Prin sentinţa civilă nr. 1010/29.01.2009, pronunţată în dosarul nr. 11325/180/2008 al Judecătoriei Bacău, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi s-a respins acţiunea formulată de petenta G.Ş.H. în contradictoriu cu intimata SC S. SA şi OCPI Bacău, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, petenta a formulat apel la încheierea de carte funciară nr. 10904/12.06.2000, încheiere prin care s-a admis cererea intimatei cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 30000, 0073 mp şi construcţii, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 130/N/ cu nr. cadastral 11. S-a arătat că, la 23.10.2008 s-a depus la dosar completare la acţiune prin care s-a solicitat introducerea în cauză a comunei Hemeiuşi – prin Primar şi de asemenea introducerea în cauză a Consiliului Local Hemeiuşi, cerere pe care instanţa de fond a respins-o ca inadmisibilă, reţinând prin încheierea de şedinţă din 27.11.2008, că este inadmisibil ca reclamanta să introducă în cauză alţi reclamanţi, încălcându-se astfel principiul disponibilităţii. Având în vedere şi dispoziţiile art. 12 legea 213/1998 şi art.64 Cod procedură civilă, instanţa a respins cererea de completare.
Privitor la cererea de intervenţie principală formulată de Comuna Hemeiuşi, instanţa a admis raportat la această cerere excepţia lipsei calităţii de reprezentant a consilierului juridic şi a anulat, în consecinţă, această cerere. Excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de petentă a fost respinsă de instanţă, iar privitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, instanţa a arătat, prin sentinţa contestată că, în materia plângerii împotriva încheierii de carte funciară, sfera persoanelor care ar pute să introducă plângerea este identică cu cea a persoanelor interesate potrivit menţiunilor de carte funciară. Împrejurarea că prin sentinţa civilă nr. 3437/16.04.2008 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, în acţiunea în revendicare, nu înseamnă automat că petenta nu are calitate procesuală activă şi în prezenta cauză, sfera persoanelor ce pot formula acţiune în revendicare nefiind identică cu cea a persoanelor care pot formula plângere împotriva încheierii, argumentul invocat de intimată în susţinerea excepţiei fiind înlăturat.
Instanţa a arătat însă că excepţia lipsei calităţii procesuale active este totuşi incidentă, deoarece petenta nu a avut niciodată înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în discuţie, în Cartea Funciară, singura persoană care şi-a înscris acest drept fiind societatea intimată. Intimata şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară prin încheierea din 10904/12.06.2000, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria mo nr. 0888.
A arătat instanţă că, prin HG nr. 1371/2001, s-a atestat apartenenţa la domeniul public al Judeţului Bacău, a bunurilor din anexele 1-88, anexa 40 menţinându-se bunurile aflate în domeniul public al comunei Hemeiuşi.
Prin HCL Hemeiuşi nr. 19/2000 s-a stabilit că aparţine domeniului privat public al comunei, internatul vechi şi clubul de elevi iar, ulterior, prin Protocolul nr. 6793/2000 s-a realizat predarea-primirea bunurilor imobile din domeniul public de interes local în care îşi desfăşoară activitatea Grupul Şcolar Agricol şi s-a stabilit că Inspectoratul Şcolar asigură administrarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ. Potrivit art. 166 alin.4/1 Legea nr. 84/1994, terenurile şi grădiniţele în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ sunt în administrarea consiliilor locale. Ca urmare, instanţa a reţinut că cel care ar justifica un interes şi ar putea avea calitatea procesuală activă ar fi Consiliul Local Hemeiuşi sau Inspectoratul Şcolar.
Cum petenta nu a făcut dovada unei delegării exprese din partea Consiliului Local, în ceea ce priveşte dreptul de administrare, instanţa a reţinut că petenta e lipsită de calitatea procesuală activă.
Privitor la cheltuielile de judecată solicitate de SC S. SA, instanţa a reţinut că nu a fost investită prin întâmpinare sau printr-o altă cerere cu acest capăt accesoriu şi, ca urmare, nu-l va analiza întrucât s-ar încălca principiul contradictorialităţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, petenta G.Ş.H. precum şi apelanta SC S. SA şi apelanta intervenientă Comuna Hemeiuşi, prin primar.
