Prin cererea înregistrată la această instanţă reclamanţii CA,VL şi VM au formulat plângere împotriva încheierilor de carte funciară pronunţate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară :
– privind întabularea dreptului de proprietate cu titlu de reconstituire în favoarea ŞV,pentru parcela … tarlaua … a unităţii administrativ teritoriale;
– privind actul de dezmembrare şi constituirea imobilelor cu număr cadastral,aferent parcelei … tarlaua ….;
– privind contractul de donaţie în favoarea BM,a unei părţi din parcela … tarlaua ..;
– privind contractul de vânzare-cumpărare şi întabularea dreptului de proprietate cu titlu de cumpărare ca bun comun în favoarea SC,SS,IL,IMO,a unei părţi din parcela …tarlaua …;
Solicitând casarea acestor încheieri şi refacerea documentaţiilor cadastrale ce au stat la baza lor.
În motivarea plângerii reclamanţii arată că sunt proprietarii unor parcele de teren situate pe tarlaua .. în intravilanul mun. …,învecinate cu parcela ….Reclamanta CA este proprietar al terenului în suprafaţă de 1300 mp,având vecini,potrivit actelor de proprietate.Reclamanta a dobândit acest teren prin sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău care soluţionase partajul succesoral după defunctul ei tată UV. Reclamanta nu şi-a întocmit documentaţia cadastrală pe terenul pe care îl posedă,însă vecina sa ŞV şi-a întocmit această documentaţie,a lotizat terenul,o parte din el l-a vândut şi o altă parte l-a donat fiicei ei. Măsurătorile cadastrale ale vecinei ŞV s-au efectuat pe terenul reclamantei,iar în prezent,datorită faptului că vecina a înstrăinat acel teren,reclamanta este în pericol să piardă posesia proprietăţii sale şi să intre în litigiu cu noul proprietar care are dreptul să folosească terenul prevăzut în documentaţia cadastrală(adică terenul reclamantei).Deşi în fapt vecina ŞV îşi cunoştea limitele proprietăţii sale,situaţia terenurilor fiind aceeaşi de mai bine de 10 ani,aceasta cu rea-voinţă a acceptat întocmirea şi întabularea documentaţiei cadastrale ce cuprinde un amplasament greşit al proprietăţii ei.La efectuarea măsurătorilor,experţii cadastrali nu au măsurat terenul vecinei sale conform actelor,măsurătorile efectuându-se şi pe terenul reclamantei,deoarece la OCPI figurează anumite coordonate ale terenului diferite ca amplasament de situaţia faptică.Experţii cadastrali s-au raportat la nişte coordonate ale planului parcelar ce nu c orespund realităţii din teren.
Reclamanţii VM şi VL sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 950 mp situat în intravilanul,având vecini conform actelor de proprietate,teren dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP LS. Terenul a fost cumpărat de la RC,şi nu are deschisă carte funciară şi nici documentaţie cadastrală .Deşi proprietara parcelei …,tarlaua … cunoştea limita proprietăţii,situaţia terenurilor fiind aceeaşi de mai bine de 10 ani,cu rea-credinţă a acceptat întocmirea şi întabularea documentaţiei cadastrale ce cuprinde un amplasament greşit al proprietăţii ei,ce presupune implicit o deplasare a parcelei vecine peste parcela deţinută de reclamanţi. Reclamanţii au depus anterior avizării de către OCPI a documentaţiei cadastrale pentru parcela …,cereri prin care au solicitat rectificarea planului parcelar,respectiv adresată Comisiei Locale de Aplicare Legii 18/1991, adresată Primăriei adresată OCPI. În cauza de faţă,întocmirea şi întabularea documentaţiei cadastrale ce cuprinde un amplasament greşit al proprietăţii lui ŞV aduce atingere dreptului de proprietate al reclamanţilor,cu încălcarea art.480 C.civil şi art.44 şi 136 din Constituţia României.Prin cererea precizatoare reclamanta CA arată că OCPI a avizat documentaţiile cadastrale fără a avea în cadrul dosarului extrasul de plan parcelar avizat pentru conformitate de primar.
