Plângere împotriva încheierii CF. Eroare materială vizând înscrierea efectivă în cartea funciară a unui drept real, ca efect al reorganizării administrative. Inadmisibilitate.
Pe calea procedurii de îndreptare a erorilor materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate întabulat in cartea funciară în sensul întabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece modificarea cărţii funciare afectează însuşi fondul dreptului, radierea putându-se realiza exclusiv pe calea dreptului comun.
Judecătoria Bistriţa – Secţia civilă – Sentinţa civilă nr. 10972/2011
Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, petenta CSM – PP a solicitat instanţei în contradictoriu cu intimatele SC P SRL şi PMB desfiinţarea Încheierii de îndreptare a erorii nr. 2387/2008 emisă de O.C.P.I. prin care suprafeţele de teren cuprinse în extrasele de carte funciara nr. 2048, nr. 1186 intabulate pe comuna SM, sat S se dispune a fi transcrise pe unitatea administrativ teritoriala Bistriţa, C.F.17478 nr. cadastral 11595, ca fiind nelegală.
În motivare arată că nu este vorba de o eroare săvârşită cu ocazia intabulării în cartea funciara deoarece registratorul a admis cererea de intabulare iar înscrisul a îndeplinit condiţiile legale.
În motivare arată că nu este vorba de o eroare săvârşită cu ocazia intabulării în cartea funciara deoarece registratorul a admis cererea de intabulare iar înscrisul a îndeplinit condiţiile legale.
Mai arată că îndreptarea înscrierilor în cartea funciara se face în scopul restabilirii concordantei între starea tabulara şi situaţia juridica reală a intabulării în cartea funciară.
Mai arată că îndreptarea înscrierilor în cartea funciara se face în scopul restabilirii concordantei între starea tabulara şi situaţia juridica reală a intabulării în cartea funciară.
Prin încheierile menţionate mai sus se încalcă art.10 din Legea 7/1996 modificata prin Legea 247/2005 unde se stipulează că funcţia juridica se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi înscrierea lui în cartea funciara în concordanţă deplină cu acel act. Consideră că prima intabulare este corectă întrucât aceasta s-a făcut prin identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul flecarei unităţi administrativ teritoriale.
Prin încheierile menţionate mai sus se încalcă art.10 din Legea 7/1996 modificata prin Legea 247/2005 unde se stipulează că funcţia juridica se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi înscrierea lui în cartea funciara în concordanţă deplină cu acel act. Consideră că prima intabulare este corectă întrucât aceasta s-a făcut prin identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul flecarei unităţi administrativ teritoriale.
In drept, s-au invocat prevederile Legii nr.7/1996 modificata prin Legea 247/2005, Legea nr.213/1998 privind proprietăţile publice şi regimul juridic al acesteia, Legea nr.215/2001.
In drept, s-au invocat prevederile Legii nr.7/1996 modificata prin Legea 247/2005, Legea nr.213/1998 privind proprietăţile publice şi regimul juridic al acesteia, Legea nr.215/2001.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-30).
Pentru termenul de judecată din data de 05.06.2008 petenta a depus Note de şedinţă, prin care a solicitat admiterea plângerii şi anularea încheierii de îndreptare a pretinsei erori materiale menţinând înscrierile din c.f anterioare privitoare la cuprinderea terenului în cauza în teritoriul administrativ al comunei SM cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că prin încheierea atacată s-a dispus închiderea căiţii funciare nr. 2048 Şieu-Măgheruş, cu nr. cadastral 1186 şi transcrierea imobilului în c.f. 17478 Bistriţa, nr. cadastral nou 11.595 susţinându-se că în baza unui referat s-a constatat că imobilul mai sus menţionat nu este situat pe teritoriul administrativ al comunei SM, ci a MB.
Consideră că încheierea atacată este netemeinică şi nelegală întrucât în situaţia dată nu poate fi vorba de o eroare materială, ci de o înscriere efectivă în cartea funciară, modificată prin procedura adoptată, iar pe de altă parte împrejurările de fapt expuse cu privire la apartenenţa terenului în cauză de municipiul Bistriţa nu corespund adevărului.
În realitate, arată că terenul în cauză, cunoscut sub denumirea de ridul „Milhan” a aparţinut administrativ, întotdeauna de comuna SM, respectiv de satul S.
În realitate, arată că terenul în cauză, cunoscut sub denumirea de ridul „Milhan” a aparţinut administrativ, întotdeauna de comuna SM, respectiv de satul S.
Astfel, toate înscrierile în c.f. privitoare la terenurile din acest rid anterioare acestor modificări operate prin încheierile din anul 2008 şi atacate au fost făcute cu menţionarea ca aparţinând com. SM şi nu mun. B
Odată cu desfiinţarea formelor colective de proprietate după 1990 şi aplicarea Legii 18/1991 s-a considerat că această parte de hotar aparţine comunei SM şi nu municipiului B.
Odată cu desfiinţarea formelor colective de proprietate după 1990 şi aplicarea Legii 18/1991 s-a considerat că această parte de hotar aparţine comunei SM şi nu municipiului B.
Odată cu desfiinţarea formelor colective de proprietate după 1990 şi aplicarea Legii 18/1991 s-a considerat că această parte de hotar aparţine comunei SM şi nu municipiului B.
In acest sens toate cererile formulate de cetăţeni în baza Legii fondului funciar au fost înregistrate şi soluţionate de comuna SM. În acest sens s-au emis un număr de peste 30 de titluri de proprietate de către comuna SM, toate fiind validate de CJBN şi O.C.P.I. BN.
In acest sens toate cererile formulate de cetăţeni în baza Legii fondului funciar au fost înregistrate şi soluţionate de comuna SM. În acest sens s-au emis un număr de peste 30 de titluri de proprietate de către comuna SM, toate fiind validate de CJBN şi O.C.P.I. BN.
Apoi, majoritatea acestor terenuri au fost intabulate în C.F. în baza unor documentaţii cadastrale vizate de O.C.P.I. BN ca aparţinând de comuna SM şi nu de municipiul B.
