Prin actiunea adresata acestei instante si înregistrata sub nr. x/314/2007, reclamantii R V, RI, R I, R C si K M au chemat în judecata pe pârâta PV solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa constate ca prin contractul de partaj autentificat sub nr. de Biroul Notarului Public, pârâta a dobândit o parcela de 2500 mp din trupul de teren „”, în suprafata de 11.100 mp, cu mentiunea ca amplasamentul acestei parcele este la capatul opus al acestui trup de teren, spre vest, identic cu parcela nr.2.209 din planul de situatie anexat, în loc de parcela 2249 spre est, cu care pârâta s-a întabulat.
Au mai solicitat radierea din C.F. a comunei cadastrale a dreptului de proprietate cu privire la parcela nr. teren arabil situat în extravilanul satului, comuna, care a fost înscris pentru pârâta P V în baza contractului de partaj autentificat sub nr. de BNP, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca ei sunt mostenitorii defunctului RN, respectiv R I – sotie supravietuitoare, iar R V, R I, RC si K M – descendenti. Autorul lor, R Na fost fratele pârâtei P iar autorii acestora au fost R T
si M. R T (bunicul lor), împreuna cu P A au mostenit pe autorii lor RN si M, iar P A (decedata) este mostenita de fiul acesteia – P V.
Au aratat si ca dupa adoptarea Legii nr.18/1991 li s-a eliberat titlul de proprietate nr. dupa defunctul RT, precum si titlul de proprietate nr., dupa defuncta R M.
Prin contractul de partaj autentificat sub nr. de BNP, împreuna cu pârâta au hotarât de comun acord sa lichideze starea de indiviziune cu privire la terenurile din titlul de proprietate nr.1340/15 iulie 1995, iar prin conventia lor s-a hotarât ca pârâta sa dobândeasca printre alte suprafete de teren si suprafata de 2500 mp din trupul „”, între vecinii : V M, mostenitorii dupa R N, R N si drum, iar ei reclamantii au dobândit restul suprafetei de 8600 mp din acelasi trup de teren de 1,11 ha, între vecinii : M, mostenitori R N, P V si drum.
Profitând de faptul ca în contractul de partaj nu s-au indicat vecinatatile pe puncte cardinale, pârâta a ocupat parcela nr.2249 aflata pe latura dinspre est a trupului de teren „”, fiind o alta parcela decât parcela care i-a revenit prin partaj, cu care s-a întabulat nelegal.
De asemenea au mentionat ca planul de situatie si amplasamentul parcelei nr.2249 a fost gresit stabilit, deoarece ocupa o portiune de circa 10 ari din suprafata de 0,56 ha teren care fac parte din titlul de proprietate nr. si care se afla în vecinatatea sudica, în lungul terenului. În acest amplasament cu care a fost întabulata pârâta, vecinul de sud al respectivei parcele este P V în loc de mostenitorii dupa RN, cum se mentioneaza în contractul de partaj.
De altfel, comparând extrasul din planul parcelar cu planul parcelarii ca urmare a punerilor în posesie, rezulta ca parcela identificata pentru pârâta, a ajuns cu hotarul pâna la parcela de 0,75 ha care apartine lui R Cn, trecând peste parcela de 0,26 ha proprietatea lui P I
În drept au fost invocate disp.art.997 si urm. Cod civil, art.35 din Legea nr.7/1996 si art.274 si urm.Cod procedura civila.
În dovedirea actiunii reclamanta a depus în copie înscrisuri (f.5-17).
Pârâta, legal citata, a formulat întâmpinare invocând exceptia lipsei calitatii procesuale active precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii reclamantilor.
În cauza, la solicitarea partilor, instanta a încuviintat si admnistrat proba cu înscrisuri (f.), proba testimoniala în cadrul careia au fost audiatii martorii M G si C I (propusi de catre reclamant) si A V (propus de catre pârâta) declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la f.62 si 63, respectiv f. 74, precum si proba cu expertiza topografica, raportul de expertiza întocmit de expert BC M fiind depus la filele 128-156 din dosar.
La termenul din 18.10.2007 s-au solutionat exceptia lipsei calitatii procesuale active, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive în sensul respingerii acestora.
În sedinta de judecata din data de 8.02.2008 s-a pus în discutie admisibilitatea cererii de interventie în favoarea pârâtei a numitilor BConstantin si B E, instanta admitând-o, în principiu.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:
În fapt, reclamantii sunt mostenitorii defunctului R Ne, în calitate de sotie supravietuitoare– R I si respectiv descendenti de gradul I (copii)- RV, R I, RC si K M. Pârâta P V este sora defunctului R Ne, amândoi având drept autori comuni pe numitii RT si R M, asa cum rezulta din arborele genealogic depus la dosar la f.5.
