În conformitate cu dispoziţiile art. 90 lit. c C. pr. pen., asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Potrivit dispoziţiilor art. 209 alin.1 C. pen. din1968, infracţiunea de furt calificat este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
Neacordarea asistenței juridice a inculpatului în cursul judecăţii în prim grad, chiar dacă judecătoria a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 C. pen., pentru care pedeapsa închisorii este de la unu la 5 ani, atrage nulitatea absolută a judecăţii, cu consecinţele desfiinţării sentinţei în apel şi trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
C. pr. pen., art. 90, art. 281 alin. 1 lit. f, art. 421 pct. 2 lit. b
Prin sentinţa penală nr. 148/03.07.2014 pronunţată de Judecătoria Reghin, s-au hotărât următoarele:
L-a condamnat pe inculpatul M. F., fiul lui C. şi R. născut la data de xxx în xxx, CNP xxx:
– la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută şi sancţionată de art. 228 alin. 1, art. 229 din noul C. pen., cu aplicarea art. 398 10 C. pr. pen.
– la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută şi sancţionată de art. 273 alin. 2 noul C. pen., cu aplicarea art. 396 10 C. pr. pen.
– la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la furt calificat, prevăzută şi sancţionată de art. 33 C. pen., 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b şi d noul C. pen. , cu aplicarea art. 396 10 C. pr. pen.
În baza art. 33, 34 lit. b C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin hotărârea atacată şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 vechiul C. pen. a suspendat condiţionat această pedeapsă pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. cu privire la revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii de infracţiuni pe durata termenului de încercare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 2 C. pen., prima instanţă a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, pedeapsă a cărei executare va fi suspendată în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 5 C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 vechiul C. pr. pen., raportat la art. 1349 şi următoarele cod civil a obligat inculpatul în solidar cu I. I., ctd. şi S. C., ctd. la plata despăgubirilor civile în sumă de 1398,64 lei către partea civilă SC R. SA, ctd. , cu titlu de despăgubiri.
În temeiul art. 191 alin. 1 vechiul C. pr. pen., instanţa a obligat inculpatul la plata sumei de 340 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 300 de lei provine din faza de urmărire penală, iar suma de 40 de lei din faza de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
În 08.01.2013, în jurul orei 23.25, Poliţia mun.Reghin a fost sesizată prin serviciul 112 de partea vătămată N. F. cu privire la faptul că a surprins o persoană, care încerca să sustragă bunuri dintr-o magazie a sa, situată pe un teren din apropierea magazinului Diego din mun.Reghin.
În data de 25.02.2013 Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de către învinuitul M. F. a infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.1 C.pen. în dosarul penal nr.1103/289/2012 a Judecătoriei Reghin.
În data de 13.02.2013 organele de poliţie din cadrul Poliţiei mun.Reghin au surprins în flagrant pe învinuitul M. F. şi încă pe două persoane de sex feminin care s-au prezentat ca fiind învinuitele I. I. şi Ş. C., în timp ce sustrăgeau din apropierea râului Mureş, o ramă a unui capac de canalizare aparţinând SC R. SA.
În urma efectuării cercetărilor efectuate, s-a stabilit că în seara zilei de 08.01.2013, în jurul orei 23.00, inculpatul M. F. s-a deplasat cu bicicleta în zona magazinului Diego. Aici a observat pe un teren neîngrădit aparţinând părţii vătămate N. F. o magazie. Inculpatul a lăsat bicicleta la intrarea pe teren şi a mers la acea magazie. Cu un topor pe care îl avea asupra acesta a dislocat încuietoarea magaziei şi a pătruns în interior. Aici, cu nişte chei fixe a început să desfacă un motor electric ce era instalat pe o betonieră. În acelaşi timp partea vătămată se deplasa cu autoturismul înspre mun.Târgu Mureş. Observând bicicleta lăsată la intrare pe terenul său, a oprit şi a mers să vadă ce se întâmplă la magazia unde avea mai multe instrumente pentru construcţii. În magazie l-a surprins pe inculpat, care s-a speriat şi a ieşit din magazie. Apoi inculpatul a luat bicicleta şi a plecat spre staţia de carburanţi Petrom. Partea vătămată a solicitat intervenţia organelor de poliţie, precum şi a societăţii de pază A. G. şi în acelaşi timp a urmărit inculpatul. Pe str. Oltului din mun.Reghin inculpatul a fost găsit de partea vătămată, organele de poliţie, precum şi agentul de pază S. C. I.
De la inculpat a fost ridicat toporul cu care a dislocat încuietoarea uşii de la magazie.
S-a mai arătat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin nr.1221/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor F. S. şi F. M. pentru comiterea infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a şi alin. 2 lit. a din Legea 46/2008 şi furt de arbori prevăzută de art. 110 alin. 1 lit. a şi alin. 2 lit. a din Legea 46/2008, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a şi 37 lit. b.
