Carte funciara. Înscriere în carte funciara. Determinarea datei de la care înscrierea devine opozabila tertilor.
În conformitate cu dispozitiile art.27 din Legea nr.7/1996, înscrierile în cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data înregistrarii cererii, iar ordinea înregistrarii cererii va determina rangul înscrierii.
Aceste prevederi legale sunt exprese, imperative si devin aplicabile independent de data la care s-a operat efectiv în sens material înscrierea.
În temeiul dispozitiei legale mentionate, înscrierile în cartea funciara sunt opozabile fata de terti de la data înregistrarii cererii, iar nu de la data efectuarii în concret a înscrierii.
(Decizia nr.815 din 22.10.2004 – Sectia a III a Civila)
Prin contestatia la executare înregistrata la 27.03.2003 pe rolul Judecatoriei Buftea contestatorul C.D. a solicitat în contradictoriu cu creditorul V.S. si debitoarea H.I.M. anularea formelor de executare silita începute de executorul judecatoresc Benescu Catalin în dosarul nr.50/2002.
Prin sentinta civila nr.1517/23.05.2003 Judecatoria Buftea a admis contestatia si a dispus anularea formelor de executare în dosarul de executare nr.50/2002 întocmit de executorul judecatoresc Benescu Catalin.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca bunul asupra caruia s-a început executarea la cererea creditorului V.S. a iesit din patrimoniul debitoarei sale ( H.I.M.) anterior emiteri somatiei de catre executorul judecatoresc.
Fiind creditor chirografar intimatul suporta riscul insolvabilitatii debitoarei sale, somatia de plata producând efecte abia din momentul înscrierii acesteia în cartea funciara.
Asa cum se observa , contractul de vânzare -cumparare întocmit de catre contestator si debitoarea H.I.M., precum si încheierea de intabulare poarta o data anterioara celei la care somatia a fost înscrisa în cartea funciara neexistând astfel nici un dubiu cu privire la faptul ca bunul iese din patrimoniul debitoarei la momentul emiterii somatiei.
Prin decizia civila nr.2522/19.12.2003 Tribunalul Bucuresti -Sectia a V a Civila , a respins ca nefondat apelul declarat de intimatul creditor V.S.
În considerentele deciziei tribunalul retine ca prin încheierea pronuntata la 28.08.2002 Judecatoria Buftea a încuviintat executarea silita a imobilului situat în comuna Magurele, sat Dumitrana, str.Duzilor, nr.195,jud. Ilfov, iar la data de 23.09.2002 executorul judecatoresc a emis somatia catre debitoarea H.I.M. La data de 23.09.2002 somatia a fost înaintata pentru înscriere catre biroul de carte funciara, cererea fiind înregistrata sub nr.8919/25.09.2002.
La data de 16.09.2002 debitoarea a încheiat contractul de vânzare-cumparare cu contestatorul prin care a înstrainat imobilul urmarit.
Cererea de intabulare în baza acestui contract a fost înregistrata sub nr.8906 din 25.09.2002.
Faptul ca actul de vânzare -cumparare încheiat la data 16.09.2002 a fost intabulat la 2.10.2002 nu are nici o relevanta , întrucât dispozitiile art.497, alin.4 Cod procedura civila califica impozabil orice act de înstrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmarit, doar din momentul notarii somatiei în cartea funciara. Or, înstrainarea imobilului executat silit a avut loc la data încheierii contractului de vânzare -cumparare autentificat sub nr.1544/16.09.2002, având ca efect doar de a face publica si opozabila fata de terti aceasta înstrainare.
Tribunalul a avut în vedere dispozitiile art.24 din 24 din Legea7/1996, dar si preved. art.27 din aceeasi lege potrivit carora înscrierile în cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data înregistrarii cererii. Dar ordinea înregistrarii cererii este cea care va determina rangul înscrierii.
Astfel, tribunalul a retinut ca atât cererea de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului , cât si cererea de înscriere a somatiei nr.50/2002 au fost înregistrate la aceiasi data (25.09.2002, dar sub numere diferite – 8909 si 8919), astfel încât fata de ordinea înregistrarii cererea de intabulare are un rang superior cererii de înscriere a somatiei.