În susţinerea apelului său, apelanta-petentă a arătat că instanţa de fond, în mod greşit a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active s-au încălcat dispoziţiile Legii 231/1998, respectiv dispoziţiile art. 12 alin. 4 . În speţă este vorba de un bun proprietate publică şi persoana juridică ce are în administrare acest bun este petenta. Din actele şi lucrările depuse rezultă că cel care are în administrare bunurile este tocmai G.Ş.H. şi ca urmare, calitatea procesuală activă a fost justificată.
Privitor, la criticile aduse sentinţei sub aspectul reţinerii faptului că nu s-a făcut dovada delegării exprese din partea Consiliului Local al Comunei Hemeiuşi, apelanta a arătat că nu avea nevoie de o asemenea delegare expresă deoarece dispoziţiile art. 12 alin.4 Legea 213/1998 consacră un mandat legal, apelantei-petente fiindu-i recunoscut, în calitate de titulară a dreptului de administrare, dreptul de a sta în justiţie în nume propriu.
În susţinerea apelului s-au depus înscrisuri HCL nr. 14/2001, Protocolul nr. 2126/2000, memoriu tehnic şi schiţe anexe, anexa 2 privind identificarea imobilelor şi anexa 3 privind terenurile.
Apelanta – intervenientă comuna Hemeiuşi a formulat apel criticând încheierea prin care s-a respins cererea de intervenţie şi totodată şi sentinţa apelată în cauză.
A susţinut apelanta intervenientă că instanţa de fond a reţinut împrejurarea că nu s-a făcut dovada delegării exprese din partea Consiliului Local şi soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentei a fost de asemenea greşit dispusă.
Considerentele pentru care apelanta – intervenientă a criticat sentinţa în raport de capetele mai sus invocate au fost aceleaşi ca cele invocate de apelanta-petentă G.Ş.H.. Cu privire la soluţia de respingere a cererii de intervenţie, apelanta a arătat că instanţa de fond a ignorat dispoziţiile art. 21, 62 alin.1 şi art. 77 Legea 215/2001.
În ceea ce priveşte apelul formulat de intimata SC S. SA, apelanta a înţeles să critice soluţia instanţei de fond sub aspectul soluţionării cererii de cheltuieli de judecată formulată de apelanta intimată la fond, arătând că a depus la dosar dovada efectuării acestor cheltuieli de judecată şi instanţa, în mod greşit, nu s-a pronunţat asupra lor deşi, la momentul deliberării chitanţele erau depuse la dosar. Cât priveşte susţinerile instanţei legate de încălcarea principiului contradictorialităţi, apelanta a arătat că acestea nu sunt întemeiate deoarece cheltuielile se dau, conform art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, la cererea părţii nefiind necesar a se depune concluzii strict pe capătul de cerere acesoriu.
În apel nu s-au formulat întâmpinări raportat la apelurile declarate de cele trei părţi.
Analizând motivele de apel invocate de cei trei apelanţi, tribunalul reţine:
În ceea ce priveşte apelul declarat de intervienienta Comuna Hemeiuşi reprezentată prin primar, tribunalul reţine că apelatei i s-a pus în vedere să timbreze apelul cu 4 lei taxă de timbru şi taxă judiciară de 0,15 lei, astfel cum este indicat şi în procesul verbal de comunicare a procedurii de citare (fila 47 dosar apel) însă în ciuda acestui fapt, apelanta intervenientă nu a timbrat apelul până la termenul din 14.12.2009, astfel încât tribunalul a invocat excepţia netimbrării, excepţie incidentă în raport de dispoziţiile art. 20 alin.3 Legea 146/1997 astfel încât instanţa va anula apelul intervenientei ca netimbrat.
În ceea ce priveşte apelul declarat de apelanta G.Ş.H., tribunalul reţine că acesta este nefondat deoarece potrivit sucesiunii înscrisurilor depuse la dosar rezultă că, prin Protocolul privind aplicarea prevederilor OUG nr. 30/2000, înregistrat sub nr.6793/06.12.2000 la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău şi sub nr. 2126/05.12.2000 la Consiliul Local Hemeiuşi, s-au predat în administrarea Inspectoratului Şcolar bunurile imobile în care-şi deşfăşoară activitatea G.Ş.A. Hemeiuşi.
De asemenea, ulterior prin H.C.L nr. 14/26.03.2001 s-au preluat imobilele de la Inspectoratul Şcolar către Consiliul Local al comunei Hemeiuşi.