În cursul urmăririi penale, mai exact la data de 23.03.2012, a fost audiat în calitate de martor inculpatul M. F., care a declarat că la solicitarea celor doi inculpaţi a fost împreună cu ei în acea zi în pădure, unde învinuiţii au tăiat trei arbori de esenţă gorun şi carpen. Apoi, i-a ajutat să încarce lemnele pe căruţă şi s-au deplasat în loc. Petelea, unde învinuiţii au vândut lemnele unei persoane. Martorul a mai arătat că învinuiţii i-au spus că au acte necesare tăierii şi transportului de material lemnos.
Fiind audiat în cursul judecăţii, la data de 12.02.2013 M. F. a declarat că nu a dat nici o declaraţie în cursul urmăririi penale şi nu recunoaşte semnăturile de la acele declaraţii. De asemenea, a arătat că în cursul anului 2009 s-a întâlnit cu cei doi inculpaţi, ocazie cu care inculpatul F. S. le-a solicitat să meargă să încarce o căruţă de lemne. Au mers la F. S. acasă unde au încărcat în căruţa lui F. M. lemn de foc de esenţă carpen de diferite dimensiuni pe care le-au vândut unei persoane în vârstă. Astfel M. F. a arătat că nu a fost împreună în pădure cu cei doi inculpaţi şi că în locul unde au fost transportate lemnele nu au venit organele de poliţie.
Fiind audiat în cadrul acestui dosar inculpatul M. F. a recunoscut că a declarat în faţa instanţei lucruri neadevărate, dar a arătat că a fost ameninţat de F. S. şi F. M. să declare că cei doi nu au participat la săvârşirea faptei. Apărarea inculpatului nu poate fi luată în considerare, având în vedere că declaraţia a fost dată în faţa instanţei, unde în prezenţa completului de judecată a fost asigurată publicitatea şedinţei şi era imposibil ca în acele momente să fi fost forţat să de-a o declaraţie neadevărată. Pe de altă parte, inculpatului i s-a atras atenţia că dacă declară lucruri neadevărate, se va face sesizare pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, dar cu toate acestea, învinuitul şi-a susţinut în continuare declaraţia conţinând lucruri neadevărate.
S-a mai arătat faptul că în data de 13.02.2013, în jurul orei 14.00, inculpatul M. F., împreună cu trei persoane de sex feminin, s-a deplasat pe str.Iernuţeni din mun.Reghin, în apropierea râului Mureş. Aici, având asupra lor un târnăcop şi o sapă au săpat pe lângă o gură de canalizare şi au scos de acolo o ramă a gurii de canalizare pe care au rostogolit-o până sub podul care traversează râul Mureş. Cu un baros pe care îl aveau asupra lor au început să spargă rama. Activitatea celor patru persoane a fost văzută de martorul G. C. care a anunţat telefonic organele de poliţie. La faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie care a surprins învinuitul şi cele trei persoane în timp ce distrugeau rama. A fost efectuată o cercetare la faţa locului, în prezenţa martorului asistent C. C. A., constatându-se că săpăturile în jurul gurii de canalizare erau proaspete şi că existau urme recente de rostogolire a ramei spre locul unde a fost găsită de organele de poliţie. Inculpatul M. F., împreună cu persoanele care s-au prezentat a fi învinuitele I. I. şi Ş. C. au fost conduşi la sediul poliţiei pentru a da declaraţii.
În data de 16.02.2013 inculpatul, împreună cu cele trei persoane de sex feminin s-au deplasat sub podul unde a fost abandonată rama de canalizare şi au transportat-o la un centru de colectare unde au predat-o în schimbul sumei de 97,84 lei.
Partea vătămată SC R. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 1398,64 lei, fără TVA.
S-a arătat că fiind audiat inculpatul a declarat că s-a deplasat în apropierea râului Mureş, împreună cu concubina sa H. A. şi sora acesteia H. E., precum şi o persoană mai în vârstă căreia i se spune G.. Aici, persoana mai în vârstă a intrat sub pod şi l-a strigat spunându-i că a găsit fier. Au mers toţi sub pod, unde au început să spargă din rama de canalizare pentru a duce fier vechi la un centru de colectare. Inculpatul a arătat că nu ei au fost cei care au scos rama de la gura de canalizare şi au rostogolit-o sub pod.
Asupra inculpatului au fost găsite instrumente de săpare, care evident au fost folosite la dislocarea ramei. Pe de altă parte, din declaraţia martorului G. C. rezultă că el a văzut un bărbat şi trei femei care săpau pe lângă gura de canalizare şi imediat a anunţat organele de poliţie. În fine martorul asistent C. C. A. a arătat că săpăturile din jurul gurii de canalizare, dar şi urmele erau proaspete.
La termenul de judecată din data de 23.06.2014, inculpatul a fost audiat, acesta recunoscând în totalitate faptele astfel cum au fost descrise anterior, fila 153 din dosar.
Din punct de vedere al laturii subiective, instanţa a dedus, având in vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor, că acestea au fost săvârşite de inculpat cu intenţie directă în condiţiile art. 19 alin. 1 lit. a C. pen..
