MATERIE:DREPT CIVIL.
OBIECT:
Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Nelegalitatea încheierii care a dispus intabularea unui drept de proprietate fără ca intabularea să se fi dispus prin hotărâre judecătorească şi fără ca proprietarul terenului să fi fost parte în acea hotărâre judecătorească.
Temei de drept: art.24, 50, 51 din Legea nr.7/1996, art. 17 din
DL. 115/1938.
Sursa primară:
Decizia civilă nr.1059/04.06.2009-R a Curţii de Apel Oradea
(dosar nr.10217/271/2006)
Prin sentinţa civilă nr.5324 din 12.09.2008 pronunţată de Judecătoria Oradea s-a admis cererea formulata de petenta B.F. în contradictoriu cu intimaţii C.G. şi C.C., B.D. şi B.M. şi s-a dispus anularea încheierii de CF 18373/2006 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Oradea precum şi radierea înscrierilor făcute în CF 3260 Girisu de Cris în baza acesteia.
De asemenea s-a respins excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silita in privinţa sentinţei civile nr. 3244/1996 şi au fost obligaţi intimaţii sa plătească petentei cheltuieli de judecata in suma de 200 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre primă instanţă a reţinut următoarele:
Prin încheierea nr. 18373/24.05.2006, emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bihor – Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Oradea, s-a procedat la îndreptarea erorii materiale strecurate cu ocazia transmiterii din coala de origine a parcelei cu nr. topo. 1969/9 înscrisă in CF 1623 Girisu de Cris in sensul ca, in CF 1623 Girisu de Cris se va înscrie ca parcela cu nr. topo 1969/9 se transcrie in CF 3260 Girisu de Cris si nu in CF 3560 Girisu de Cris, cum greşit s-a notat. Totodată, in baza sentinţei civile 3244/1996 a Judecătoriei Oradea pronunţata in dosar nr. 8754/1994 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra construcţiilor înscrise pe nr. topo. 1969/9 din CF 3260 Girisu de Cris cu titlu de sistare a indiviziunii, in favoarea numitului C.G.
Instanţa a retinut insă că în cuprinsul dispozitivului sentinţei civile nr. 3244/1996 pronunţata de Judecatoria Oradea dispunându-se sistarea comunităţii de bunuri rezultata in urma căsătoriei numiţilor C.G.si C.V. si atribuindu-se lui C.G. imobilul situat administrativ in loc. Livada, nr. 54, nu se face referire la numărul de carte funciara in care este înscris acest imobil. In lipsa acestei dispoziţii, instanţa a apreciat că in baza acestei sentinţe nu se pot efectua lucrări de carte funciara, evidenta imobilelor in sistemul de carte funciara nefăcându-se in funcţie de numărul administrativ al imobilelor.
La dosarul cauzei a fost înaintat in copie de către OCPI, dosarul care a stat la baza emiterii încheierii nr. 18373/2006, dosar conţinând sentinţa civila nr. 3244/1996 a Judecătoriei Oradea, copia încheierii de CF, copia CF 3260 Girisu de Cris.
De asemenea, îndreptările unor anumite erori materiale din cartea funciara s-au făcut in baza unei adeverinţe emanând de la Primăria com. Nojorid care, nu a fost depusa la dosarul de carte funciara; este vorba despre adeverinţa nr. 2712/27.07.2006 eliberata de Primaria com. Nojorid.
Instanţa a apreciat ca hotărârea judecătoreasca nr. 3244/1996 a Judecătoriei Oradea nu si-a pierdut efectul executoriu, executarea silita a hotărârilor având ca obiect predarea bunurilor imobile poate fi făcuta in termenul de prescripţie de 10 ani, care începe sa curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii, sens in care a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silita. Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare in luna iulie 1996 iar cererea de înscriere in cartea funciara a fost înaintata OCPI in luna mai 2006. Astfel, instanţa de fond a respins excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silita in privinţa sentinţei civile nr. 3244/1996.
Fata de cele arătate mai sus, in temeiul art. 20 din L. 7/1996, instanţa de fond a admis cererea si a dispus anularea încheierii de CF 18373/2006 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Oradea si radierea înscrierilor făcute in CF 3260 Girisu de Cris in baza acesteia.
Fiind in culpa procesuala, in baza art. 274 Cod procedură civilă au fost obligaţi intimaţii sa plătească petentei cheltuieli de judecata in suma de 200 lei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal, recalificat ulterior de către instanţă ca apel în baza art.50 alin.3 din Legea 7/1996, intimaţii C.G. şi C.C., B.D. şi B.M. solicitând instanţei admiterea apelului schimbarea sentinţei apelate în sensul respingerii acţiunii, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.6/A din 19 ianuarie 2009, Tribunalul Bihor a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanţii C.G., C.C., B.D., B.M., în contradictoriu cu intimata B.F. împotriva sentinţei civile nr. 5324 din 12.09.2008 pronunţată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o in totalitate în sensul că:
A respins plângerea formulată de petenta B.F. împotriva încheierii de CF 18373/2006 a OCPI BIHOR în contradictoriu cu intimaţii C.G., C.C., B.D. şi B. M.
