Plângere împotriva încheierii de carte funciară, vizând anularea documentaţiei de intabulare, formulată doar de unul dintre coproprietari. Litisconsorţiu facultativ sau obligaţional?


Prin adresa nr. 7/2012 a fost înaintată de către OCPI Suceava plângerea formulată de C L împotriva încheierii de carte funciară nr. 3244/01.02.2012, plângere ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub numărul 3003/314/2012 la data de 11.04.2012. Prin plângerea formulată, reclamantul a solicitat anularea documentaţiei de intabulare din dosarul nr. 27546/27.07.2011 şi a documentaţiei de dezmembrare din dosarul nr. 35306/21.09.2011.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că încheierea de respingere nu a soluţionat şi nu a răspuns la toate aspectele sesizate, iar cotele de indiviziune au fost stabilite greşit. De asemenea, reclamantul a precizat că documentaţia de intabulare nr. 27546/27.07.2011 a fost întocmită după solicitarea numitului C V, fără procură autentică de împuternicire din partea sa şi a celorlalţi coindivizari ce apar în cererea de recepţie şi înscriere înregistrată la OCPI cu nr. 27546/27.07.2011. A mai precizat că nu i-a fost comunicată încheierea OCPI Suceava nr. 27546, dosar nr. 27546/27.07.2011, soluţionată la data de 05.09.2011.

De asemenea, a arătat că în documentaţia de intabulare nr. 27546/21.07.2011 nu a fost întocmit procesul verbal de vecinătate cu date concrete, cu toate că în referatul nr. 6709/16.08.2011 s-au solicitat aceste specificaţii, nu s-au indicat corect limitele imobilului şi nu s-a avut în vedere suprafaţa de 400 mp curţi-construcţii din titlul de proprietate nr. 113/14.12.1994, cu aceeaşi moştenitori după defuncta C E., suprafaţă de teren despre care a arătat că se află în acelaşi perimetru intravilan, iar în această situaţie documentaţia de intabulare nu corespunde nici din punctul de vedere al dimensiunilor şi nici din punctul de vedere al configuraţiei imobilului.

A mai arătat că trebuie corectat titlul de proprietate emis după defuncta C E. şi trebuie avut în vedere partajul voluntar şi donaţiile cu titlu de zestre efectuate cu acte autentice înainte de intabulare.

De asemenea, petentul a precizat că în planul de amplasament şi delimitare nu sunt înscrise mai multe construcţii şi împrejmuiri existente sau a fost indicat greşit anul edificării acestora.

Cu privire la documentaţia de dezmembrare imobil nr. 32306/21.09.2011 a  arătat că aceasta a fost făcută ilegal, întrucât în tabelul de mişcare parcelară cu nr. de înregistrare 35306/2011, la capitolul A „teren” şi capitolul B „construcţii” nu a fost înscrisă la poziţia „situaţia din acte” cota parte a proprietarilor, nu s-a avut în vedere că parcela cadastrală nr. 31342, nou creată, a rămas fără acces carosabil şi pietonal la drumul comunal.

La data de 08.08.2012, pârâtul OCPI Suceava a depus „note”, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive (filele 110-114).

La data de 14.09.2012, reclamantul a depus „precizări”, prin care a arătat că solicită anularea încheierii de carte funciară nr. 27546/27.07.2011 cu documentaţia de intabulare, încheierii de carte funciară nr. 35306/21.09.2011 cu documentaţia de dezlipire imobil şi încheierii de respingere nr. 3244/01.02.2012, ca netemeinice şi nelegale.

La data de 05.11.2012, numiţii C Rodica, C BA şi A M, în calitate de moştenitori ai defunctului C S au depus o adresă prin care au precizat că susţinerile reclamantului sunt adevărate. De asemenea, au arătat că în documentaţia premergătoare intabulării s-au strecurat intenţionat greşeli, respectiv la construcţia C4 s-a trecut în mod total eronat anul construcţiei ca fiind 1970, în realitate aceasta fiind edificată de către numiţii C S şi R în anul 1995.

De asemenea, au arătat că nu înţeleg să promoveze nici o acţiune în nume propriu şi nu doresc să se judece cu nimeni, depunând la dosar certificatul de deces seria DS nr. 053794 şi sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (filele 148-149).