Apoi, majoritatea acestor terenuri au fost intabulate în C.F. în baza unor documentaţii cadastrale vizate de O.C.P.I. BN ca aparţinând de comuna SM şi nu de municipiul B.
Potrivit anexei 45 publicată în M. Of. nr. 647 bis din 31 august 2002, comuna SM are înscris în domeniul public al comunei suprafaţa de 6 ha teren în ridul „Milhan”. De asemenea, potrivit extrasului de c.f. nr. 32 S această localitate are în proprietate în acelaşi rid o suprafaţă de 70.232 m.p., iar potrivit extrasului de c.f. 1523/N ai comunei SM şi această comună are în acelaşi rid sub nr. cadastral 696 (intabulat în anul 2006) suprafaţa de 40.000 m.p.
Toate aceste intabulări sunt recente şi făcute cu avizul O.C.P.I. BN potrivit menţiunilor din c.f. ca aparţinând comunei SM, dar odată cu mutarea S.C. „T” S.A. şi a altor societăţi comerciale a apărut interesul economic de a colecta taxele şi impozitele datorate de aceste societăţi astfel că s-au făcut demersuri pentru transferarea terenurilor în cauză în hotarul municipiului B.
Se mai arată că, cu ocazia efectuării înscrisurilor în cartea funciară pot interveni greşeli materiale, astfel încât, din cauza acestora, starea tabulară să nu mai corespundă cu situaţia juridică a imobilului. Legea nu enumără cazurile care pot fi apreciate ca reprezentând erori materiale însă în practică se aplică, prin asemănare, dispoziţiile art. 281 Cod Procedură Civilă.
Se mai arată că, cu ocazia efectuării înscrisurilor în cartea funciară pot interveni greşeli materiale, astfel încât, din cauza acestora, starea tabulară să nu mai corespundă cu situaţia juridică a imobilului. Legea nu enumără cazurile care pot fi apreciate ca reprezentând erori materiale însă în practică se aplică, prin asemănare, dispoziţiile art. 281 Cod Procedură Civilă.
Sub acest aspect, în jurisprudenţă s-a decis că greşelile materiale care pot fi săvârşite cu ocazia înscrierilor din cartea funciară se pot înlătura printr-o încheiere motivata, pronunţata fie la cerere, fie din oficiu, dar numai dacă prin înlăturarea greşelii materiale nu se schimbă sensul operaţiunii juridice înscrise în cartea funciară, nu este afectat fondul dreptului.
Sub acest aspect, în jurisprudenţă s-a decis că greşelile materiale care pot fi săvârşite cu ocazia înscrierilor din cartea funciară se pot înlătura printr-o încheiere motivata, pronunţata fie la cerere, fie din oficiu, dar numai dacă prin înlăturarea greşelii materiale nu se schimbă sensul operaţiunii juridice înscrise în cartea funciară, nu este afectat fondul dreptului.
Pe calea procedurii de îndreptare a greşelii materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate intabulat în cartea funciară şi revenirea la situaţia anterioară, în sensul intabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece, în acest caz, modificarea stării cărţii funciare ar afecta însuşi fondul dreptului, modificarea neputând fi efectuată decât pe calea rectificării funciare, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Pe calea procedurii de îndreptare a greşelii materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate intabulat în cartea funciară şi revenirea la situaţia anterioară, în sensul intabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece, în acest caz, modificarea stării cărţii funciare ar afecta însuşi fondul dreptului, modificarea neputând fi efectuată decât pe calea rectificării funciare, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Pe calea procedurii de îndreptare a greşelii materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate intabulat în cartea funciară şi revenirea la situaţia anterioară, în sensul intabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece, în acest caz, modificarea stării cărţii funciare ar afecta însuşi fondul dreptului, modificarea neputând fi efectuată decât pe calea rectificării funciare, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Mai arată că prin radierea comunei SM şi înscrierea municipiului B este afectat însuşi fondul dreptului comunei SM, astfel că se impune admiterea plângerii şi anularea încheierii atacate.
Mai arată că prin radierea comunei SM şi înscrierea municipiului B este afectat însuşi fondul dreptului comunei SM, astfel că se impune admiterea plângerii şi anularea încheierii atacate.
În drept, a invocat disp. art. 50 din Legea nr.7/1996 şi ale art. 88 din Regulamentul adoptat prin Ordinul 633/2003.
În drept, a invocat disp. art. 50 din Legea nr.7/1996 şi ale art. 88 din Regulamentul adoptat prin Ordinul 633/2003.
În probaţiune a solicitat încuviinţarea următoarelor probe: înscrisuri (f. 40-75) expertiză tehnică şi declaraţii de martori.
Prin înscrisul depus la fila 84 dosar, intimata SC P SA a solicitat scoaterea sa din proces arătând că, litigiul dintre cele doua instituţii nu o priveşte deşi, îi creează dificultăţi în relaţiile cu instituţiile bancare prin faptul că litigiul este notat în cartea funciară.
Legal citată, intimata MBP, a depus Întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii.
În motivare arată că prin prezenta plângere petenta solicită anularea încheierii de carte funciară nr. 2387/2008 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în C.F. 2048 SM, dispunându-se anularea nr. cadastral 1186 din C.F. 2048 SM, sistarea cărţii funciare şi transcrierea imobilului în suprafaţă de 4300 mp. în C.F. 17478 B nr. cadastral 11595.
Faţă de netemeinicia celor solicitate, arată că în anul 2003, a fost numită conform art. 10(2) din Legea 7/1996, republicată, prin Ordinul nr. 354/2003 al prefectului judeţului BN, Comisia de delimitare administrativ – teritorială a municipiului B de comuna SM. Această comisie a procedat la efectuarea operaţiunilor de stabilire a limitelor teritoriale dintre aceste două U.A.T. – uri ( unităţi administrativ – teritoriale ), lucrările acesteia fiind consemnate în Procesul – verbal de delimitare a unităţii administrativ – teritoriale a municipiului B din 16.04.2004. Cu această ocazie a fost întocmită schiţa cu limita de hotar dintre cele două unităţi administrative, potrivit art. 10(1) lit. a) din L. 7/1996, rep.