A obligat partea intimată la 600 lei cheltuieli de judecată fond şi apel în favoarea părţilor apelante.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că, prin sentinţa civilă nr.3244/07.05.1996 a Judecătoriei Oradea definitivă şi irevocabilă prin neapelare s-a atribuit reclamantului C.G. imobilul situat în localitatea Livada nr.54 com.Nojorid, constatându-se că în dispozitivul acestei hotărâri nu se face nici o identificare a acestuia sub aspectul cărţii funciare în care ar fi înscris.
Însă, s-a mai reţinut de tribunal că, în cuprinsul considerentelor acestei hotărâri se identifică imobilul şi sub acest aspect , în sensul că ar fi cel înscris în C.F.3560 Girişu de Criş, în care proprietară tabulară ar fi mama reclamantului C.M.
În fapt, acest imobil este înscris în C.F.3260 Girişu de Criş cu nr.top.1969/9, aspect ce reiese din cuprinsul acesteia unde sub B3 este întabulată C.M., şi din adeverinţa eliberată de Primăria Com.Nojorid, fapt necontestat nici de către petenta intimată B.F. prin plângerea formulată, astfel încât tribunalul a apreciat că nu există nici un impediment legal la întabularea acestei sentinţe , în sensul în care a procedat OCPI Bihor, doar asupra construcţiei, în hotărâre reţinându-se că ar fi o construcţie nouă în care s-au înglobat materiale din vechea construcţie , proprietar asupra terenului rămânând în continuare C.M.
Instanţa de apel a reţinut că, petenta B.F. nu are înscris nici un drept de proprietate în cartea funciară , iar un eventual drept pe care l-ar avea şi–l va putea valorifica în cadrul acţiunii succesorale promovate, sentinţa civilă nr.3244/07.05.1996 nefiindu-i opozabilă.
Faţă de cele arătate tribunalul a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanţii C.G., C.C., B.D. şi B.M. în contradictoriu cu intimata B.F. împotriva sentinţei civile nr. 5324 din 12.09.2008 pronunţată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o in totalitate în sensul că:
A respins plângerea formulată de petenta B.F. împotriva încheierii de CF 18373/2006 a OCPI BIHOR în contradictoriu cu intimaţii C.G., C.C., B.D. şi B.M.
În baza art.274 Cod procedură civilă, a fost obligată intimata B.F.aflată în culpă procesuală să plătească recurenţilor suma de 600 lei cheltuieli de judecată fond şi apel în favoarea părţilor apelante, constând în onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs intimata B.F., solicitând admiterea acestuia, casarea, desfiinţarea deciziei, trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, în subsidiar, reţinerea cauzei spre rejudecare, desfiinţarea deciziei, menţinerea sentinţei, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că nu a fost legal citată, nu a avut cunoştinţă de proces, instanţa de apel s-a situat pe poziţia apelanţilor, nu s-a ţinut cont de actele de la dosar –probele evidente. Înscrisul a cărui întabulare se cere, conform art.48 lit.c din Legea nr.7/1996 trebuia să individualizeze imobilul printr-un identificator unic, ceea ce sentinţa civilă nr.3244/1996 a cărui întabulare s-a solicitat, nu cuprinde, fiind doar indicat numărul administrativ fără indicarea nr.top sau coala de carte funciară.
Singura proprietară tabulară era mama sa, nefiind chemată în judecată hotărârea nu-i este opozabilă, cu toate acestea, mama ei a fost lipsită de proprietate de C.G. cu care aceasta nu a avut raporturi juridice. Faptul că prin sentinţa întabulată nelegal s-a admis o cerere de împărţire bunuri între C.G. şi Viorica ce ocupau imobilul –expertizat în lipsa proprietarului – nu poate conduce la lipsirea de dreptul de proprietate pe mama ei prin întabularea sentinţei la 10 ani de la pronunţare, rămasă definitivă la 24 mai 2006.
Probabil s-a încercat întabularea, dar, datorită dispozitivului incert cu privire la identificare, nu s-a reuşit. După ce s-a solicitat întabularea a depus cerere reconvenţională în dosarul succesoral însă reclamanţii au solicitat ambele imobile, iar pentru mama sa nu a rămas nimic.
Operează în speţă şi prescripţia de 10 ani, nu se poate întabula oricând un titlu, o hotărâre, termenul fiind de 3 ani conform art.1 D.167/1958, iar la rectificare de 10 ani –art.35 alin.2 din Legea nr.7/1996.
În drept s-au invocat dispoziţiile art.304 pct.6, 7, 8, 9 Cod procedură civilă, art.34, 35 alin.2, art.48 din Legea nr.7/1996.