La data de 06.11.2012, reclamantul C L a depus „precizări” la acţiune, arătând că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu C G. V, C A V, S A. S şi C G. C.

De asemenea, a precizat că înţelege să-şi extindă şi completeze acţiunea, solicitând să se dispună anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3169/05.10.2011 de BNP OB, radierea înscrierilor din cartea funciară nr. 31310 a comunei Udeşti, anularea CF nr. 37567 din 10.10.2011, cu extrasul de CF pentru informare din 10.10.2011.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 153-160).

Prin încheierea de şedinţă din 06.11.2012, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâţi a numiţilor C G. V, C A V, S A. S şi C G. C.

Legal citaţi, pârâţii C G. V, C A V, S A. S şi C G. C s-au prezentat în instanţă.

La data de 04.01.2013, pârâta C Viorica a depus un memoriu prin care a arătat că toate actele de intabulare şi contractul de vânzare – cumpărare sunt reale, nefăcându-se nici un fals (fila 168).

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.04.2013 instanţa a respins cererea de introducere în cauză în calitate de pârât a PFA S C. De asemenea, prin aceeaşi încheiere de şedinţă, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3169/05.10.2011 de BNP OB şi trimiterea acestei cereri la registratură în vederea formării unui nou dosar.

Prin încheierea de şedinţă din 25.03.2013, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI Suceava.

Prin sentinţa civilă nr. 3024 din 29.04.2013 pronunţată de Judecătoria Suceava a fost respinsă plângerea în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a fost admisă în parte plângerea în contradictoriu cu C G. V, C A. V, S A. S şi C G. C; a fost anulată încheierea de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012, precum şi încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udeşti, încheieri emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin încheierea nr. 3244 din data de 01.02.2012 a fost respinsă cererea formulată de petentul C L, prin care a solicitat reexaminarea încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a numiţilor C V, C V, S S, C G, C S şi C L cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 în CF a UAT Udeşti (filele 4-5, 15-16).

În motivarea încheierii de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012 s-a arătat că documentaţia cadastrală a fost întocmită cu respectarea normelor tehnice prevăzute în Ordinul nr. 634/2006 al directorului general al ANCPI, iar înscrierea în cartea funciară respectă prevederile art. 47 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.

Potrivit dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 7/1996, cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; înscrierea unui drept poate fi cerută de mandatarul general al celui îndrituit sau de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.

În prezenta cauză, înscrierea în cartea funciară UAT Udeşti, privind imobilul cu numărul cadastral 31310, proprietatea numiţilor C V, C V, S. S, C G, C S şi C L, potrivit certificatului de moştenitor nr. 40 din data de 22.01.1998, a fost efectuată în baza unei cereri formulată de o parte din titularii dreptului de proprietate.

Astfel, cererea de recepţie şi înscriere aflată la fila 27 din dosar a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava sub nr. 27546 în data de 27.07.2011. Pe înscrisurile de la filele 27-28, unde este menţionat numele a şase persoane, printre care şi petentul şi numitul C S, nu se află decât o singură semnătură, respectiv trei semnături.

Din conţinutul certificatului de deces seria DS nr. 053794 eliberat de către Consiliul Local al Municipiului Suceava la data de 11.04.2009, aflat la fila 148 din dosar, rezultă că la data formulării cererii de recepţie şi înscriere nr. 27546 din data de 27.07.2011 de către inginerul S C numitul C S era decedat (10.04.2009).

Mai mult, la ultimul termen de judecată, numitul C V a precizat că la momentul la care s-au efectuat măsurătorile de către inginerul cadastral fraţii lui C L şi C S nu au fost prezenţi, primul întrucât „nu e implicat”, iar cel de al doilea întrucât „era decedat şi nu a făcut moştenire” (fila 243).

Potrivit art. 4 din Ordinul ANCPI nr. 634 din data de 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, realizarea documentaţiilor necesare înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate cu privire la un imobil presupune parcurgerea următoarelor etape: stabilirea amplasamentului imobilului; realizarea lucrării de către persoana autorizată, care presupune documentarea tehnică, execuţia lucrărilor de teren şi birou, elaborarea documentaţiilor; depunerea documentaţiilor, la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară (denumit în continuare oficiu teritorial) sau la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară (denumit în continuare birou teritorial) şi înregistrarea în Registrul General de Intrare; recepţia documentaţiilor, cu înregistrarea în registrul cadastral al imobilelor, denumit în continuare index cadastral, recepţia cadastrală, transmiterea documentaţiei asistentului-registrator; înscrierea în cartea funciară.