Potrivit colii evolutive C.F. 2048 SM, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1, nr. cad. 1186, ram de cultură: teren – arabil, în suprafaţă totală de 4300 mp., se intabulează dreptul de proprietate, cu titlu moştenire şi partaj, în temeiul sentinţei civile nr. 2833/2007 pronunţată în dosarul civil nr. 412/190/2007 al Judecătoriei Bistriţa, în favoarea lui PI.
Mai arată că înscrierea sentinţei civile în C.F. 2048 SM este ulterioară operaţiunilor de delimitare teritorială a municipiului B de comuna SM efectuate în 2004.
În luna noiembrie a anului 2007, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. 5022/2007, asupra imobilului înscris în C.F. 2048 SM, nr. cad. 1186, se intabulează dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare ca bun propriu, în favoarea S.C. P S.A. Cu această ocazie a fost întocmit un raport de expertiză având ca obiect identificarea terenului obiect al vânzării. Expertul a localizat imobilul ca fiind situat pe teritoriul municipiului Bistriţa, ridul „ Milhan “, tarla 66, parcela 10.
Astfel, O.C.P.I. BN, conform art. 33(5) din L. 7/1996, rep., s-a sesizat din oficiu cu privire la eroarea materială săvârşită cu prilejul înscrierii în C.F. 2048 SM a dreptului de proprietate în favoarea S.C. P S.A. Referatul nr. 1/43/24.01.2008 al O.C.P.I. B.N. privind identificarea amplasamentului terenului din C.F. 2048, nr. cad. 1186, comuna SM, atestă că potrivit evidenţelor cadastrale, terenul din C.F. 2048, nr. cad. 1186, în suprafaţă de 4300 mp. este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa şi nu pe teritoriul administrativ al comunei SM, având în vedere că delimitarea teritorială s-a actualizat în 2004, ocazie cu care s-a parcurs fiecare linie de hotar dintre unităţile administrativ teritoriale în cauză. Această delimitare a fost realizată de către comisia mai sus menţionată, din care au făcut parte reprezentanţi ai O.C.P.I. B.N., cât şi ai celor două UAT – uri.
Având în vedere aceste aspecte şi constatând că din eroare imobilul -teren de 4300 mp. a fost înscris în C.F. 2048 SM, în mod legal ( art. 53 din lege ) s – a dispus prin încheierea nr. 2387/2008 de îndreptare eroare materială anularea nr. cad. 1186 din C.F. 2048 SM, sistarea cărţii funciare şi transcrierea imobilului în C.F. 17478 Bistriţa, nr. cad. 11595. Drept urmare, potrivit colii evolutive C.F. 17478 Bistriţa, nr. cad. 11595, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1, ram de cultură teren arabil, în suprafaţă de 4300 mp., adus din C.F. 2048 SM -S se intabulează dreptul de proprietate, cu titlu de cumpărare ca bun propriu, contract de vânzare – cumpărare autentic nr. 5022/2007, în favoarea intimatei S.C. P S.A.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 114 Ut. a), b), c) şi d) din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, în mod corect O.C.P.I. BN, din oficiu, a procedat la anularea numărului cadastral 1186 din C.F. 2048 SM, a alocat imobilului un nou număr cadastral, respectiv 11595, a dispus prin încheiere notarea anulării numărului cadastral şi transcrierea imobilului în C.F. 17478 Bistriţa şi închiderea cărţii funciare iniţiale.
În speţă, arată că nu se află în situaţia unei veritabile rectificări de C.F. întrucât nu este afectat fondul dreptului de proprietate al celor intabulaţi, acest drept nefiind contestat în prezentul litigiu, şi că singura problemă care se pune se referă la limita de hotar dintre cele două unităţi administrativ -teritoriale. Contrar celor invocate de către petentă privitor la apartenenţa la domeniul public al comunei SM a suprafeţei de teren din ridul „Milhan “, arată că nimic nu împiedică o unitate administrativ – teritorială să deţină în proprietate pe teritoriul administrativ al unei alte unităţi teritoriale, bunuri ce fac parte din domeniul public al său.
Aşadar, nefiind afectat fondul dreptului, potrivit prevederilor art. 88 din Regulament, prin încheiere de îndreptare eroare materială, arată că neconcordanţa dintre situaţia de fapt şi cea de drept a acestui imobil a fost înlăturată, fiind nefiresc ca faptic terenul să fie situat pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, dar înscris şi identificat în C.F. 2048 SM – S, cât timp există înscrisuri care atestă o altă situaţie juridică.
În drept: art. 115 şi urm. C.pr.civ.; Legea nr. 7/1996, rep.; Ordinul nr. 633/2006.
Prin Încheierea nr. 1478/2011 pronunţată în dosarul nr. 1667/190/2008 instanţa a dispus conexarea cauzei la prezentul dosar.
Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub nr. 1667/190/2008, petenta CSM a solicitat instanţei desfiinţarea Încheierii de îndreptare a erorii nr. 2386/2008 emisă de O.C.P.I. prin care suprafeţele de teren cuprinse în extrasele de carte funciara nr. 1938, nr. cad 1100 intabulate pe comuna SM, sat S se dispune a fi transcrise pe unitatea administrativ teritoriala Bistriţa, C.F.17479 nr. cadastral 11596, ca fiind nelegală.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 1-22 dosar conexat).
Legal citată, intimata PMB, prin Primar, a depus Întâmpinare, prin care, în principal, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a PMB, iar în subsidiar, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii.
În motivare arată că prin prezenta plângere petenta solicită anularea încheierii de carte funciară nr. 2386/2008 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în C.F. 1938 SM, dispunându-se anularea nr. cadastral 1100 din C.F. 1938 SM, sistarea cărţii funciare şi transcrierea imobilului în suprafaţă de 4200 mp. în C.F. 17479 Bistriţa, nr. cadastral 11596.
În motivarea excepţiei arată că potrivit art. 77 din L. 215/2001 rep., primăria este doar o structură funcţională cu activitate permanentă, astfel că nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât doar unitatea administrativ teritorială este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.
