intampinare din data de 15 aprilie 2014, reclamanta a arătat că acest spaţiu de birouri este bun propriu al defunctului şi urmează să intre la masa succesorală în proporţie de 100%.
Drept pentru care, prin cererile adiţionale din luna iunie 2014, reclamanta a solicitat reţinerea la masa succesorala a întregului spaţiu de birouri situat în … (în proporţie de 100%), fără a mai achita diferenţa de taxa de timbru.
Astfel, trecand peste faptul că parţile litigante nu au depus toate înscrisurile necesare pentru a stabili daca spaţiul de birouri situat în … face parte în întregul său din masa succesorala (actele juridice ce au stat la baza încheierii convenţiei de dare în plata, în special procesul verbal al adunării generale a acţionarilor S.C. C.I.I. S.A./S.C. C.I.H. S.R.L.(avand asociat unic pe defunctul C.M.G.)/S.C. CMC I.I. S.R.L.), în măsura în care instanţa ar aprecia că susţinerile reclamantei corespund adevărului în sensul că întregul spaţiu a fost un bun propriu al defunctului, instanţa nu ar putea reţine acest bun la masa succesorala, întrucat reclamanta a fost scutita de la plata taxei judiciara de timbru doar cu privire la cota de ½ din acest spaţiu (a se vedea fila 5, pct.4), iar nu cu privire la întreaga valoare a acestui bun.
A reţine acest bun la masa succesorala fără achitarea taxei judiciare de timbru pentru întregul bun imobil ar însemna eludarea legii taxelor de timbru (la termenul de judecata din 26 iunie 2015 instanţa a pus în vedere reclamantei că are obligaţia de a mai achita suma de 26.253,95 lei, reprezentând diferenţa taxa judiciara de timbru datorata de reclamanta).
Daca s-ar îmbrăţişa aceasta interpretare, ar însemna că reclamanta putea de la bun început să indice că deţine o cota foarte mică din acest bun (spre exemplu 1/1000), în vederea achitării unei taxe judiciare modice, după care să solicite reţinerea întregului bun la masa succesorala.
Ca atare, este mai mult decat evident faptul că acest mod de interpretare a dispoziţiilor legale conduce la fraudarea legii taxelor de timbru.
Pe de altă parte, daca instanţa ar ajunge la concluzia că bunul în întregul său reprezintă bun propriu al defunctului, instanţa nu poate reţine la masa succesorala doar cota de ½ din acest bun (în limita taxei judiciare de timbru platite sau de care a fost scutit reclamantul), întrucat legea nu recunoaşte un astfel de izvor al coproprietăţii.
În legătură cu părţile sociale deţinute de defunct la E SRL (f.413, 811, 812), instanţa a observat că reclamanta nu a indicat valoarea acestora şi nici nu a achitat taxa judiciara de timbru aferentă acestora
Cu privire la bunurile la care reclamanta a renunţat a mai fi reţinute la masa succesorala, instanţa a observat că reclamanta nu a mai solicitat reţinerea la masa succesorala (fila 413, 414, 793, 1006), printre altele, şi dreptul defunctului asupra apartamentului situat în …(apartamentul nr….), deşi prin cererea introductivă de instanţă a solicitat reţinerea la masa succesorala a chiriilor obţinute urmare a cedării folosinţei asupra acestui apartament (în contextul în care parata C.M.D. a depus la dosar contractul de construire nr.01/1999, autorizaţia de construire şi contractul de partaj f.174-185, precum şi contractele de vanzare cumpărare aflate la filele 186–190).
De asemenea, deşi din informaţiile furnizate de ONRC rezultă că defunctul a deţinut părţi sociale/acţiuni la S.P. S.R.L. (f.807-808), reclamanta nu a mai solicitat reţinerea acestora la masa succesorala.
Prin urmare, reclamanta nu a indicat toate bunurile pentru a stabili masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C.M.G..
În doilea rand, reclamantei i-a fost admisă cererea de acordare ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru stabilita doar pentru bunurile menţionate în cererea introductivă de instanţă.
Cu privire la celelalte bunuri indicate în cererile ulterioare, reclamanta a refuzat să achite taxa judiciara de timbru.
Potrivit art. 20 din Legea nr.146/1997 (în vigoare la momentul sesizării instanţei) „ (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară. (3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.”.
În speţa, reclamanta avea obligaţia de a indica valoarea bunurilor ce compun masa succesorala în vederea stabilirii corecte a taxei judiciare de timbru datorate de aceasta pentru acest petit, în condiţiile art.3 lit.c) liniuţa (I) din Legea nr.146/1997, respectiv în vederea achitării anticipate a acesteia.