Art. 5 alin. 1 lit. a) din Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară prevede că identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuţiei lucrărilor, proprietarul împreună cu persoana autorizată procedând la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenţionale, în vederea efectuării măsurătorilor.

De asemenea, conform art. 13 din acelaşi act normativ, documentaţia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară cuprinde, printre altele, şi cererea de solicitare informaţii şi convenţie, conform anexei nr. 1, cererea de recepţie şi înscriere, conform anexei nr. 2, declaraţia pe propria răspundere cu privire la înstrăinarea şi identificarea imobilului măsurat, conform anexei nr. 5.

Din analiza anexelor mai sus amintite, instanţa a constatat că înscrierea în cartea funciară a unui imobil şi depunerea documentaţiei la oficiile teritoriale se poate face doar de către proprietar sau de persoana autorizată, în numele proprietarului, conform cererii de înscriere.

Faţă de cele expuse şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanţa a constatat că documentaţia necesară înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al numiţilor C V, C V, S.S, C G, C S şi C L pentru imobilul situat în comuna Udeşti a fost întocmită cu încălcarea dispoziţiilor obligatorii ale Ordinului ANCPI nr. 634 din 13 octombrie 2006, la solicitarea persoanei fizice autorizate S C, fără să existe un mandat în acest sens de la toţi proprietarii imobilului ce urma să fie intabulat (fila 29).

Totodată, instanţa a constatat că, deşi pe înscrisurile depuse la OCPI este menţionat numele petentului şi al numitului C S, înscrisurile nu sunt semnate de către aceştia, neexistând acordul lor cu privire la recepţia lucrărilor şi a înscrierii.

De asemenea, instanţa a reţinut că numiţii C S şi C L nu au participat la identificarea amplasamentului imobilului, primul fiind decedat la data efectuării lucrărilor, iar cel de al doilea pentru că nu a fost încunoştiinţat despre acest lucru.

În ceea ce priveşte susţinerea petentului în sensul că prin încheierea contestată nu au fost stabilite în mod corect cotele proprietarilor indivizari, instanţa a înlăturat-o ca neîntemeiată, motivat de faptul că numiţii C L E şi C V figurează cu o cotă comună de 31/40 sub B.10 şi nu cu câte o cotă de 31/40 fiecare.

Cu privire la celelalte critici formulate de petentul C L, instanţa a apreciat că acestea exced prezentului cadru procesual.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii C G. V a lui A şi C A. V, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, pârâtul C V a arătat că în mod greşit instanţa de fond a admis în parte acţiunea formulată de petent şi a anulat încheierea 3244/01.02.2012 şi încheierea nr. 27546/27.07.2011, ambele emise de OCPI Suceava privind imobilul cu număr cadastral 31310. Pentru a pronunţa aceasta soluţie, instanţa a constatat că documentaţia necesară înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al numiţilor C V, C V, SA S, C G, C S şi C L pentru imobilul situat în comuna Udesti a fost întocmită cu încălcarea dispoziţiilor obligatorii ale Ordinului ANCPI nr. 634 din 13.10.2006, de către persoana fizică autorizată S C, fără să existe un mandat în acest sens de la toţi proprietarii imobilului ce urma să fie intabulat. În motivarea acestei soluţii instanţa a reţinut dispoziţiile art. 4 din Ordinul ANCPI 634/13.10.2006, art. 5 alin. l lit. a şi art. 13 din Regulamentul privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.

Într-adevăr, din analiza acestor texte legale reiese faptul că înscrierea în cartea funciară a unui imobil şi depunerea documentaţiei la oficiile teritoriale se poate face de către proprietar sau de persoana autorizată în numele proprietarului. Dar aceste prevederi legale nu stipulează în mod expres că, în situaţia în care se doreşte înscrierea în cartea funciara a unui imobil deţinut de mai mulţi coproprietari, toţi trebuie să realizeze aceste demersuri, respectiv să semneze toate actele necesare în acest scop.

