Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 5538/200/09.07.2007 reclamantele B.A.şi K.A. au chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală Poşta Câlnău şi Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi au solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea parţială a Hotărârii nr.352/11.08.2006, poziţiile 3 şi 4 (anexa 2) adoptată de pârâta Comisia Judeţeană Buzău, să le fie reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 50 ha teren arabil, câte 25 ha pentru fiecare dintre reclamante şi asupra suprafeţei de 36,9162 ha pădure în coproprietate, să fie obligată pârâta Comisia locală Poşta Câlnău să efectueze punerea în posesie şi să fie obligată pârâta Comisia Judeţeană Buzău la emiterea titlului de proprietate pentru suprafeţele de teren asupra cărora au solicitat reconstituirea dreptului.
Au fost administrate probatorii cu înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 5988 din 24.10.2007 Judecătoria Buzău a admis plângerea formulată în temeiul Legii nr. 247/2007 de reclamantele B.A.şi K.A în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Poşta Câlnău şi Comisia Judeţeană Buzău pentru aplicarea legilor fondului funciar, a dispus anularea parţială a Hotărârii nr. 352/11.08.2006 adoptată de pârâta Comisia judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în privinţa reclamantelor şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestora, în calitate de moştenitoare ale defuncţilor K.A. şi K.M.S., astfel: reclamantei B.A.asupra suprafeţei de 25,00 ha. teren arabil extravilan, în natură, pe raza comunei Poşta Câlnău, judeţul Buzău (provenind de la autor defunct K.G.) şi reclamantelor B.A.şi K.A., în coproprietate, în cote egale de ? pentru fiecare asupra suprafeţei de 36,91 ha. pădure, în natură, pe raza comunei Poşta Câlnău, judeţ Buzău (provenind de la autoare defunctă K.M.S.).
A fost obligată pârâta Comisia locală Poşta Câlnău pentru aplicarea legilor fondului funciar să procedeze la punerea în posesie a reclamantelor, conform sentinţei.
A fost obligată pârâta Comisia judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să procedeze la eliberarea titlului de proprietate reclamantelor, conform acestei sentinţe.
A fost respinsă cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că reclamanta B.A.este sora defunctului K.N. şi cumnata reclamantei K.A., că autorul K.N., decedat la data de 25.11.2002 şi reclamanta B.A.(fostă K.) sunt fii defuncţilor K.A. şi K.M.S., astfel încât prin reprezentarea defunctului K.N. reclamantele K.A. – soţia supravieţuitoare şi B.A.- soră sunt singurele moştenitoare în viaţă ale defuncţilor K.A. şi K.M.S., aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr.41/07.07.2004 eliberat de BNP M. R.
Din actele depuse la dosar s-a reţinut că familia reclamantelor a deţinut moşia Slobozia Cîlnău din judeţul Buzău ce a fost partajată între moştenitorii amiralului K. şi ulterior între moştenitorii defunctei K.M.S. Averea acestora a fost expropriată în anul 1945 aşa cum rezultă din avizul nr.338/23.02.1946 al Comisiei judeţene de îndrumători ai reforme agrare Buzău la data de 26.07.1945, însă proprietarilor K. N. şi reclamantei minore la vremea respectivă K. A. le-a fost lăsată în proprietate suprafaţa de 50 ha teren arabil din totalitatea proprietăţii deţinute anterior exproprierii în conformitate cu prevederile Decretului 187/1945. Această suprafaţă de teren agricol, se regăsea în patrimoniul reclamantei B.A.şi a fratelui ei K.N. şi în anul 1949 potrivit extrasului din borderoul conţinând procesele verbale de preluare a gospodăriilor cu tot inventarul în anul 1949 pe numele foştilor proprietari N. şi A. K. eliberat în copie certificată sub nr.1652/02.06.2006 de Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale (fila 15), când gospodăria familiei împreună cu tot inventarul acesteia a fost preluat de stat.
S-a mai reţinut că familiei K. i-a fost expropriată fără titlu suprafaţa totală de 56,91 ha pădure, conform adresei nr.1246/1946 emisă de Comisia Judeţeană de Îndrumători ai Reformei Agrare Buzău şi extrasului din planul anual de exploatare a pădurilor persoanelor particulare din perioada 1945-1946 pe numele proprietarului pădurii C.Amiral K. eliberat în copie certificată sub nr.1652/02.06.2006 de Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale .
Constatând că pentru B.A.şi fratele său K.N. în temeiul Legii 1/2000 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 25 ha. teren agricol şi 20 ha. teren cu vegetaţie forestieră, aşa cum rezultă din tabelul nominal anexa 37 cuprinzând persoanele fizice prevăzute la art.37-38 şi 39 din Legea 18/1991 republicată cu modificările ulterioare şi din tabelul nominal cuprinzând foştii proprietari şi moştenitorii acestora, persoane fizice, pentru terenurile cu vegetaţie forestieră, conform art.24 din Legea nr.1/2000,cu modificările ulterioare, prima instanţă a apreciat că diferenţa de teren asupra căreia se va pronunţa în temeiul Legii 247/2005 este de 25 ha. teren arabil provenind de la autor defunct K.G. şi 36,91 ha. pădure provenind de la autoare defunctă K.M.S..
S-a constatat că dreptul de proprietate este dovedit potrivit dispoziţiilor art.6 alin.1 din Legea 1/2000 modificată prin Legea 247/2005, apreciindu-se asupra autenticităţii şi concludenţei înscrisurilor depuse, respectiv hotărârea judecătorească de împărţeală a averilor succesorale rămase de pe urma defunctului Amiral C. K. şi de pe urma defunctei K.M.S. şi certificatele eliberate de Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Buzău, care confirmă susţinerea reclamantelor în sensul că în perioada ulterioară anului 1945, defuncţii autori proprietari nu au înstrăinat prin acte inter vivos sau mortis causa terenurile care le-au fost lăsate în stăpânire ulterior exproprierii şi, în consecinţă, că în privinţa reclamantelor hotărârea nr. 352/11.08.2006 adoptată de pârâta Comisia judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este neîntemeiată.
Pe temeiul dispoziţiilor art.5 şi 6 din H.G. 890/2005 s-a stabilit obligaţia Comisiei locale Poşta Câlnău la punerea în posesie a reclamantelor şi obligaţia Comisiei judeţene Buzău la eliberarea titlului de proprietate.
Pentru că reclamantele nu au prezentat în original chitanţele de consemnare a onorariului apărătorului ales sau alte dovezi privind efectuarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse solicitările în acest sens.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atât reclamantele, cât şi intimata Comisia Judeţeană Buzău pentru aplicarea legii fondului funciar.
În motivele de recurs Comisia Judeţeană Buzău a arătat că pe fond soluţia primei instanţe este netemeinică deoarece s-au interpretat greşit actele depuse la dosar şi că prin documentele depuse nu se face dovada că K.N. este una şi aceeaşi persoană cu Loc. N. A. K, actele de stare civilă fiind neconcludente în acest sens.
Totodată s-a arătat că, în acest moment, Comisia Locală Poşta Câlnău nu mai are la dispoziţia sa teren din rezerva ADS pentru punerea în aplicare a sentinţei recurate şi, în consecinţă, s-a solicitat admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei.
Reclamantele au arătat, în motivele de recurs, că situaţia de fapt a fost reţinută parţial greşit de către instanţa de fond, deoarece terenul solicitat provine integral de la K.M.S., moşia fiind un bun propriu al acesteia şi prin Decretul nr. 187/1945 naţionalizarea s-a realizat greşit în sensul că, deşi moşia fusese partajată între cei doi moştenitori K.N.şi B.A., ea a fost considerat ca aparţinând unui singur proprietar şi s-a exceptat doar o suprafaţă de 50 ha – pentru ambii proprietari, iar, în speţă, s-a solicitat reconstituirea de diferenţe de teren de câte 25 ha. arabil în nume propriu pentru Buşcan A., născută K., în calitate de proprietar deposedat şi 25 ha. teren arabil pentru celălalt proprietar deposedat – K.N.ce va fi culeasă de moştenitorii acestuia.
S-a menţionat că anterior a fost deja reconstituit dreptul de proprietate pentru câte 25 ha. pentru fiecare dintre cei doi proprietari deposedaţi şi singura suprafaţă care a fost solicitată în comun şi pentru care prima instanţă s-a pronunţat corect este cea de 36,91 ha. pădure.
În consecinţă, s-a solicitat modificarea în parte a sentinţei şi, pe fond, admiterea plângerii şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 50 ha., câte 25 ha. pentru fiecare petentă.
Examinând sentinţa atacată sub aspectul criticilor formulate şi în raport de dispoziţiile legale incidente, Tribunalul constată că este fondat recursul declarat de către reclamantele B.A.şi K.Ape care îl va admite pentru următoarele considerente:
Sub aspectul situaţiei de fapt, în raport de actele depuse la dosarul de fond, susţinerile reclamantelor – recurente sunt întemeiate deoarece B.A., născută K.., şi N. K.., în prezent decedat, cu moştenitorii K.A. – soţie supravieţuitoare şi B.A.- soră (colateral privilegiat) sunt ambii moştenitori descendenţi de gradul I ai autoarei defuncte K.M.S. născută Cerchez, căsătorită cu Gheorghe K…
Suprafeţele solicitate pentru reconstituire provin toate din moştenirea dobândită ca bun propriu de către autoarea M.S. K.. şi transmisă ulterior, la decesul acesteia, copiilor K.A., la momentul respectiv minoră, şi K. N., locotenent.