Împotriva deciziei a declarat recurs creditorul V.S., criticând-o prin prisma motivelor de casare prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila.
Un prim motiv de recurs vizeaza interpretarea gresita a actelor deduse judecatii de catre tribunal, în sensul ca somatia de plata, desi poarta un numar de înregistrare sau ordine ulterior numarului încheierii de intabulare aceasta era transcrisa la momentul solicitarii intabularii, adica la momentul transcrierii somatiei bunul apartinea debitoarei intimate H.I.M. , pentru ca altfel cererea de înscriere a somatiei în cartea funciara ar fi fost respinsa, în conditiile în care dreptul de proprietate ar fi apartinut intimatului C.D., iar nu debitoarei intimate.
În situatia în care somatia s-a înscris ulterior intabularii dreptului de proprietate a numitului C.D., acesta ar fi putut cere pe calea unui apel anularea încheierii sau rectificarea cartii funciare.
Faptul ca intimatul contestator si-a facut opozabil dreptul de proprietate dupa ce a fost transcrisa somatia de plata nu îi face opozabila recurentului vânzarea, conform codului de procedura civila în materia executarii.
În al doilea rând, recurentul sustine ca tribunalul a interpretat si aplicat legea, întrucât art.27 din Legea nr.7/1996 s-ar fi putut aplica sau pune în discutie în conditiile în care somatia nu ar fi fost deja înscrisa în cartea funciara.
În cauza nu se mai poate pune în discutie ordinea de preferinta, deoarece acest aspect a fost hotarât de judecatorul de carte funciara, care la momentul înscrierii somatiei tocmai pentru ca debitoarea urmarita era proprietara.
Prin întâmpinare, intimatul C.D. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate si actele dosarului , Curtea constata ca recursul este nefondat.
În cauza, recurentul se prevaleaza de faptul ca în încheierea de intabulare a dreptului de proprietate a intimatului C.D. este mentionat ca ” imobilul este grevat de somatia de plata în favoarea creditorului V.S.”, ceea ce ar demonstra ca notarea somatiei s-a facut anterior solicitarii intabularii :
Asa cum a retinut si instanta de apel, solicitarea intabularii a avut loc la aceeasi data cu solicitarea privind notarea somatiei, respectiv 25.09.2002( filele 21 si 35 din dosarul de apel ).
În aceasta situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 27 din Legea nr.7/1996, în conformitate cu care înscrierile în cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data înregistrarii cererii, iar ordinea înregistrarii cererii va determina rangul înscrierii.
Aceste prevederi legale sunt exprese , imperative si devin aplicabile independent de data la care s-a operat efectiv , în sens material, înscrierea.
În temeiul dispozitiei legale mentionate înscrierile în cartea funciara sunt opozabile fata de terti de la data înregistrarii cererii, iar nu de la data efectuarii în concret a înscrierilor.
Prin urmare, nu are relevanta data la care operatiunea materiala a înscrierii a fost realizata, ci data înregistrarii cererii.
Sub acest aspect, este lipsita de temei sustinerea recurentului în sensul ca judecatorul de carte funciara a hotarât ordinea de preferinta a înscrierilor.
Cum în cauza cererea de intabulare are numarul de înregistrare anterior cererii de notare a somatiei, cererea de intabulare are rang superior celei de notare a somatiei.
Curtea mai are în vedere ca intimatul C.D. a uzitat de mijlocul procedural pus de lege la îndemâna tertului care pretinde un drept asupra imobilului urmarit, respectiv contestatie la executare , iar nu apelul la încheierea de intabulare sau votare a somatiei, care presupune o procedura necontencioasa si nu permite examinarea dreptului si a aspectului opozabilitatii în conditii de contradictorialitate.
De asemenea, pe calea actiunii în rectificare nu se cenzureaza actele de urmarire silita si neconcordantele existente între înscrierea în cartea funciara si situatia juridica reala, în cazurile expres prevazute de art.36 din Legea nr.7/1996.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, Curtea retine ca tribunalul a facut interpretarea corecta a actelor deduse judecatii si a legii, astfel ca va mentine decizia atacata, cu consecinta respingerea recursului ca nefondat.