În cazul de faţă, având în vedere că imobilul în cauză este deţinut în indiviziune de către petent şi intimaţi, conform certificatului de moştenitor nr. 40 din 22.01.1998, aceste demersuri au fost realizate doar de o parte din titularii dreptului de proprietate al imobilului, aspect ce nu contravine nici unei prevederi legale. Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 47 alin. l din Legea 7/1996 prevăd în mod clar faptul că „înscrierea unui drept poate fi cerută de mandatarul general al celui îndriduit sau de oricare dintre titularii aceluiaşi drept”. Aceasta dispoziţie a fost invocată şi de OCPI Suceava în motivarea încheierii de respingere 3244/01.02.2012.

În cazul de faţă, având în vedere această reglementare legală, dar şi faptul că înscrierea în cartea funciară nu reprezintă un act de dispoziţie pentru a fi obligatorie existenta consimţământului tuturor coproprietarilor imobilului, doar parte din titularii dreptului de proprietate au formulat cererea de înscriere şi recepţie în cartea funciara, cerere în care au fost menţionaţi toţi titularii dreptului de proprietate.

Prin cererea formulata şi prin înscrierea în cartea funciară a imobilului în cauză nici petentul C L şi nici C S nu au fost prejudiciaţi în niciun fel.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii acţiunii având ca obiect „plângere împotriva încheierii de carte funciară” formulată de petentul C L şi menţinerea ca legale a încheierii de respinge nr. 3244/01.02.2012 şi a încheierii nr. 27546/27.07.2011 privind imobilul cu nr. cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udeşti.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 282 şi următoarele Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta C G. V a invocat excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, motivat de faptul că reclamantul C L avea obligaţia să cheme în judecată în calitate de pârâţi pe toţi coproprietarii imobilului menţionaţi în încheierea de carte funciara nr. 27546/27.07.2011 a cărei anulare a solicitat-o şi nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile şi obligaţiile părţilor derivând din acest act sunt indivizibile şi coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie.

Aşa cum rezultă din cuprinsul încheierii de carte funciară nr. 27546/27.07.2011, coproprietari în indiviziune cu privire la imobil sunt şi numiţii C S şi C G, fiecare cu o cotă indiviză de 3/40. În prezent ambii sunt decedaţi, iar după C S au rămas ca moştenitori legali soţia supravieţuitoare şi doi descendenţi de gradul I, iar după C G au rămas ca moştenitori soţia supravieţuitoare şi cinci descendenţi de gradul I.

Cu privire la fondul cauzei, a arătat că hotărârea apelată este nelegală şi că în mod greşit s-a dispus de către instanţa de fond anularea încheierii nr. 3244/01.02.2012 şi încheierii nr. 27546/27.07.2011, ambele emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, cu privire la imobilul cu număr cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udeşti.

Conform prevederilor legale cuprinse la art. 47 alin. l din Legea 7/1996, înscrierea în cartea funciară a unui drept poate fi cerută de mandatarul general al titularului dreptului sau de către oricare din titularii aceluiaşi drept. În cauza de faţă, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului compus din casă şi teren rămase după defunctul C A s-a făcut la solicitarea a trei dintre coproprietarii dreptului de proprietate asupra acestui imobil, cu respectarea dispoziţiilor legale sus-menţionate.

De asemenea, consideră apelanta că în cauză nu există o încălcare a dispoziţiilor art. 5 alin. l lit. a şi art. 13 din Regulamentul privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, întrucât identificarea amplasamentului imobilului şi efectuarea măsurătorilor s-a realizat de către o persoană autorizată în prezenţa a trei dintre coproprietarii imobilului; cererile de solicitare informaţii, cererile de înscriere, declaraţiile conform anexei 5 au fost date de parte din coproprietarii imobilului care a făcut obiectul înscrierii în cartea funciară.

Chiar dacă la identificarea amplasamentului imobilului nu au participat şi reclamantul şi coproprietarul C S, prin documentaţia cadastrală care a stat la baza intabulării au fost stabilite în mod corect configuraţia şi amplasamentul imobilului.