Faţă de netemeinicia celor solicitate, arată că în anul 2003, a fost numită conform art. 10(2) din Legea 7/1996, republicată, prin Ordinul nr. 354/2003 al prefectului judeţului BN, Comisia de delimitare administrativ – teritorială a municipiului N de comuna SM. Această comisie a procedat la efectuarea operaţiunilor de stabilire a limitelor teritoriale dintre aceste două U.A.T. – uri ( unităţi administrativ – teritoriale ), lucrările acesteia fiind consemnate în Procesul – verbal de delimitare a unităţii administrativ – teritoriale a municipiului B din 16.04.2004. Cu această ocazie a fost întocmită schiţa cu limita de hotar dintre cele două unităţi administrative, potrivit art. 10(1) lit. a) din L. 7/1996, rep..
Potrivit colii evolutive C.F. 1938 SM, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1, nr. cad. 1100, ram de cultură teren – arabil, în suprafaţă totală de 4200 mp., se intabulează dreptul de proprietate, cu titlu de reconstituire în baza TP 32645/2003 în favoarea lui PR, pentru ca apoi, prin aceeaşi încheiere să se intabuleze dreptul de proprietate asupra acestui teren, cu titlu de moştenire, în favoarea lui IG.
Mai arată că înscrierea TP 32645/2003 în C.F. 1938 SM este ulterioară operaţiunilor de delimitare teritorială a municipiului B de comuna SM efectuate în 2004.
În anul 2007, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. 3066/2007, asupra imobilului înscris în C.F. 1938 SM, nr. cad. 1100, se intabulează dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare ca bun propriu, în favoarea S.C. P S.A. Cu această ocazie a fost întocmit un raport de expertiză având ca obiect identificarea terenului obiect al vânzării. Expertul a localizat imobilul ca fiind situat pe teritoriul municipiului B ridul „ Milhan “.
Astfel, O.C.P.I. BN, conform art. 33(5) din L. 7/1996, rep., s-a sesizat din oficiu cu privire la eroarea materială săvârşită cu prilejul înscrierii în C.F. 1938 SM a dreptului de proprietate în favoarea S.C. P S.A. Referatul nr. I/47/24.01.2008 al O.C.P.I. B.N. privind identificarea amplasamentului terenului din C.F. 1938, nr. cad. 1100, comuna SM, atestă că potrivit evidenţelor cadastrale, terenul din C.F. 1938, nr. cad. 1100, în suprafaţă de 4200 mp. este situat pe teritoriul administrativ al municipiului B şi nu pe teritoriul administrativ al comunei SM, având în vedere că delimitarea teritorială s-a actualizat în 2004, ocazie cu care s-a parcurs fiecare linie de hotar dintre unităţile administrativ teritoriale în cauză. Această delimitare a fost realizată de către comisia mai sus menţionată, din care au făcut parte reprezentanţi ai O.C.P.I. B.N., cât şi ai celor două UAT – uri.
Având în vedere aceste aspecte şi constatând că din eroare imobilul -teren de 4200 mp. a fost înscris în C.F. 1938 SM, în mod legal ( art. 53 din lege ) s – a dispus prin încheierea nr. 2386/2008 de îndreptare eroare materială anularea nr. cad. 1100 din C.F. 1938 SM, sistarea cărţii funciare şi transcrierea imobilului în C.F. 17479 B nr. cad. 11596. Drept urmare, potrivit colii evolutive C.F. 17479 B, nr. cad. 11596, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1, ram de cultură teren arabil, în suprafaţă de 4200 mp., adus din C.F. 1938 SM -S se intabulează dreptul de proprietate, cu titlu de cumpărare ca bun propriu, contract de vânzare – cumpărare autentic nr. 3066/2007, în favoarea intimatei S.C. P S.A.
Aşadar, arată că neconcordanţa dintre situaţia de fapt şi cea de drept a acestui imobil a fost înlăturată, fiind nefiresc ca faptic terenul să fie situat pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, dar înscris şi identificat în C.F. 1938 SM – S, cât timp există înscrisuri care atestă o altă situaţie juridică.
În drept: art. 115 şi urm. C.pr.civ.; Legea nr. 7/1996, rep..
Pentru termenul de judecată din data de 12.06.2008 petenta a depus Note de şedinţă, prin care a solicitat admiterea plângerii şi anularea încheierii de îndreptare a pretinsei erori materiale menţinând înscrierile din c.f anterioare privitoare la cuprinderea terenului în cauza în teritoriul administrativ al comunei SM cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că prin încheierea atacată s-a dispus închiderea căiţii funciare nr. 1938 SM, cu nr. cadastral 1100 şi transcrierea imobilului în c.f. 17479 B, nr. cadastral nou 11.596 susţinându-se că în baza unui referat s-a constatat că imobilul mai sus menţionat nu este situat pe teritoriul administrativ al comunei SM, ci a MB.
Consideră că încheierea atacată este netemeinică şi nelegală întrucât în situaţia dată nu poate fi vorba de o eroare materială, ci de o înscriere efectivă în cartea funciară, modificată prin procedura adoptată, iar pe de altă parte împrejurările de fapt expuse cu privire la apartenenţa terenului în cauză de municipiul B nu corespund adevărului.
Astfel, toate înscrierile în c.f. privitoare la terenurile din acest rid anterioare acestor modificări operate prin încheierile din anul 2008 şi atacate au fost făcute cu menţionarea ca aparţinând com. SM şi nu mun. B.
Potrivit anexei 45 publicată în M. Of. nr. 647 bis din 31 august 2002, comuna SM are înscris în domeniul public al comunei suprafaţa de 6 ha teren în ridul „Milhan”. De asemenea, potrivit extrasului de c.f. nr. 32 S, această localitate are în proprietate în acelaşi rid o suprafaţă de 70.232 m.p., iar potrivit extrasului de c.f. 1523/N ai comunei SM şi această comună are în acelaşi rid sub nr. cadastral 696 (intabulat în anul 2006) suprafaţa de 40.000 m.p.