În dovedirea susţinerilor lor au depus,în copie,încheierea OCPI şi documentaţia aferentă,actul de lotizare autentificat la BNP VŞ,cărţile funciare,încheierea OCPI cu documentaţia aferentă,contractul de donaţie autentificat la BNP VŞ cartea funciară încheierea OCPI,contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP VŞ,încheierea a OCPI,cereri de recepţie şi înscriere adresate OCPI ,certificat de atestare fiscală emis de Primăria,titlu de proprietate.
În drept,şi-au întemeiat cererea pe prevederile art.50 alin.2 din legea 7/1996.
Instanţa a procedat la citarea în calitate de pârâţi a beneficiarilor înscrierilor în cartea funciară-ŞV,SS,IL,IMO SC şi BM.Aceştia nu au formulat întâmpinare,dar pârâţii ŞV,SC şi BM s-au prezentat la judecată şi au achiesat la cererea reclamanţilor.
În cauză,la propunerea reclamanţilor s-a luat interogatoriu pârâtei BM,s-au ascultat martorii RV şi IE,s-a dispus şi efectuat expertiză tehnică cadastrală de expert VT.
Analizând plângerea prin prisma susţinerilor părţilor şi a probelor administrate,instanţa constată că prin încheierea a OCPI s-a înscris în cartea funciară a unităţii administrativ teritoriale dreptul de proprietate al pârâtei ŞV asupra suprafeţei de 2200 mp teren situat în intravilanul;pârâtei i se reconstituise dreptul de proprietate asupra acestui teren potrivit titlului de proprietate.Prin actul de lotizare autentificat la BNP VŞ pârâta ŞV a convenit dezmembrarea suprafeţei totale de 2200 mp teren în două corpuri de proprietate imobiliară,de 1000 mp-lotul 1 şi respectiv 1200 mp-lotul 2.Corespunzător acestei operaţiuni juridice,prin încheierea a OCPI s-a sistat cartea funciară şi s-au înfiinţat două noi cărţi funciare,respectiv pentru lotul nr.1 de 1000 mp,şi pentru lotul nr.2 de 1200 mp.Prin contractul autentificat la BNP VŞ,pârâta ŞV a donat lotul nr.2 de 1200 mp teren pârâtei BM,transferul proprietăţii fiind înscris în mod corespunzător în cartea funciară prin încheierea a OCPI.De asemenea,prin contractul autentificat la BNP VŞ pârâta ŞV a vândut pârâţilor SC,SS,IL şi IM lotul nr.1 de 1000 mp teren situat în intravilanul,transferul proprietăţii fiind înscris în mod corespunzător în cartea funciară prin încheierea a OCPI.Pe de altă parte,prin contractul autentificat,reclamanţii VM şi VL au cumpărat un teren în suprafaţă de 950 mp în intravilanul,iar prin sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău,reclamantei CA i s-a atribuit o suprafaţă de 1300 mp teren situat în aceeaşi tarla.În cauza de faţă,doar pârâţii au procedat la înscrierea dreptului lor de proprietate şi al transferurilor ulterioare ale corpurilor de proprietate în cartea funciară,pe când dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra terenurilor ce le aparţin nu a fost înscris în cartea funciară.Înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâţilor s-a făcut în baza documentaţiei cadastrale efectuate de S.C.TOPOGRAF S.R.L.,autorizată în acest sens,iar documentaţia cadastrală s-a bazat pe planul parcelar al unităţii administrativ-teritoriale întocmit de Primăria După cum în mod convergent susţin părţile şi martorii,şi după cum cu claritate rezultă şi din raportul de expertiză tehnică,între corpurile de proprietate ale reclamanţilor şi pârâţilor nu există suprapuneri în raport de actele lor de proprietate,iar vecinătăţile sunt nemodificate încă de la punerea în posesie potrivit legii 18/1991 şi până în prezent;de asemenea,la transferurile succesive ale dreptului de proprietate asupra terenurilor părţilor din tarlaua,s-a ţinut cont de configuraţia terenurilor care corespundea planurilor tehnice de punere în posesie. Problema a apărut însă în momentul înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâţilor. Astfel,potrivit concluziilor raportului de expertiză,datorită faptului că planul parcelar actual al unităţii administrativ teritoriale are coordonate diferite faţă de vechiul plan de punere în posesie,la efectuarea documentaţiei cadastrale pentru terenurile pârâţilor s-a ajuns la suprapuneri peste terenurile deţinute de reclamanţi,toate fiind situate în tarlaua