Aşadar, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că cei care au calitatea procesuală activă în cauză, în considerarea sus-menţionatelor acte, sunt Consiliul Local al comunei Hemeiuşi – în raport de HCL nr. 14/2001 şi Inspectoratul Şcolar în raport de Protocolul nr. 2126/2000.
Ca urmare, susţinerile apelantei în sensul că apelanta-petentă are calitate procesuală activă sunt nefondate deoarece petenta nu a făcut dovada dreptului de administrarea pe care îl invocă. Rezultă din aneza 2 la Protocol că imobilele în care funcţionează Grupul Şcolar sunt transmise în administrarea Consiliului Local Hemeiuşi şi ca proprietar al bunurilor se indică Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău (fila 10 dosar apel).
Dispoziţiile art. 12 alin.3 şi 4 Legea 213/1998 nu acoperă ipoteza în speţă deoarece petenta Grup Şcolar Hemeiuşi nu a făcut dovada nici a dreptului de administrarea şi nici a dreptului de proprietate.
Din aceste considerente nici criticile legate de împrejurarea că nu s-a făcut dovada mandatului de reprezentare nu sunt întemeiate deoarece art. 12 alin.3 şi 4 Legea 213/1998 reglementează persoana care are calitatea procesuală în litigiu legate de administrare, pe de o parte, şi în litigiile legate de dreptul de proprietate, pe de altă parte, dar aceste dispoziţii nu sunt aplicabile apelantei care nu a făcut dovada dreptului de proprietate şi nici dovada dreptului de administrare, în persoana sa.
Tocmai de aceea, instanţa de fond a arătat că era nevoie de un mandat de reprezentare fie din partea Consiliului Local Hemeiuşi, fie din partea Inspectoratului Şcolar.
În consecinţă, văzând dispoziţiile art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul petentei, ca nefondat.
În ceea ce priveşte apelul declarat de intimata SC S. SA Hemeiuşi, tribunalul reţine că acesta vizează soluţionarea cererii de cheltuieli de judecată formulată de intimată la fondul cauzei.
S-a susţinut de această apelantă că deşi a solicitat cheltuieli de judecată instanţa nu le-a acordat, în condiţiile în care dovezile legate de aceste cheltuieli se aflau la dosar la momentul la care instanţa a deliberat asupra pricinii.
Analizând apelul intimatei, tribunalul reţine că, din cuprinsul încheierii de dezbaterii din 22.01.2009, când s-au declarat dezbaterile închise şi s-a amânat pronunţarea pentru 29.01.2009, nu rezultă că s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Este adevărat că, ulterior încheierii dezbaterilor şi anterior pronunţării, la 27.01.2009, s-au depus la dosar, concluzii scrise de către apelanta intimată prin care s-au solicitat şi cheltuieli de judecată (fila 138 dosar fond), însă acestea au fost cerute ulterior închiderii dezbaterilor şi astfel cum a arătat şi instanţa de fond ele nu puteau fi acordate întrucât nu au fost obiect de dezbaterii contradictorii dintre părţi, acordarea lor însemnând încălcarea principiului contradictorialităţii. Relevant sub acest aspect este momentul închiderii dezbaterilor, care a fost la termenul din 22.01.2009 şi nu cel al deliberării – astfel cum susţine apelanta, toate cererile şi dovezile aferente trebuind depuse până la momentul închiderii dezbaterilor tocmai ca părţile să –şi formuleze apărări sub toate aspectele, inclusiv cu privire la cererile de cheltuieli de judecată.
În consecinţă, văzând dispoziţiile art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge şi acest apel ca nefondat.
Faţă de dispoziţiile art. 274 alin.3 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelanta-petentă la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocat, prin reducerea onorariului de la 1500 lei la 750 lei având în vedere valoarea pricinii şi munca apărătorului pe durata soluţionării apelului. Raportat la obiectul pricinii şi la derularea apelului pe durat a patru termene de judecată (dintre care două au fost amânări fără discuţii, în 08.06.2009 – zi de sărbătoare legală şi 21.09.2009 – zi în care s-a derulat protestul magistraţilor şi al treilea termen apărătorul nu s-a prezentat) tribunalul reţine că suma de 750 lei este un cuantum rezonabil în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată datorate cu titlu de onorar avocat.