Toate aceste intabulări sunt recente şi făcute cu avizul O.C.P.I. BN potrivit menţiunilor din c.f. ca aparţinând comunei SM, dar odată cu mutarea S.C. „T”S.A. şi a altor societăţi comerciale a apărut interesul economic de a colecta taxele şi impozitele datorate de aceste societăţi astfel că s-au făcut demersuri pentru transferarea terenurilor în cauză în hotarul municipiului B.
În probaţiune a solicitat încuviinţarea următoarelor probe: înscrisuri (f. 40-45 dosar conexat) expertiză tehnică şi declaraţii de martori.
Pentru termenul de judecată din data de 12 iunie 2008, petenta a formulat Extindere de acţiune faţă de intimata SC P SRL, motivat de faptul că din actele dosarului rezultă că este proprietarul tabular al terenului în cauză.
Prin înscrisul depus la fila 58 dosar conexat, intimata SC P SA a solicitat scoaterea sa din proces arătând că, litigiul dintre cele doua instituţii nu o priveşte deşi, îi creează dificultăţi în relaţiile cu instituţiile bancare prin faptul că litigiul este notat în cartea funciară.
În data de 23.11.2011 petenta a depus Concluzii, prin care a solicitat admiterea plângerilor formulate împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 2387/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 2048 SM, cu număr cadastral 1186 în suprafaţă de 4.300 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.478 B sub nr. cadastral nou 1 1.595; încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 2386/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1938 SM, cu număr cadastral 1100 în suprafaţă de 4.200 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.479 B sub nr. cadastral nou 1 1.596; încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 2381/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1948 SM, cu număr cadastral 1112 în suprafaţă de 1.700 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.483 B sub nr. cadastral nou 11.592; încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 2383/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1945 SM, cu număr cadastral 1105 în suprafaţă de 2.800 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.480 B sub nr. cadastral nou 11.591; şi pe cale de consecinţă să dispună anularea încheierilor de îndreptare a pretinselor erori materiale mai sus menţionate şi rămânerea menţiunilor anterioare din cartea funciară privitoare la cuprinderea terenului în cauză în teritoriul administrativ al CSM, cu obligarea intimatului, municipiul B la plata cheltuielilor de judecată.în motivare arată că, prin încheierile de carte funciară menţionate ş-a dispus închiderea cărţilor funciare ca aparţinând de CSM şi imobilele au fost transcrise în c.f. noi ca aparţinând MB, sub pretext că în baza unui referat s-a constatat că imobilele mai sus menţionate nu sunt situate pe teritoriul administrativ al CSM, ci a MB.
A învederat că se susţine că delimitarea pretinsă a avut loc în anul 1971, dar nu s-a făcut vorbire de ea niciodată până în anul 2008, când a fost mutată zona industrială din B pe aceste terenuri şi s-a început încasarea unor venituri de la aceste societăţi.
Consideră că încheierile atacate sunt netemeinice şi nelegale întrucât în situaţia dată nu poate fi vorba de o eroare materială, ci de o înscriere efectivă în cartea funciară, modificată prin procedura adoptată , iar pe de altă parte împrejurările de fapt expuse, cu privire la apartenenţa terenurilor în cauză de municipiul B, nu corespund adevărului.
Petenta consideră că problema care se pune în situaţia de faţă este dacă operaţiunea de carte funciară efectuată prin încheierile atacate este una de îndreptare a unei erori materiale sau o veritabilă rectificare de carte funciară ce afectează însuşi fondul dreptului.
Cu ocazia efectuării înscrierilor în cartea funciară pot interveni greşeli materiale, astfel încât, din cauza acestora, starea tabulară să nu mai corespundă cu situaţia juridică a imobilului. Legea nu enumera cazurile care pot fi apreciate ca reprezentând erori materiale însă în practică se aplică, prin asemănare, dispoziţiile art. 281 Cod Procedură Civilă.
Cu prilejul efectuării unor înscrieri sau radieri arată că este posibil să se strecoare anumite erori materiale, în sensul de greşeli, privind, de exemplu, numele părţii, adresa de situare a imobilului, preţul menţionat în act, numărul cadastral etc. a subliniat însă că, astfel cum prevede şi în dreptul comun (art.281 Cod Procedură Civilă), este vorba despre simple erori materiale şi nu despre greşeli de fond. Acestea din urmă nu pot fi îndreptate prin intermediul procedurii reglementate în dispoziţiile art.53 din lege. Astfel, dacă în mod greşit s-a procedat la întabularea unui drept, deşi acesta trebuia să fie doar înscris provizoriu, nu se poate considera că este doar o eroare materială, ci este o veritabilă greşeală de fond, care nu poate fi îndreptată decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. In acest sens, art. 88 din Regulament arată că pot fi îndreptate doar erorile materiale care nu afectează fondul dreptului.
Sub acest aspect, arată că în jurisprudenţă s-a decis că greşelile materiale care pot fi săvârşite cu ocazia înscrierilor din cartea funciară se pot înlătura printr-o încheiere motivată, pronunţată fie la cerere, fie din oficiu, dar numai dacă prin înlăturarea greşelii materiale nu se schimbă sensul operaţiunii juridice înscrise în cartea funciară, nu este afectat fondul dreptului.
Şi în cazul de faţă, arată că, prin radierea comunei SM şi înscrierea municipiului B este afectat însuşi fondul dreptului comunei SM, astfel că se impune admiterea plângerilor şi anularea încheierilor atacate.
Pe de altă parte şi aspectele de fond legate de apartenenţa anterioară a terenului în cauză la CSM, petenta consideră că vin să confirme susţinerile sale.
Se mai arată că terenul în cauză, cunoscut sub denumirea de Ridul „Milhan” a aparţinut administrativ, întotdeauna de comuna SM, respectiv de satul S, sens în care arată că toate înscrierile în c.f. privitoare la terenurile din acest rid anterioare prezentelor modificări operate prin încheierile din anul 2008 şi atacate cu cele opt plângeri au fost făcute cu menţionarea ca aparţinând comunei SM şi nu municipiului B.
In acest sens toate cererile formulate de cetăţeni în baza Legii fondului funciar au fost înregistrate şi soluţionate de comuna SM. În acest sens s-au emis un număr de peste 30 de titluri de proprietate de către comuna SM, care au fost validate de CJBN şi O.C.P.I. BN.