Ulterior adoptarii Legii nr.18/1991 s-a eliberat dupa defunctul R T titlul de proprietate nr. mostenitorilor acestuia- R N si PV-, precum si titlul de proprietate nr., dupa defuncta R M. (f.6-7)
Prin contractul de partaj autentificat sub unde BNP, partile din prezenta cauza au hotarât, de comun acord, sa lichideze starea de indiviziune cu privire la terenurile din titlul de proprietate nr.. În baza conventiei lor, pârâta a dobândit, printre alte suprafete de teren, si suprafata de 2500 mp din trupul „”, între vecinii : V M, mostenitorii dupa R N, R N si drum, iar reclamantii au dobândit restul suprafetei de 8600 mp din acelasi trup de teren de 1,11 ha, între vecinii : V M, mostenitori RN, P V si drum.
În baza contractului sus mentionat pârâta P V s-a întabulat cu suprafata de 2500 mp. situata în extravilanul satului, la locul numit ””, identificata cadastral cu p.f. nr. a com.cad.Scheia, jud. Suceava (f.12-17).
Prin contractul de vânzare-cumparare nr. autentificat la BNP, pârâta a înstrainat intervenientilor B C, terenul în litigiu, acestia înscriindu-si, la rândul lor, dreptul de proprietate asupra p.f. nr. a com.cad.Scheia, jud. Suceava (f.35-40).
În drept, instanta apreciaza ca sunt aplicabile dispozitiile art. 969 din Cod civil, conventiile legal facute având putere de lege între partile contractante, iar în temeiul art. 977 Cod civil interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor.
Reclamantii au sustinut ca trupul în suprafata de 1,11 ha la locul „” este amplasat între : drum principal – spre est si un alt drum între ogoare – spre vest, iar parcela cu privire la care ei, coindivizarii, s-au înteles sa o dobândeasca pârâta a fost de 2500 mp. amplasata la drumul dinspre vest, identica cu parcela nr.2209 din planul de situatie (anexa 6). Profitând de faptul ca în contractul de partaj nu s-au indicat vecinatatile pe puncte cardinale, pârâta a ocupat parcela nr.2249 aflata pe latura dinspre est a trupului de teren „”, fiind o alta parcela decât parcela care i-a revenit prin partaj, cu care s-a întabulat în mod nelegal.
Examinând cererea reclamantilor, prin prisma dispozitiilor art. 1169 C.civ., în conformitate cu care cel care face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca, instanta considera ca pretentiile acestora apar ca fiind neîntemeiate.
Astfel, verificând raportul de expertiza topografica efectuata în cauza, instanta constata ca expertul a precizat (f.146, 148) ca nu poate indica pozitia parcelei nr. 2249, dupa partajul voluntar, deoarece aceasta nu a fost reprezentata într-o forma grafica, la întocmirea conventiei de partaj autentificata sub nr. 2395/12.07.2006.
Expertul a identificat, însa, în concordanta cu sustinerile partilor, ca parcela nr. este amplasata în partea de est a trupului de teren ””, (în suprafata totala de 11000mp.) învecinându-se la nord cu V M, la est cu drum, la sud cu parcela ramasa mostenire dupa defunctul RN, iar la vest cu R N. De asemenea, s-a evidentiat, în cadrul raportului de expertiza ca parcela nr. (reprezentata în anexa nr. 4 la raportul de expertiza cu culoarea albastru) este situata în partea de vest a trupului de teren aflat în litigiu si se învecineaza la nord cu Vi M, la est cu RN, la sud cu parcela ramasa mostenire dupa defunctul R N, iar la vest cu drum.
Totodata, din depozitia martorilor propusi de catre reclamanti (f.62,63), respectiv M G si C I reiese ca pârâta nu a stapânit vreodata teren în P Bsi ca terenul primit mostenire era amplasat în partea de vest. Cu toate acestea, instanta remarca faptul ca nici unul dintre acesti martori nu a fost prezent la încheierea conventiei de partaj intervenita între parti, contractul fiind încheiat la notar, aspectele relatate fiind cunoscute de la reclamanti (stiu ca pârâta a primit 25 ari teren mostenire, de la I). De altfel, martorul M G si recunoaste ca nu stie cum s-a împartit terenul în litigiu.
Cât despre împrejurarea ca pârâta nu ar fi stapânit terenul în cauza, aspectul este contrazis de declaratia martorului A V (f.74), care a aratat ca a lucrat ogorul (plantând ovaz) cu aproximativ 2-3 ani în urma (deci în 2005-2006). De asemenea, martorul a precizat ca terenul respectiv avea acces la calea publica. Or, potrivit raportului de expertiza, parcela nr. 2209 (care ar fi trebuit, potrivit sustinerilor reclamantilor, sa revina pârâtei) este marginita –în acte-, în partea de vest, cu un drum, dar, în realitate, acesta este un pârâu f.147.
