SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.
Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE.
-art.2.5.6. din Anexa 1 la Legea nr.50/1991.
Instanţa de fond, în mod corect a reţinut că recurenţii reclamanţi au solicitat anularea autorizaţiei de construire nr.18/25.03.2008 emisă de către P. C. P. , invocând faptul că nu şi-au dat acordul la edificarea de către pârâta G. D. L. a lucrărilor la extinderea de terasă.
Temeinic şi legal s-a constatat prin sentinţa atacată, raportat la prevederile art.2.5.6. din Anexa 1 la Legea 50/1991 că acordul vecinilor nu era necesar, deoarece extinderea de teren nu este o construcţie nouă, ci face parte dintr-o construcţie preexistentă, cerinţele acestui text legal nefiind îndeplinite.
Temeinic şi legal s-a constatat prin sentinţa atacată, raportat la prevederile art.2.5.6. din Anexa 1 la Legea 50/1991 că acordul vecinilor nu era necesar, deoarece extinderea de teren nu este o construcţie nouă, ci face parte dintr-o construcţie preexistentă, cerinţele acestui text legal nefiind îndeplinite.
Intimata G. D. a edificat o construcţie având ca destinaţie casă de locuit pentru care a avut acordul recurenţilor reclamanţi care este situată la o distanţă de 2 m de casa recurenţilor, aspect care reiese şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului.
Intimata G. D. a edificat o construcţie având ca destinaţie casă de locuit pentru care a avut acordul recurenţilor reclamanţi care este situată la o distanţă de 2 m de casa recurenţilor, aspect care reiese şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului.
În baza autorizaţiei de construire nr.18/25.03.2008, intimata nu a realizat o nouă construcţie ci doar o prelungire a acoperişului casei peste terasă cu aproximativ 2 m, lucrare care nu necesita acordul vecinilor şi care nu afectează luminozitatea casei reclamanţilor, aspect care reiese din studiul de însorire efectuat, încăperile de locuit ale clădirilor învecinate beneficiind de cel puţin o oră şi jumătate de soare pe zi la solstiţiul de iarnă, fiind astfel respectate prevederile Ordinului 536/1997 al Ministerului Sănătăţii. De asemenea, împrejurarea că luminozitatea locuinţei recurenţilor reclamanţi nu este afectată rezultă şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului.
În baza autorizaţiei de construire nr.18/25.03.2008, intimata nu a realizat o nouă construcţie ci doar o prelungire a acoperişului casei peste terasă cu aproximativ 2 m, lucrare care nu necesita acordul vecinilor şi care nu afectează luminozitatea casei reclamanţilor, aspect care reiese din studiul de însorire efectuat, încăperile de locuit ale clădirilor învecinate beneficiind de cel puţin o oră şi jumătate de soare pe zi la solstiţiul de iarnă, fiind astfel respectate prevederile Ordinului 536/1997 al Ministerului Sănătăţii. De asemenea, împrejurarea că luminozitatea locuinţei recurenţilor reclamanţi nu este afectată rezultă şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului.
Referitor la invocarea de către recurenţi a încălcării prevederilor Codului civil privind distanţa între construcţii, instanţa de fond a reţinut corect că aceste motive nu sunt de natură a afecta legalitatea autorizaţiei de construire nr.18/18.03.2008 prin care s-a aprobat extinderea terasei pârâtei intimate la construcţia existentă aceste împrejurări putând fi verificate şi soluţionate pe calea unei acţiuni civile înregistrate de reclamanţi, prin care se poate solicita luarea unor măsuri pentru respectarea prevederilor legale, chiar dacă nu s-a dispus anularea autorizaţiei de construire.
Referitor la invocarea de către recurenţi a încălcării prevederilor Codului civil privind distanţa între construcţii, instanţa de fond a reţinut corect că aceste motive nu sunt de natură a afecta legalitatea autorizaţiei de construire nr.18/18.03.2008 prin care s-a aprobat extinderea terasei pârâtei intimate la construcţia existentă aceste împrejurări putând fi verificate şi soluţionate pe calea unei acţiuni civile înregistrate de reclamanţi, prin care se poate solicita luarea unor măsuri pentru respectarea prevederilor legale, chiar dacă nu s-a dispus anularea autorizaţiei de construire.
Decizia nr.269/CA/28.01.2013 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr.4574/CA din 19.09.2012 Tribunalul Bihor a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii D. M. şi D. M. cu domiciliul în O., str. M. , nr. 5, bl. PB 89, ap. 9, jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâţii P. C. P. şi P. C. P. ambii cu sediul în localitatea P., jud. B. şi G. D. L. cu domiciliul în O. , str. A. , nr. 45, bl. B1, et. 1, ap. 27, jud. Bihor.
Fără cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :
Pârâta G. D. L. a edificat o construcţie având ca destinaţie casă de locuit, care este situată la o distanţă de 2 m de casa reclamanţilor, astfel cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului (f. 33). Pentru edificarea acestei construcţii pârâta a avut acordul reclamanţilor. Ulterior, reclamanta a mai edificat, fără autorizaţie, o extindere la terasa existentă, lucrare pentru care reclamanţii nu şi-au dat acordul pe motiv că le afectează luminozitatea la casa proprie. Prin procesul verbal de inspecţie nr. 398/U/02.10.2007 s-a dispus oprirea lucrărilor de construire la extinderea de terasă şi intrarea în legalitate. Ulterior, pârâta a obţinut autorizaţia de construire nr. 18/25.03.2008 pentru lucrările la extinderea de terasă.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea 50/19991, executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Potrivit art. 2.5.6. din Anexa 1 la Legea 50/19991 documentaţia tehnică pentru autorizaţia de construire trebuie să cuprindă acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma autentică, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decat cea a clădirilor învecinate.