Averea rămasă de pe urma autoarei este descrisă în procesul verbal întocmit la data de 23.07.1935 şi cuprindea 139 ha. teren arabil, din care 110 ha. şi 9088 m.p. în trupul Slobozia Câlnău precum şi pădure în suprafaţă de 56,91 ha., pe lângă alte terenuri şi construcţii, în acelaşi act făcându-se menţiunea decesului survenit la 12.04.1934 şi a moştenitorilor N. şi A. – copii minori sub tutela tatălui, comandor G. K… (filele 13 – 14 dosar fond)
Prin hotărârea de expropriere dată de Comisia de Plasă Mărăcineni la data de 26.07.1945, definitivată conform avizului nr. 338/23.02.1946, aflat la filele 11 – 12 dosar fond, s-a preluat de la cei doi moştenitori K.. A. (minoră) şi K.. N., locotenent, aflaţi în indiviziune, o suprafaţă de 86 ha. teren arabil considerată surplus de cotă, în temeiul Decretului nr. 187/1945 privind reforma agrară şi s-a lăsat acestora în indiviziune suprafaţa de 50 ha. situată pe teritoriul comunei Aliceni (actuala comună Poşta Câlnău), judeţul Buzău conform art. 5 lit. d din respectivul act normativ. În acest sens s-a stabilit respingerea contestaţiei făcute de către amiral K.G. pe baza procurii dată de fiul său locotenent N. K.. şi ca reprezentant legal al fiicei sale minore A. K.. împotriva hotărârii de expropriere din 26.07.1945 a Comisiei de Plasă Mărăcineni, situaţie adusă la cunoştinţă acestuia prin avizul nr. 1246/1946, depus în fotocopie la fila 47 dosar fond.
După ce s-a produs exproprierea, cei doi moştenitori au partajat terenul rămas la acel moment în patrimoniul lor (50 ha. teren arabil şi 56,91 ha. pădure)‚ conform sentinţei civile nr. 657 din 24.09.1946 dată de Tribunalul Ilfov – Secţia a VI –a prin care s-a atribuit lotul A în suprafaţă de 55 ha şi 6108 mp pârâtei A. K.. şi lotul B în suprafaţă de 55 ha şi 5145 mp reclamantului K.. N., identificate potrivit raportului de expertiză întocmit de ing. cadastral R.M. depus în fotocopie la dosar fond.
Ulterior, în anul 1949, s-a realizat preluarea de către stat de la cei doi proprietari şi a patrimoniului sus menţionat, conform proceselor verbale întocmite la 19.03.1949 . (fila 15 dosar fond)
Până în prezent pe baza legilor fondului funciar s-a reconstituit pentru fiecare dintre cei doi proprietari deposedaţi câte o suprafaţă de 25 ha. teren agricol pe raza comunei Poşta Câlnău, pentru care s-au emis titluri de proprietate conform susţinerilor părţilor coroborate şi cu menţiunea existenţei titlului de proprietate nr. 58479/88/2004 pentru titularul K.N.cuprinsă în certificatul de moştenitor nr. 41/2004, precum şi câte o suprafaţă de 10 ha. pădure, în limita Legii 1/2000, pentru fiecare din cei doi moştenitori, conform anexelor de la filele 85- 86 dosar fond .
Pentru diferenţa de suprafaţă nereconstituită, în limita a 50 ha. de proprietar deposedat, au fost depuse cereri în temeiul Legii 247/2005 la Comisia locală Poşta Câlnău de fond funciar şi iniţial aceasta a aprobat reconstituirea de teren agricol în suprafaţă de câte 25 ha. pentru B.A.şi K.N.cu moştenitor K.A., însă cele două poziţii au fost invalidate de Comisia Judeţeană Buzău prin hotărârea nr. 352/11.08.2006 (contestată în cauză).
Motivarea dată de comisia judeţeană pentru invalidarea poziţiei privind pe autor def. N. K.., pentru suprafaţa de 25 ha teren, susţinută şi în cuprinsul motivelor de recurs, a fost aceea a neconcludenţei actelor de stare civilă datorită neconcordanţei de nume, apreciindu-se că nu se poate stabili dacă acesta este una şi aceeaşi persoană cu Loc. N. A. K., fost proprietar deposedat ce apare în documentele eliberate de Arhivele Naţionale. S-a arătat că aceleaşi considerente au fost avute în vedere şi pentru poziţiile privind suprafeţele de pădure propuse a fi reconstituite reclamantelor.