Astfel, ţinând seama de valoarea bunurilor menţionate în cererea de chemare în judecata (4.429.684 lei fila 113), precum şi de valoarea cotei ½ din spaţiul de birouri situat în Bucureşti, … (menţionat în cererile adiţionale din iunie 2014), se observă că reclamanta avea obligaţia de a achita cel puţin taxa judiciara de timbru de 159.343,95 lei (taxa stabilita iniţial de 133.090 lei + taxa stabilita la termenul de judecata din 26 iunie 2015 în cuantum de 26.253,95 lei).
Or, sub acest aspect, reclamanta a urmărit eludarea acestei obligaţii, prin obţinerea, cu rea-credinţă, a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru de 133.090 lei (iniţial stabilita), astfel cum s-a constatat prin încheierea din 19 decembrie 2014, ramasa definitivă prin respingerea cererii de reexaminare la data de 21 mai 2015.
Cum art.20 din Legea nr.146/1997 prevede că taxele judiciare de timbru se achită anticipat, iar reclamanta nu a achitat taxa judiciara de timbru de 3% la valoarea masei succesorale, instanţa constată că nu este îndrituită să procedeze la stabilirea masei succesorale ramasă de pe urma defunctului C.M.G..
De asemenea, instanţa nu poate reţine la masa succesorala doar bunurile cu privire la care reclamanta a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
În alt treilea rand, omisiunea reclamantei de a indica toate bunurile defunctului, lasa nesoluţionate toate pretenţiile moştenitorilor asupra moştenirii, în special cele vizand spaţiul de birouri situat în … şi apartamentele situate în ……
Referitor la cerere de inventariere a bunurilor succesorale, instanţa constată că acest petit a fost soluţionat prin decizia Tribunalului Bucureşti în dosarul nr…….
În legătura cu cererea reconvenţionala, având în vedere, pe de o parte, faptul că parata-reclamanta C.M.D. a recunoscut că administrează toata averea defunctului, în special faptul că aceasta încasează chiria pentru cedarea folosinţei unor bunuri succesorale, fără a împărţi aceste sume cu reclamanta C.I. sau cu parata C.E.D., sume ce prin ipoteză sunt mult mai mari decat impozitele achitate de parata-reclamanta C.M.D., instanţa apreciază că parata-reclamanta nu a facut dovada că este îndreptătită să solicite sumele de bani ce fac obiectul cererilor reconvenţionale depuse în martie 2014 si aprilie 2014 (restul fiind respinse de instanţa ca tardiv formulate prin încheierea din data de 11 septembrie 2015 f.1048).
Faţă de cele mai sus expuse, instanţa va admite în parte cererea, în sensul că instanţa:
Va constata deschisă succesiunea de pe urma defunctului C.M. decedat la data de 12.06.2011, potrivit certificatului de deces seria DS nr.733936 din 27.06.2011.
Va constata că au calitate de moştenitori ai acestuia:
C.M.D. – în calitate de soţie supravieţuitoare, conform certificatului de căsătorie seria CB nr. 009133 din 22.05.1998.
C.M.D. – în calitate de soţie supravieţuitoare, conform certificatului de căsătorie seria CB nr. 009133 din 22.05.1998.
C.I., C.E.D. si C.E.M. – în calitate de fiice, descendente de gradul I conform actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei.
C.I., C.E.D. si C.E.M. – în calitate de fiice, descendente de gradul I conform actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei.
Va constata că părţile au următoarele cote din masa succesorala:
C.M.D. – ¼ în calitate de soţie supravieţuitoare
C.M.D. – ¼ în calitate de soţie supravieţuitoare
C.I. – ¼ în calitate de fiică
C.I. – ¼ în calitate de fiică
C.E.D. – ¼ în calitate de fiică
C.E.D. – ¼ în calitate de fiică
C.E.M. – ¼ în calitate de fiică, sub beneficiu de inventar.
C.E.M. – ¼ în calitate de fiică, sub beneficiu de inventar.
Va respinge în rest cererea, ca inadmisibilă.
Va respinge cererea reconvenţională, ca neîntemeiata.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca neîntemeiata.
Admite în parte cererea privind pe reclamant C.I. cu domiciliul în …. cu domiciliul ales în …. şi pe pârât C.M.D. cu domiciliul în …., pârât C.E.M. prin reprezentant legal C.M.D. cu domiciliul în …., pârât C.E.D. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ….
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului C.M. decedat la data de 12.06.2011, potrivit certificatului de deces seria DS nr.733936 din 27.06.2011.
Constată că au calitate de moştenitori ai acestuia:
Constată că părţile au următoarele cote din masa succesorala:
Respinge în rest cererea, ca inadmisibilă.
Respinge cererea reconvenţională, ca neîntemeiata.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05.01.2016.