Apoi, arată că majoritatea acestor terenuri au fost intabulate în C.F. în baza unor documentaţii cadastrale vizate de O.C.P.I. BN ca aparţinând de comuna SM şi nu de municipiul B.
Potrivit anexei 45 publicată în M. Of. nr. 647 bis din 31 august 2002, comuna SM are înscris în domeniul public al comunei suprafaţa de 6 ha teren în ridul „Milhan”. De asemenea , potrivit extrasului de c.f. nr. 32 S, această localitate are în proprietate în acelaşi rid o suprafaţă de 70.232 m.p. , iar potrivit extrasului de c.f. 1523/N al comunei SM şi această comună are în acelaşi rid sub nr. cadastral 696 (intabulat în anul 2006) suprafaţa de 40.000 m.p.
Toate aceste intabulări arată că sunt recente şi făcute cu avizul O.C.P.I. BN potrivit menţiunilor din c.f. ca aparţinând comunei SM, dar odată cu mutarea S.C. „T” S.A. şi a altor societăţi comerciale a apărut interesul economic de a colecta taxele şi impozitele datorate de aceste societăţi astfel că s-au făcut demersuri pentru transferarea terenurilor în cauză în hotarul municipiului B.
În data de 25.11.2011 intimatul MBP, a depus Concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a plângerilor formulate împotriva încheierilor de carte funciară nr. 2386/2008, nr. 2383/2008 şi nr. 2381/2008.
Arătăm că îşi susţine în totalitate apărările formulate prin întâmpinările depuse la dosar. Prin prezentele concluzii scrise referindu-se şi la alte motive de netemeinicie, care au rezultat în urma administrării probatoriului şi care nu au putut fi avute în vedere la momentul formulării întâmpinărilor.
Aşa cum a arătat deja, în anul 2004 s-a procedat la recunoaşterea liniei de hotar dintre părţile în litigiu, respectiv dintre cele două unităţi administrativ – teritoriale. Lucrările comisiei care a desfăşurat această operaţiune, şi din care au făcut parte atât delegaţi ai celor două unităţi administrative, cât şi ai O.J.C.G.C. BN, au fost consemnate în procesul-verbal încheiat la 16.04.2004 şi semnat de către părţi.
A menţionat că, potrivit procesului – verbal (fila 12) şi a schiţei de hotar întocmită la acea dată, limita de hotar privitoare la imobilul în litigiu trece prin punctele 171(81), 172(82), 173(83), iar în anul 2004, nu s-a realizat o nouă delimitare teritorială între municipiul B şi comuna SM, ci o recunoaştere şi reparcurgere a limitei de hotar din anul 1971.
Astfel, învederează că şi în anul 1970 a fost întocmit un proces-verbal (formular nr. 6) la data de 09.11.1970 de către reprezentanţii tuturor părţilor, însoţit de formularul nr. 5 (filele 121-122), ce conţin punctele de hotar ce stabilesc limita dintre cele două unităţi administrative: punctele 25-26-27, care cuprinde partea descriptivă a fiecărui punct ce compune linia de hotar. Susţine că şi la acea dată s-a întocmit o schiţă de hotar (fila 124), pe care sunt poziţionate punctele susmenţionate însă, schiţa a fost modificată de către numitul SM, astfel încât punctul de hotar nr. 26 a fost eliminat, însă persoana care a alterat schiţa de hotar a «omis» să procedeze la efectuarea «cuvenitelor modificări » şi în formularul nr. 5 cu partea descriptivă, astfel încât este mai mult decât evident că respectiva modificare este în contradicţie cu procesul – verbal şi cu formularul nr. 5.
Apreciind corectă, legală şi în concordanţă cu realitatea limita de hotar aşa cum a fost ea modificată pe schiţa de hotar, reclamanta îşi fundamentează plângerea, solicitând de fapt instanţei de judecată să legitimeze modificarea schiţei de hotar, care nu are altă urmare decât modificarea delimitării teritoriale dintre două unităţi administrativ – teritoriale şi a suprafeţelor teritoriilor acestora. Or, o asemenea operaţiune arată că nu poate fi efectuată decât în condiţiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.
Faptul că modificarea schiţei de hotar este efectuată cu încălcarea legii se certifică şi de către O.C.P.I. BN prin răspunsul de la filele 208 şi urm., în care se menţionează că cel care a modificat schiţa de hotar în anul 1970, SM, a fost angajatul instituţiei în perioada respectivă, că modificarea de pe schiţă nu este menţionată în procesul-verbal şi că traseul liniei de hotar trece prin punctul 26.
De asemenea, se mai arată că la efectuarea îndreptărilor erorilor materiale s-au avut în vedere toate evidenţele cadastrale ale celor două unităţi. Astfel, din registrul cadastral cu calculul suprafeţelor al comunei SM rezultă suprafaţa totală a comunei, care este de 5988,60 ha şi care a fost raportată la fel an de an ( 2005, 2006 şi 2007 ).
În concluzie, arată că suprafaţa comunei nu a suferit modificări, este aceeaşi, iar în situaţia în care terenul în litigiu din tarla 136 s-ar aprecia că este situat pe teritoriul comunei, atunci suprafaţa totală a acesteia s-ar mări cu suprafaţa acestei tarlale, iar suprafaţa municipiului s-ar diminua corelativ, ceea ce ar contraveni evidenţelor cadastrale ale OCPI BN, aşa cum rezultă din explicaţiile acesteia din răspunsul de la fila 208. Acesta este şi motivul pentru care intimatul a solicitat prin obiecţiunile de la filele 161-162 ca expertul să arate dacă la introducerea datelor cadastrale conform planurilor cadastrale şi registrelor cu calculul suprafeţelor ale celor două unităţi teritoriale, terenul în litigiu a fost cuprins în teritoriul administrativ al mun. Bistriţa, aceasta întrucât suprafaţa totală a fiecărei unităţi administrative în litigiu este bine determinată şi compusă dintr-un anumit număr de parcele.