Prin întâmpinare şi reprezentanta lor, intimaţii C.şi B. au solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică, apreciind că deşi în dispozitivul sentinţei nu se face identificarea imobilului, sub aspectul cărţii funciare, prin considerentele deciziei se identifică imobilul, cu cheltuieli de judecată.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât şi din oficiu, instanţa de recurs constată următoarele:
Referitor la procedura de citare a recurentei intimate în apel, se reţine că acesteia i-a fost comunicată citaţia la 4.12.2008 –fila 4 dosar apel, pentru termenul din 12 ianuarie 2009, aceasta semnând de primire, criticile fiind în acest sens nefondate.
Imobilul în litigiu, înscris în coala de carte funciară nr.3260 Girişu de Criş, având nr.top.1969/9 reprezentând în natură loc de casă cu casă şi teren în suprafaţă de 2877 m.p. a format dreptul de proprietate al numitei C.M. –foaia B.nr.3- drept dobândit în anul 1994 prin cumpărare.
Prin sentinţa civilă nr.3244 din 7 mai 1996 pronunţată de Judecătoria Oradea în dosar nr.8754/1994, s-a desfăcut căsătoria încheiată între C.G. şi C.V. şi s-a constata că au dobândit sub durata căsătoriei bunuri printre care imobilul situat în localitatea Livada nr.54, comuna Nojorid, imobil ce s-a atribuit reclamantului C.G.
Se reţine din considerentele acestei sentinţe că imobilul în litigiu este înscris în coala de carte funciară nr.3260 Girişu de Criş fiind proprietatea mamei reclamantului-C.M.-care nu a fost chemată în judecată, constatându-se că au demolat casa veche şi au înglobat în loc nou construite unele materiale, partajându-se doar29390000 din valoarea totală de 32790000 lei, fără a se face referire la terenul aferent.
Potrivit actelor de stare civilă din dosar de fond, se reţine –filele 37-43-că a decedat C.G. la 23.06.2001 în localitatea Oradea, fiind introduşi în cauză moştenitorii acestuia –C.G.C. , B.D. şi M..
La data de 24 mai 2006, prin încheierea de întabulare nr.18373 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Oradea, în baza cererii numitului C.G. –în prezent decedat – s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate cu ocazia transmiterii din CF de origine a nr.top.1969/9 din CF 1623 în sensul că se înscrie în CF nr.3260 nu nr..3560 Girişu de Criş, iar în baza sentinţei civile nr.3244/1996 a Judecătoriei Oradea s-a întabulat dreptul de proprietate asupra construcţiilor de pe nr.top.1969/9 în favoarea lui C.G..
Art.17 alin.1 din Decretul Lege nr.115/1938 prevede faptul că, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi doar dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul, există acord de voinţă asupra constituirii sau strămutării ….. , iar art.24 din Legea nr.7/1996 prevede că înscrierea unui drept se poate efectua doar împotriva aceluia care înainte de a fi înscris şi-a grevat dreptul, ori, în speţă, proprietarul tabular C.M. nu a fost nici măcar parte în litigiul soluţionat prin hotărârea ce s-a întabulat împotriva sa în cartea funciară, aceasta nefiindu-i astfel opozabilă. Mai mult, nu se poate reţine că s-a dispus întabularea lui C.G. asupra construcţiilor ce nu s-a indicat pe ce nr.top se regăsesc ci doar în considerente s-a arătat numărul colii de carte funciară, ci doar s-a făcut un partaj între foştii soţi referitor la ceea ce au dobândit sub durata căsătoriei, fără însă, astfel cum s-a arătat mai sus, proprietarul tabular să fie anunţat că dreptul său este pus în discuţie.
Faptul că recurenta nu are înscris un drept în favoarea sa, câtă vreme este fiica fostei proprietare tabulare, îi dă legitimitate procesuală în speţă şi totodată interes legitim. Chiar dacă poate să-şi valorifice dreptul şi în dosar succesoral se impune a se observa că hotărârea a cărei întabulare s-a dispus nu era aptă de întabulare în sensul art.50 din Legea nr.7/1996, în mod greşit , cu interpretarea eronată a dispoziţiilor legale a procedat instanţa de apel concluzionând contrariul, criticile fiind fondate, nemaiimpunându-se a fi analizate celelalte aspecte invocate.
Luând în considerare cele expuse, fiind aplicabile dispoziţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.24, 50, 51 din Legea nr.7/1996, art.17 alin.1 din Decretul Legea nr.115/1938, în baza art.312 alin.1,3 Cod procedură civilă, instanţa de recurs va admite ca fondat recursul, va modifica în întregime decizia, iar, în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul, va păstra în întregime sentinţa apelată ca fiind legală şi temeinică.
Reţinând culpa procesuală a intimaţilor, C.G., C., B.D. şi M., instanţa de recurs în baza art.274 Cod procedură civilă îi va obliga să-i plătească recurentei B.F. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial.