Cu privire la legea penală mai favorabilă instanţa a constatat că, în cauza dedusă judecăţii, legea penală mai favorabilă este noul C. pen.. Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru sancţionarea infracţiunii care s-au diminuat în noul C. pen..
La individualizarea pedepsei care a fost aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, reţinând în acest sens următoarele: gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecăţii, determinat de urmările imediate produse şi circumstanţele personale ale inculpatului.
De asemenea instanţa a reţinut faptul că inculpatul M. F. are vârsta de 24 ani şi a recunoscut săvârşirea faptelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA REGHIN.
În motivarea apelului, parchetul critică sentinţa atât sub aspectul nelegalităţii, invocând lipsa avocatului la judecarea cauzei, cât şi sub aspectul temeiniciei soluţionării laturii penale şi a laturii civile.
Examinând apelul promovat, din prisma dispoziţiilor art. 417 şi urm. C. pr. pen, instanţa de control judiciar l-a găsit fondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul M. F. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 208 1, art. 209 alin. 1 lit. g şi i C. pen. din 1968, mărturie mincinoasă, faptă prevăzută de art. 260 alin. 1 C. pen. din 1968 şi furt calificat, faptă prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a şi e C. pen. din 1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. din 1968.
În conformitate cu dispoziţiile art. 90 lit. c C. pr. pen., asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Potrivit dispoziţiilor art. 209 alin. 1 C. pen. din 1968, infracţiunea de furt calificat este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
În mod greşit prima instanţă, prin încheierea din 3 martie 2014 a constatat încetată delegaţia apărătorului din oficiu, pe motivul că în prezenta cauză, potrivit noului C. pen. limitele de pedeapsă pentru infracţiunile deduse judecăţii sunt mai mici de 5 ani, în condiţiile în care, doar la termenul din data de 23 iunie 2014, când inculpatul nu era asistat de apărător, a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii din tentativă la furt calificat, faptă prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit.g şi i C. pen. din 1968, mărturie mincinoasă, faptă prevăzută de art. 260 alin. 1 C. pen. din 1968 şi furt calificat, faptă prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a şi e C. pen. din 1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. din 1968, în infracţiunile de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută de art. 33 C. pen., art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b şi d C. pen., mărturie mincinoasă, faptă prevăzută de art. 273 alin. 2 C. pen. şi furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, art. 229 C. pen.
Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014, în vigoare la data pronunţării sentinţei atacate, legea penală mai favorabilă trebuia aplicată în mod global, şi nu pe instituţii autonome, cum greşit a procedat prima instanţă.
Ori, dacă se optează pentru contopirea pedepselor în baza art. 34 lit. b raportat la art. 33 lit. a din vechiul C. pen, aşa cum a procedat prima instanţă (dispoziţii care apar ca fiind mai favorabile faţă de art. 39 alin. 1 lit. b din actualul C. pen), încadrarea juridică a infracţiunii de furt calificat se impune a fi stabilită tot în baza vechiului C. pen, care prevede un maxim special al pedepsei mai mare de 5 ani, fiind obligatorie asigurarea asistenţei juridice, sub sancţiunea nulităţii absolute, potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. 1 lit. f raportat la art. 90 alin. 1 lit. c C. pr. pen.
Desigur că alta este situaţia în care legea nouă apare ca fiind legea penală mai favorabilă (spre exemplu intervenirea împăcării între părţi care, potrivit dispoziţiilor art. 231 alin. 2 raporatat la art. 228, art. 229 alin. 1 lit. b, d C. pen, duce la încetarea procesului penal).
Însă, pentru punerea în discuţia părţilor aplicarea legii penale mai favorabile şi schimbarea încadrării juridice a faptelor, fiind posibil a fi reţinută ca lege penală mai favorabilă legea veche, asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie.
Procedând la schimbarea încadrării juridice a faptelor şi la soluţionarea cauzei fără ca inculpatul să fie asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, prima instanţă a pronunţat o hotărâre lovită de nulitate absolută, devenind incidente dispoziţiile art. 281 alin. 1 lit. f raporatat la art. 90 alin. 1 lit. c C. pr. pen.
Având în vedere că se impune desfiinţarea totală a hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, Curtea nu a mai analizat restul motivelor de apel, urmând a fi avute în vedere de către judecătorul fondului cu ocazia rejudecării.
Au fost menţinute actele procesuale întocmite în camera preliminară, inclusiv încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 31.03.2014.
Faţă de cele reţinute, a urmat ca, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. pr. pen, să admitem apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA REGHIN împotriva sentinţei penale nr. 148/03.07.2014 pronunţată de Judecătoria Reghin.
În baza art. 423 alin. 1 şi art. 281 alin. 1 lit. f raportat la art. 90 alin. 1 lit. c C. pr. pen, s-a desfiinţat integral sentinţa atacată şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Reghin.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului Mureş din fondurile Ministerului Justiţiei.