A învederat că din planul parcelar eliberat de către OCPI reiese că tarla 136 este situată pe raza municipiului Bistriţa, pe raza comunei SM neexistând această tarla, terenul din vecinătate şi situat dincolo de limita de hotar se identifică în tarla 67 ş.a. Din acelaşi plan parcelar se observa că, pe teritoriul comunei SM din imediata vecinătate cu limita de hotar, nici nu există vreo tarla cu număr mai mare de 100, în schimb pe teritoriul mun. Bistriţa există tarla 134, 135, 137 etc.
Cu toate acestea, expertul a întocmit lucrarea, în principal, raportându-se la schiţa de hotar modificată, anexând raportului mai multe planşe şi hărţi, fără a le explica, care nu lămuresc cu nimic situaţia din litigiu. Prin ultima variantă întocmită urmare a solicitărilor sale, a întocmit o schiţă în baza datelor de la OCPI BN ( marcate cu roşu şi albastru ) din care rezultă că limita de hotar nu este cea urmare a modificării efectuată de către o persoană neautorizată să o realizeze şi neînsuşită de către OCPI BN, singura instituţie legal abilitată să certifice realitatea unor astfel de date.
Din rezoluţia procurorului la plângerea penală formulată împotriva numitului SM din dosarul penal nr. 2931/P/2009, rezultă că numitul SM a făcut parte din comisia de delimitare din anul 1970 ca delegat OCPI, fiind însărcinat cu întocmirea lucrării. Acesta mai arată că nu a finalizat lucrarea, ci un alt specialist, întrucât a părăsit instituţia. Potrivit declaraţiei acestuia, a întocmit schiţa în discuţie şi a semnat-o în partea stângă, însă modificarea din partea dreaptă nu îi aparţine.
Declaraţia dată procurorului confirmă, alături de răspunsul OCPI BN anterior invocat, că modificarea schiţei de hotar, de care se prevalează reclamanta, nu a fost efectuată de către o persoană autorizată de către OCPI, că este nelegală, astfel că nu poate fi invocată ca probă în susţinerea plângerii.
Cu privire la declaraţiile martorilor audiaţi în prezenta cauză ( filele 221-223 ), arată că acestea nu au adus lămuriri cu privire la prezentul litigiu, întrucât nu îşi amintesc de lucrările din anul 2004, deşi unul dintre martori a fost la acea vreme chiar primarul comunei, potrivit declaraţiei sale, deşi există confirmarea de primire, semnată de un angajat al primăriei comunei, a invitaţiei nr. 5031/11.03.2004 de participare la operaţiunile de recunoaştere a limitei de hotar din anul 2004.
In concluzie, având în vedere răspunsul OCPI BN, declaraţiile numitului SM din rezoluţia procurorului din dosarul nr. 2931/P/2009 şi faptul că în anul 2004 s-a procedat doar la recunoaşterea limitelor de hotar, stabilite anterior în anul 1970, arată că este evident faptul că terenul în litigiu face parte din teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, că modificarea efectuată pe schiţa hotarelor nu este însuşită de către OCPI BN şi nu este conformă cu realitatea şi operaţiunile de delimitare teritorială.
Intimatul susţine că în speţă, nu se află în situaţia unei veritabile rectificări de C.F., întrucât nu este afectat fondul dreptului de proprietate al celor intabulaţi, acest drept nefiind contestat în prezentul litigiu, iar singura problemă care se pune priveşte limita de hotar dintre cele două unităţi administrativ – teritoriale. Contrar celor invocate de către reclamantă privitor la apartenenţa la domeniul public al comunei SM a suprafeţei de teren din ridul „Milhan “, arată că nimic nu împiedică o unitate administrativ – teritorială să deţină în proprietate, pe teritoriul administrativ al unei alte unităţi teritoriale, bunuri ce fac parte din domeniul public al său.
Aşadar, nefiind afectat fondul dreptului, potrivit prevederilor art. 88 din Regulament, prin încheierile de îndreptare eroare materială, arată că neconcordanţa dintre situaţia de fapt şi cea de drept a acestui imobil a fost înlăturată, fiind nefiresc ca faptic terenul să fie situat pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, dar înscris şi identificat în C.F. 2048 SM – S, cât timp există înscrisuri care atestă o altă situaţie juridică.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin încheierile de îndreptare a erorii materiale nr. 2387/2008 s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 2048 SM, cu număr cadastral 1186 în suprafaţă de 4.300 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.478 Bistriţa sub nr. cadastral nou 11.595; nr. 2386/2008 s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1938 SM, cu număr cadastral 1100 în suprafaţă de 4.200 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.479 Bistriţa sub nr. cadastral nou 11.596; nr. 2381/2008 s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1948 SM, cu număr cadastral 1112 în suprafaţă de 1.700 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.483 Bistriţa sub nr. cadastral nou 11.592; nr. 2383/2008 s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1945 SM, cu număr cadastral 1105 în suprafaţă de 2.800 m.p. şi transcrierea imobilului în cartea funciară nr. 17.480 Bistriţa sub nr. cadastral nou 11.591.
Prin încheierile de carte funciară menţionate s-a dispus închiderea cărţilor funciare ca aparţinând comunei SM şi imobilele au fost transcrise în c.f. noi ca aparţinând MB, apreciindu-se că imobilele mai sus menţionate nu sunt situate pe teritoriul administrativ al CSM, ci a MB, susţinându-se că delimitarea avut loc în anul 1971, dar nu s-a făcut vorbire de ea până în anul 2008, când parte din zona industrială a mun. Bistriţa a fost transferată pe aceste terenuri, inclusiv petenta SC P SA.
Instanţa apreciază că încheierile atacate sunt netemeinice şi nelegale întrucât în speţă nu este vorba de o eroare materială, ci de o înscriere efectivă în cartea funciară, având în vedere următoarele argumente:
Cu ocazia efectuării înscrierilor în cartea funciară pot interveni greşeli materiale, astfel încât, din cauza acestora, starea tabulară să nu mai corespundă cu situaţia juridică a imobilului. Legea nu enumeră cazurile care pot fi apreciate ca reprezentând erori materiale, însă în practică se aplică, prin analogie, dispoziţiile art. 281 Cod Procedură Civilă.