Asadar, reclamantii au esuat în a demonstra ca intentia comuna a partilor a fost alta decât cea a fost transpusa în realitate. Cu alte cuvinte, reclamantii nu au reusit sa îsi probeze alegatiile referitor la inversarea, de catre pârâta P Viorica, a suprafetelor de teren din ” asupra carora au convenit efectuarea partajului.
De precizat ca împrejurarea ca cel pus în posesie cu trupul de teren ” a fost defunctul R N nu este de natura a conduce la alta concluzie din moment ce partile au recunoscut pârâtei calitatea de coindivizar, urmarind, prin încheierea conventiei de partaj, tocmai lichidarea acestei stari.
Astfel, prin conventia încheiata în data de 12.07.2006 partile au stabilit urmatoarele: ”Eu, P V iau în deplina proprietate suprafata de 2500mp.teren arabil (din 11000mp.) situat în extravilanul aceluiasi sat si comuna, la locul numit” între vecinii V M, most. R N, R N, drum.
Noi, RV, RI, R C si K M luam în deplina proprietate suprafata de 8600mp.teren arabil (din 11000mp.) situat în extravilanul aceluiasi sat si comuna, la locul numit ” între vecinii V M, most. R N, P V, drum. ”
Prin urmare, lipsa de diligenta a partilor care nu au atasat la contractul de partaj schite sau planuri de situatie din care sa rezulte întelegerea lor (materializata grafic) nu poate fi invocata de catre reclamanti în contra pârâtei, în conformitate cu principiul ”nemo auditur propriam turpitudinem allegans- nimeni nu se poate prevala de propria turpitudine (culpa)”.
Instanta nu poate retine, de asemenea, nici sustinerile reclamantilor referitor la faptul ca pârâta s-ar fi întabulat în mod gresit cu suprafata de teren în litigiu.
Astfel, asa cum se arata în raportul de expertiza, desi limitele sudice al parcelei 2249, în forma sa initiala – evindentiata în anexa 5 prin culoarea rosie – au fost gresit stabilite, la solicitarea pârâtei P V, OCPI Suceava a modificat limitele de hotar ale parcelei amintite, conform încheierii nr.15122/26.06.2007 (f.75-81). Noua configuratie a parcelei, care respecta limitele de hotar ce decurg din titlurile de proprietate detinute de parti, si cu care figureaza înscrisi intervenientii B C i (f.35-40), este reprezentata în anexa 6 la raportul de expertiza, prin culoarea mov.
Nu în ultimul rând, instanta constata ca terenul în litigiu a fost introdus în circuitul civil, pârâta P V înstrainându-l, dupa întabulare, intervenientilor accesorii B C si E care, la rândul lor, si-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciara facându-l opozabil tertilor.
Or, într-o asemenea situatie, radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cartea funciara ar produce cosecinte juridice si practice de neacceptat, aducându-se atingere principiului securitatii raporturilor juridice, precum si dreptului de proprietate al unor terti, drept care se impune a fi protejat cu preferinta fata de lipsa de diligenta de care au dat dovada reclamantii la perfectarea conventiei de iesire din indiviziune.
În alta ordine de idei, trebuie subliniat ca interesele patrimoniale ale reclamantilor nu ar avea de suferit în contextul în care, potrivit raportului de expertiza realizat în cauza (f.128-156), ambele parcele, atât 2209, cât si 2249 au fost evaluate la acelasi pret (circa 15.000 euro).
În concluzie, pentru toate considerentele expuse mai sus, instanta va respinge, ca neîntemeiata, cererea reclamantilor de a se constata ca prin contractul de partaj nr., pârâta a dobândit o parcela de 2500 mp din trupul de teren „”, al carei amplasament este spre vest, fiind identica cu parcela nr.2209, în loc de parcela nr.2249 situata spre est, cu care pârâta s-a întabulat, precum si de a se dispune radierea din C.F. a comunei cadastrale Scheia a dreptului de proprietate asupra parcelei nr.2249 cu care figureaza înscrisa pârâta P V.
Dat fiind ca pârâta nu a cazut în pretentii, actiunea reclamantilor fiind respinsa, în temeiul art. 274 C.proc.civ. instanta va respinge si solicitarea acestora din urma referitor la acordarea cheltuielilor de judecata. În schimb, fiind admisa, pe cale de consecinta, cererea de interventie accesorie în favoarea pârâtei, a numitilor B C si E, va obliga reclamantii la plata catre intervenienti a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (constând în onorariu avocat).
