ACŢIUNE ÎN RECTIFICARE DE CARTE FUNCIARĂ întemeiată pe dispoziţiile art. 34 pct. 4 din Legea 7/1996.
Neaplicabilitatea prevederile art. 34 pct.4 din legea nr.7/1996 privind rectificarea înscrierilor din cartea funciara, în condiţiile în care nu există dată o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila prin care să se constate că înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanta cu situaţia reală actuală a imobilului, hotărâre judecătorească irevocabilă ce trebuie să fie pronunţată la data soluţionării acţiunii în rectificare.
JUDECATORIA BISTRITA –Sentinţa Civila nr.6082/2011
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanţii C T şi C. L au chemat în judecată pe pârâta C. L. şi M. B. prin P, solicitând instanţei să dispună rectificarea CF 54687 Bistriţa, nr. top. 197/2, 198/2, în sensul majorării suprafeţei de la 427 mp, la cca. 655 mp, cât există în realitate.
În motivare, s-a arătat că reclamanţii sunt proprietarii imobilului casă în regim de înălţime P+1şi teren aferent în suprafaţă scriptică de 427 mp situat în Bistriţa, str. General Grigorescu, nr. 3.
Încă din anul 1967, când a cumpărat terenul şi a edificat casa, limitele acestuia erau certe, terenul fiind împrejmuit cu garduri şi nu s-au modificat nici până în prezent. Pârâţii sunt vecinii imobilului, C. L. pe o latură şi M. Ba (străzi şi trotuare) pe celelalte 3 laturi.
Suprafaţa reală a terenului aferent este de cca. 655 mp, iar reclamanţii plătesc impozit pentru 614 mp. Pentru punerea în acord a situaţiei scriptice cu starea de fapt a imobilului, se impune rectificarea înscrierii din CF.
În drept, s-au invocat disp. art. 34 pct. 4 din Legea 7/1996.
În probaţiune, s-au anexat înscrisuri (f. 4 – 7).
Pârâta C. L. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune admiterii acţiunii.
Legal citat, pârâtul M. B prin P a formulat întâmpinare (f. 18, 19), prin care a invocat, în principal, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamanţi, iar în subsidiar, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că din prev. art. 34 din Legea 7/1996 rezultă foarte clar că acţiunea în rectificarea înscrierilor din cartea funciară are un caracter subsidiar, constituindu-se într-o cerere subsecventă acţiunii principale care ocroteşte dreptul subiectiv vătămat prin înscrierea neconformă situaţiei reale. Aşadar acţiunea în rectificare este întotdeauna grefată pe o acţiune de fond. Prin urmare, din moment ce nu există o hotărâre judecătorească prin care să se ateste faptul că există o neconcordanţă între starea tabulară şi situaţia juridică reală a unui imobil, este absurd a se solicita îndreptarea unei înscrieri care, de altfel, poate fi una corectă. Acţiunea reclamanţilor conţine un singur capăt de cere, deşi acţiunea in rectificare are un caracter auxiliar.
Pe fond, pârâtul a arătat că din extrasele de CF anexate de reclamanţi, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF 54687 nr. top. 197/2, 198/2 nu a fost dobândit prin cumpărare, ci reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren cu titlu de atribuire, fiind emis în acest sens ordinul prefectului nr. 46/1993 în condiţiile Legii 18/1991. Prin urmare, rezultă pe de-o parte, că dreptul de proprietate asupra terenului nu a fost dobândit prin cumpărare, iar pe de altă parte, că aceştia sunt proprietari doar pe suprafaţa de 397 mp şi în niciun caz pe o suprafaţă de 655 mp aşa cum susţine. Chiar dacă în fapt reclamanţii ar folosi suprafaţa de 655 mp, aceştia deţin titlu dpar pentru suprafaţa de 397 mp, pentru restul nefăcând dovada existenţei vreunui titlu.
În drept, s-au invocat disp. art. 115 C.pr.civ., Legea 7/1996 rep.
În probaţiune, s-au anexat înscrisuri (f. 20, 21).
Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare (f. 23), prin care au solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că rectificarea înscrierilor în cazul când acestea nu mai sunt în concordanţă cu situaţia reală a terenului reglementată generic de art. 36 pct. 4 din Legea 7/1996 rep. subsumează toate cazurile neprevăzute de lege în care neconcordanţa este susceptibilă de soluţionare numai prin rectificare, acţiunea în rectificare fiind una în realizare de drepturi. Astfel, fiind în situaţia în care o acţiune este fondată pe alte temeiuri juridice decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, acţiunea în rectificare are un caracter principal, nefiind necesară existenţa unei hotărâri judecătoreşti anterioare, prin care să se solicite constatarea ivirii situaţiei de natură a justifica rectificarea. Acţiunea ar fi de altfel inadmisibilă potrivit disp. art. 111 C.pr.civ., tocmai din cauza existenţei posibilităţii formulării acţiunii în realizarea dreptului. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă la care se referă partea iniţială a textului art. 36 din Legea 7/1996 este tocmai hotărârea care se va pronunţa în cază, în temeiul căreia reclamanţii vor solicita OCPI rectificarea înscrierii.
Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:
În anul 1987 între reclamanţi şi C. V se încheie un contract de întreţinere viageră prin care se stipulează că în schimbul asigurării întreţinerii numitei C. V, reclamanţilor li se transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor construcţii, şi drept urmare acestei înstrăinări, terenul aferent acestora în suprafaţă de 427 mp înscris în CF 4418 nr.top.197/2 şi 198/2, trece în proprietatea Statului Român în baza Legii 58/1974.
Prin Ordinul Prefectului nr.46/1993, la propunerea Consiliului local al municipiului Bistriţa, în temeiul art.35 din Legea Fondului Funciar, se atribuie în proprietatea unor locuitori ai municipiului Bistriţa, terenurile aferente construcţiilor, printre care şi reclamaţii cu suprafaţa de 397/427 mp. Astfel, suprafaţa efectiv aprobată a fost de 397 mp.
Cum, acest teren nu a putut face obiect al înstrăinării încheiate în anul 1987, reclamanţii au beneficiat de dispoziţiile Legii 18/1991 respectiv ,, Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor
Potrivit CF 4418 Bistriţa reclamanţii sunt proprietarii imobilului casă în regim de înălţime P+1şi teren aferent în suprafaţă de 427 mp situat în Bistriţa, str. General Grigorescu, nr. 3. întabulaţi prin încheierea 7091/10.12.1993.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si proprietatii imobiliare orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: înscrierea sau actul în temeiul caruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost gresit calificat; nu mai sunt întrunite conditiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul caruia s-a facut înscrierea; înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Instanţa va respinge acţiunea formulată de reclamanţi ca neîntemeiată motivat de faptul că nu s-a demonstrat că situaţia tabulară vătămătoare a luat naştere datorită unor erori de natură tehnică, măsurători greşite, documentaţii tehnice eronate, expertiza extrajudiciară depusă în cauză nu a făcut decât să reitereze dispoziţiile prevăzute în Decretul –lege 115/1938, respectiv cartea funciară nu garantează suprafaţa terenului, fără să aibă în vedere coordonatele şi configuraţia terenului stabilite prin schiţa medalion efectuată la prima întabulare a acestui teren. Pe de altă parte, reclamanţii nu au făcut dovada titlului în temeiul căruia folosesc diferenţa de teren.
Nefiind îndeplinite condiţiile prev de art.34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si proprietatii imobiliare instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată acţiunea formulată, învederând totodată raportat la motivele invocate de pârâtă, că noţiunea de inadmisibilitate vizează nu excepţia, ci efectul spre care tinde aceasta.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