Aceste susţineri sunt nefondate deoarece coroborând conţinutul actelor de preluare a proprietăţilor, respectiv avizul nr. 332/23.02.1946, certificatele emise de Arhivele Naţionale referitoare la planul de exploatare a pădurilor pe anii 1945 – 1946 şi la borderoul cu procesele verbale de preluare a gospodăriilor „Mărăcineni” cu conţinutul sentinţei de partaj, al procesului verbal din 23.07.1935 şi actele de stare civilă ataşate se poate concluziona în sensul că identităţii petiţionarei B.A., născută K.., şi a fratelui acesteia, autorul defunct K.N.(având ca moştenitori acceptanţi potrivit C.M. 41/2004 pe K.A. şi B.A.) cu proprietarii deposedaţi de suprafeţele mai sus menţionate, indiferent de felul în care apare scris – ca formă – numele acestora de familie „K.”, „K..” sau „K.”.
În ce priveşte diferenţa de teren, fiecare dintre cei doi, B.A.şi autor defunct K.N.sunt îndreptăţiţi la diferenţa de suprafaţă teren agricol solicitată, deoarece reconstituirea anterioară de câte 25 ha. teren pentru fiecare a avut în vedere suprafaţa partajată între aceştia în septembrie 1946, după ce avusese loc exproprierea lor în 1945, definitivată în februarie 1946, de cele 86 ha. teren agricol considerat surplus de cotă, moştenit de ei pe raza comunei Poşta Câlnău.
Întrucât totalul terenului agricol al celor doi autori deposedaţi era la nivelul anului 1946 de 136 ha. şi s-a reconstituit pentru aceştia în total suprafaţa de 50 ha., câte 25 ha. pentru fiecare, apare ca îndreptăţită solicitarea de reconstituire a diferenţei în limita a 50 ha. de proprietar deposedat, prevăzută de art. 3 din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată prin Titlul VI din Legea nr. 247/2005.
Sub aceste aspecte recursul declarat de cele două reclamante este fondat şi urmează a fi admis, dreptul de proprietate pentru suprafaţa solicitată fiind dovedit prin actele depuse şi întemeiat conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 modificat prin Legea nr. 247/2005, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 18/1991 cu modificările şi completările aduse prin Legea 247/2005.
În ce priveşte recursul declarat de Comisia Judeţeană Buzău de fond funciar, acesta va fi respins ca nefondat deoarece, atât dovezile de preluare, cât şi actele de stare civilă depuse la dosar, sunt convergente şi din analiza lor se poate concluziona asupra întinderii dreptului de proprietate, modalităţilor de preluare a terenurilor de la cei doi proprietari (atât pădure, cât şi agricol), aprecierile făcute cu privire la numele de familie pentru proprietarii deposedaţi nefiind susţinute de actele depuse la dosar aşa cum s-a arătat mai sus, solicitarea de reconstituire fiind întemeiată şi dovedită conform considerentelor mai sus expuse.
Sub aspectul reconstituirii terenului de 36,91 ha pădure pentru reclamante, se constată că prima instanţă a apreciat pertinent aspra situaţiei de fapt şi a aplicat corespunzător dispoziţiile legilor de fond funciar.
Referitor la celălalt motiv expus de recurenta Comisia judeţeană Buzău, privind reconstituirea în natură, din adresa nr. 456/11.02.2008 înaintată de Comisia locală Poşta Câlnău rezultă posibilitatea atribuirii în fizic a suprafeţei de teren agricol din rezerva ADS existentă pe raza comunei.
Faţă de cele reţinute mai sus, în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, va admite ca întemeiat recursul declarat de recurentele reclamante şi va modifica în parte sentinţa atacată în sensul că va dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 25 ha. teren arabil, în nume propriu, pentru petenta B.A. şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 25 ha. teren arabil, pe numele autor defunct K. N., cu moştenitorii K.A. şi B.A., în natură, pe raza comunei Poşta Câlnău, judeţul Buzău, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ BUZĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR.
Admite recursul formulat de reclamantele B.A.şi K.A., cu domiciliu ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet avocat R. G. , , împotriva sentinţei civile nr. 5988/24.10.2007 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 5538/200/2007, în contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ POŞTA CÂLNĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, COMISIA JUDEŢEANĂ BUZĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 25 ha. teren arabil, în nume propriu, pentru petenta B.A. şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 25 ha. teren arabil, pe numele autor defunct K. N., cu moştenitorii K.A. şi B.A., în natură, pe raza comunei Poşta Câlnău, judeţul Buzău.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Irevocabilă.