În sfera acestor erori ce pot fi îndreptate intră numele părţii, adresa de situare a imobilului, preţul menţionat în act, numărul cadastral etc., însă nu greşeli de fond.. Astfel, dacă în mod greşit s-a procedat la întabularea unui drept, deşi acesta trebuia să fie doar înscris provizoriu, nu se poate considera că este doar o eroare materială, ci este o veritabilă greşeală de fond, care nu poate fi îndreptată decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. În acest sens, art. 88 din Regulamentul adoptat prin Ordinul 633/2003 arată că pot fi îndreptate doar erorile materiale care nu afectează fondul dreptului.
Pe calea procedurii de îndreptare a greşelii materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate întabulat în cartea funciară şi revenirea la situaţia anterioară, în sensul întabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece, în acest caz, modificarea stării cărţii funciare ar afecta însuşi fondul dreptului, modificare ce nu poate fi efectuată decât pe calea rectificării cărţii funciare, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
În cauză, prin radierea comunei SM şi înscrierea municipiului B, prin procedura adoptată de OCPI BN, este afectat însuşi fondul dreptului comunei SM.
Pentru a concluziona în această modalitate, relevante în cauză sunt aspectele de fond legate de apartenenţa terenului în litigiu, la comuna SM, în sensul în care acestea vin să confirme faptul că acesta, cunoscut sub denumirea de Ridul „Milhan” a aparţinut administrativ, de comuna SM, respectiv de satul S, că toate înscrierile în c.f. privitoare la terenurile din acest rid anterioare prezentelor modificări operate prin încheierile din anul 2008 şi atacate cu plângeri au fost făcute cu menţiunea ca aparţinând comunei SM şi nu municipiului B, aspecte confirmate prin probatoriul testimonial administrat în cauză şi expertiza tehnică topometrică, efectuată de expert PI, cu toate completările sale.
Prin prisma probatoriului administrat este de reţinut că, odată cu desfiinţarea formelor colective de proprietate după 1990 şi aplicarea Legii 18/1991, s-a considerat că această parte de hotar aparţine comunei SM şi nu municipiului B. În acest sens toate cererile formulate în baza Legii fondului funciar au fost înregistrate şi soluţionate de comuna SM. Astfel, s-au emis un număr de peste 30 de titluri de proprietate de către comuna SM. Toate aceste titluri au fost validate de CJBN şi vizate de O.C.P.I. BN, fiind întabulate în CF ca aparţinând de comuna SM.
Potrivit anexei 45 publicată în M.Of. nr. 647 bis din 31 august 2002, comuna SM are înscris în domeniul public al comunei suprafaţa de 6 ha teren în ridul „Milhan”. De asemenea , potrivit extrasului de c.f. nr. 32 S această localitate are în proprietate, în acelaşi rid ,o suprafaţă de 70.232 m.p. , iar potrivit extrasului de c.f. 1523/N al comunei SM şi această comună are în acelaşi rid, sub nr. cadastral 696 (întabulat în anul 2006) suprafaţa de 40.000 m.p..
Toate aceste întabulări sunt recente şi făcute cu avizul O.C.P.I. BN potrivit menţiunilor din CF ca aparţinând comunei SM.
Împrejurările reţinute mai sus nu sunt contestate în cauză, ceea ce se contestă efectiv, este susţinerea potrivit căreia imobilele în litigiu sunt situate administrativ pe teritoriul com.SM, şi nu pe teritoriul mun.B, apreciind că, procedura legală pentru a se realiza neconcordanţa între situaţia de fapt şi cea de drept a acestora, este cea a îndreptării erorilor materiale, deoarece potrivit susţinerilor intimatei mun.B este nefiresc ca terenul pe care este situat SC P SA, situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul mun.B, să fie înscris şi identificat în CF 1938 SM – S.
Relevant în cauză este şi aspectul că, după apariţia Legii nr.18/1991 şi respectiv aplicarea ei, pe terenurile situate în ridul „Milhan” s-au făcut reconstituiri ale dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptăţite de către Comisia locală de aplicare a acestei legi, SM, că acestea au fost operate în CF, cu viza OCPI BN, au intrat în circuitul civil ca aparţinând de teritoriul com.SM teritoriu care potrivit probatoriului administrat în cauză (testimonial, expertiza, înscrisuri), nu a suferit modificări în timp, sub aspectul configuraţiei şi limitelor sale, astfel încât, a admite teza potrivit căreia, pe calea îndreptării erorii materiale se poate modifica , respectiv transfera terenul din hotarul com.SM, în cel al mun.Bistriţa, odată cu transferarea unor societăţi comerciale, (cum este şi intimata SC P SA), duce la concluzia că primează interesul economic al intimatei – mun.Bistriţa, şi nu cel legal, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin această modalitate de transferare s-ar aduce atingere securităţii raporturilor juridice, sens în care s-a pronunţat şi Curtea Europenă a Drepturilor Omului, care prin Hotărârea în cazul Brumărescu contra României, unde s-a statuat că, „… unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice….”.
Aşa fiind şi apreciind că, pe calea procedurii de îndreptare a erorilor materiale nu se poate dispune radierea dreptului de proprietate întabulat în CF, în sensul întabulării acelui drept în favoarea fostului proprietar, deoarece, modificarea CF afectează însuşi fondul dreptului, intimatele având la dispoziţie o acţiune de o altă natură, pe calea dreptului comun, pentru realizarea acesteia, drept urmare, instanţa va constata că plângerile formulate de petentă sunt întemeiate şi în consecinţă va dispune anularea încheierilor de îndreptare a erorilor materiale nr. 2387/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 2048 SM, cu număr cadastral 1186 în suprafaţă de 4300 mp, nr. 2386/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1938 SM, cu număr cadastral 1100 în suprafaţă de 4200 mp, nr. 2381/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1948 SM, cu număr cadastral 1112 în suprafaţă de 1700 mp, nr. 2383/2008 prin care s-a dispus închiderea cărţii funciare nr. 1945 SM, cu număr cadastral 1105 în suprafaţă de 2800 mp şi menţinerea precizărilor anterioare din cartea funciară.