este deci vorba nu de suprapuneri efective în teren(după cum s-a arătat,vecinătăţile şi graniţele dintre terenuri sunt neschimbate şi necontestate de la punerea în posesie şi până în prezent),ci de suprapuneri rezultate doar în documentaţia cadastrală. Ar urma deci ca prin documentaţia cadastrală efectuată să rezulte o micşorare artificială,lipsită de temei juridic,a terenurilor deţinute de reclamanţi,ceea ce nu este de admis. Cu toate acestea,se observă că reclamanţii nu şi-au întocmit documentaţia cadastrală tehnică şi nu şi-au înscris dreptul lor de proprietate în cartea funciară. OCPI,ca autoritate administrativă,este obligată în baza art.13 alin.1 lit.g din Ordinul 634/2006 al ANCPI,ca la întocmirea şi supervizarea documentaţiilor cadastrale,să ţină seama de planul parcelar al unităţii administrativ teritoriale iar nu de vechiul plan de punere în posesie,şi atâta vreme cât reclamanţii nu au făcut demersuri pentru înscrierea drepturilor lor în cartea funciară,personalul OCPI nu a avut posibilitatea să constate că în raport de planul parcelar actual,s-ar crea suprapuneri între terenurile din tarlaua şi în consecinţă o translatare artificială a tuturor terenurilor din această tarla. În consecinţă,încheierile de carte funciară atacate au fost pronunţate în baza unor documentaţii cadastrale corect întocmite în raport de planul parcelar actual al unităţii administrativ teritoriale.Art.48 din legea 7/1996 prevede condiţiile de legalitate şi temeinicie pe care trebuie să le îndeplinească încheierea de întabulare sau înscriere provizorie a drepturilor reale în cartea funciară,respectiv:actul în baza căruia se solicită înscrierea să fie încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege,să indice numele părţilor şi să individualizeze imobilul printr-un identificator unic,să fie însoţit de o copie a extrasului de carte funciară. Plângerea împotriva încheierii de carte funciară este deci o procedură pe calea căreia se remediază în principal neregularităţi de formă ale înscrierilor în cartea funciară sau eventuale înscrieri eronate ale drepturilor reale. În cauza de faţă,după cum s-a precizat în considerentele anterioare,încheierile atacate au fost pronunţate cu respectarea prevederilor legale şi a reglementărilor tehnice din Ordinul 634/2006,aşa încât nu pot fi anulate. Pentru situaţia de fapt în care se află părţile prezentei cauze,legea 7/1996 şi Ordinul 633/2006 al ANCPI instituie o altă procedură de remediere,respectiv rectificarea înscrierilor din cartea funciară. Astfel,potrivit art.34 pct.4 din legea 7/1996,se poate cere rectificarea înscrierii de carte funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă se constată că această înscriere nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. În doctrina şi practica judiciară în materie de carte funciară s-a reţinut admisibilitatea acestui tip de acţiune în situaţiile în care situaţia tabulară vătămătoare a luat naştere datorită unor erori de natură tehnică-măsurători greşite,documentaţii tehnice care stabilesc un amplasament eronat(decizia civ. a ÎCCJ),şi de asemenea că în cazul cererii de rectificare întemeiată pe art.34 pct.4 din legea 7/1996 nu este necesară obţinerea în prealabil a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile,hotărârea fiind chiar cea prin care se dispune rectificarea. De asemenea,potrivit art.89 alin.3 din Ordinul ANCPI 633/2006,părţile au la îndemână o procedură de rectificare amiabilă,în bază de declaraţii autentice,şi doar în caz de neînţelegere se apelează la instanţa de judecată. Cum în prezenta cauză toate părţile au fost de acord cu rectificarea documentaţiilor cadastrale şi reîntocmirea acestora în baza coordonatelor precizate în răspunsul nr.3 din raportul de expertiză tehnică,părţile au deschisă calea rectificării amiabile a înscrierii în cartea funciară,procedură în care poate fi utilizată ca probă expertiza tehnică efectuată.
Faţă de considerentele expuse,reţinând că încheierile de carte funciară au fost legal şi temeinic pronunţate,plângerea împotriva acestora este nefondată şi se va respinge.