Pentru a fi valid, orice act administrativ trebuie să fie adoptat de o autoritate publică competentă, cu respectarea formei şi procedurii prevăzute de lege şi să fie în conformitate cu conţinutul legii.
În speţă, instanţa a reţinut că reclamanţii nu contestă competenţa autorităţilor publice emitente de a adopta astfel de acte şi nici forma şi procedura cu care acestea au fost adoptate. De altfel, analizând din oficiu aceste aspecte, instanţa a constatat că au fost respectate condiţiile de competenţă şi formă şi procedură cu privire la actele administrative atacate.
În ceea ce priveşte legalitatea actului administrativ atacate, instanţa a reţinut că reclamanţii critică emiterea autorizaţiei de construire nr. 18/25.03.2008 emisă de P. C. P. având în vedere că nu şi-au dat acordul la edificarea acesteia.
Instanţa a constatat că un astfel de acord nu era necesar având în vedere că extindere de terasă nu este o construcţie nouă pentru care ar fi necesar acordul vecinilor ci face parte integrantă dintr-o construcţie preexistentă. De asemenea, instanţa a reţinut că acordul reclamanţilor era necesar cu condiţia ca să fie necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea propriilor construcţii, or, în speţă, această condiţie nu este îndeplinită. De altfel, reclamanţii nici nu au pretins că imobilele proprietatea lor ar fi afectate în alt fel decât prin lipsa de luminozitate prin extinderea terasei pârâtei.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţie de construire cuprinde şi un studiu de însorire din care rezultă că încăperile de locuit ale clădirilor învecinate beneficiază de cel puţin o oră şi jumătate de soare pe zi la solstiţiul de iarnă fiind respectate astfel prevederile Ordinului 536/1997 al Ministerului Sănătăţii. Împrejurarea că luminozitatea locuinţei reclamanţilor nu este afectată rezultă şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului (f.33).
În plus, instanţa a reţinut că motivele invocate de reclamanţi cu privire la nerespectarea prevederilor Codului civil privind distanţa între construcţii nu sunt de natură a afecta legalitatea autorizaţie de construire, aceste împrejurări putând fi verificate şi soluţionate pe calea acţiunii civile înregistrate de reclamanţi această cale putându-se lua măsuri privind respectarea prevederilor legale chiar dacă nu s-a dispus anularea autorizaţie de construire.
Pe cale de consecinţă, instanţa a constatat că actul administrativ atacat respectă şi condiţia conformităţii conţinutului lui cu prevederile legii.
Prin urmare, instanţa a respins ca nefondată acţiunea.
Împotriva acestei sentinţei, au declarat recurs recurenţii reclamanţi D. M. şi D. M. , solicitând casarea sentinţei atacate ca nelegală şi netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, au arătat că instanţa de fond nu a respectat actele normative care reglementează domeniul respectiv, Legea 50/1991, Ordinul 536/1997.
Au arătat că, construcţia realizată – terasă – nu respectă prevederile Codului Civil, motiv pentru care autorizaţia de construire se va elibera fie pe baza unui proiect modificator care să respecte prevederile Codului Civil, fie în baza acordurilor vecinilor direct afectaţi în cazul existenţei unor vederi directe sub distanţele stabilite de Codul Civil. Acordul vecinilor pentru construcţii noi amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate este obligatoriu numai dacă distanţa faţă de proprietatea vecină este mai mică de 1,9 ml. Pentru vederi directe şi 0,6 ml. pentru vederi piezişe. Din ordinul 536/1997 privind normele de igienă şi a recomandărilor cu privire la mediul de viaţă al populaţiei, din conţinutul art. 2 rezultă că distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc. De asemenea pct 2 al Ord. 536/1997 prevede în mod expres că normele de igienă sunt obligatorii.
De asemenea arată că prin autorizaţia de construire nr. 18 din 18/03/2008 emisă de P. C. P. se dispune intrarea în legalitate extindere terasă la construcţia existentă. Extinderea balconului şi a acoperişului nu sunt autorizate pentru extindere. Conform Legii 50/1991 privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art.3, al 1 se prevede: construcţiile civile se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire pentru… lucrări de construire, modificare, extindere. Intimaţii pârâţi P. C. P. şi P. C. P. prin avocat au solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală şi temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Intimata pârâtă G. D. L., de asemenea a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală şi temeinică, fără cheltuieli de judecată
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, în baza prevederilor art.3041 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul declarat de recurenţii D. M. şi D. M. ca fiind nefondat pentru următoarele considerente :Instanţa de fond, în mod corect a reţinut că recurenţii reclamanţi au solicitat anularea autorizaţiei de construire nr.18/25.03.2008 emisă de către P. C. P. , invocând faptul că nu şi-au dat acordul la edificarea de către pârâta G. D. L. a lucrărilor la extinderea de terasă.
În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile Legii 50/1991 şi Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1997, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurenţii D. M. şi D. M.