Că documentaţia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară a fost întocmită corect, cu respectarea prevederilor legale privind întocmirea documentaţiilor tehnice topo-cadastrale în vederea intabulării şi reprezintă situaţia reală existentă în teren o demonstrează însuşi faptul că, respectând procedura de verificare a lucrării reglementată de art. 10, s-au avizat favorabil planurile cadastrale întocmite de inginer S C şi OCPI a emis încheierea de intabulare nr. 27546/27.07.2011.

În concluzie a solicitat admiterea apelului şi modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul respingerii acţiunii.

Prin întâmpinare, intimatul reclamant C L a solicitat respingerea ca nefondate a apelurilor.

Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 476 din 3 decembrie 2013, a admis apelurile şi a schimbat sentinţa civilă nr. 3024/29.04.2013 a Judecătoriei Suceava, în sensul că a respins acţiunea ca inadmisibilă; a obligat pe intimatul petent la plata către apelantul C V a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 a B.C.P.I., în baza titlului de proprietate nr. 2341/28.04.1996 emis de Comisia judeţeană Suceava, a adeverinţei nr. 5076/13.07.2011 emisă de Primăria comunei Udeşti şi a certificatului de moştenitor nr. 40/22.01.1998 emis de BNP P A, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a numiţilor C V, C V, S.S, C G, C S şi C L cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 în CF a UAT Udeşti (filele 4-5, 15-16).

Prin încheierea nr. 3244 din data de 01.02.2012 a fost respinsă cererea formulată de către petentul C L, prin care a solicitat reexaminarea încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011.

Prin hotărârea apelată s-a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu C G. V,, C A. V, S. A. S şi C G. C şi s-au anulat încheierea de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012, precum şi încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udeşti, încheieri emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava.

Se observă că, deşi în baza încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 s-a dispus intabularea dreptului coindivizarilor C V, C V, SS, C G, C S şi C L, anularea acestui act s-a dispus doar în contradictoriu cu C Viorica, C Viorel, SS şi C C.

Este adevărat că în prezent C G şi C S sunt decedaţi, însă după C S au rămas ca moştenitori C R, în calitate de soţie supravieţuitoare, C BA şi A M, în calitate de fiu/fiică, conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale (fila 149 dosar). De asemenea, potrivit susţinerii părţilor, după C G au rămas şi alţi moştenitori în afară de CC.

Potrivit art. 47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţiune comună ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză.

Textul citat reglementează litisconsorţiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziţia părţilor, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deşi, în principiu, în funcţie de rolul voinţei părţilor în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar (obligatoriu) prezintă importanţă şi pentru speţa de faţă, deoarece într-o acţiune având ca obiect plângere împotriva unei încheieri de înscriere în cartea funciară instanţa trebuie să constate nevalabilitatea actului faţă de toate părţile înscrise în baza lui în cartea funciară şi, întrucât, pronunţarea unei hotărâri uniforme reprezintă o necesitate obiectivă în această materie, litisconsorţiul este întotdeauna necesar, obligatoriu şi unitar.

În cauza de faţă, instanţa de fond prin încheierea din data de 11.09.2012 a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a tuturor persoanelor cuprinse în încheierea de carte funciară contestată.

Reclamantul şi-a precizat acţiunea (fila 150), chemând în judecată în calitate de pârâţi doar pe o parte dintre coproprietarii imobilului menţionaţi în încheierea de carte funciară, refuzând astfel, fără o justificare reală şi serioasă, chemarea în judecată şi a moştenitorilor coproprietarului C S şi a tuturor moştenitorilor defunctului C G.

Refuzul reclamantului de a-i chema pe toţi coindivizarii înscrişi în cartea funciară este exprimat şi prin întâmpinarea depusă în apel, fiind susţinut de părerea că este vorba de un litisconsorţiul facultativ, împrejurare în care cadrul procesual al unui litigiu este la latitudinea reclamantului conform principiului disponibilităţii părţilor.

În cauză se impunea a fi citaţi în proces moştenitorii coproprietarilor C G şi C S, în condiţiile în care în baza actului a cărui anulare s-a cerut aceştia figurau înscrişi în cartea funciară.

Chiar dacă C G a dat o declaraţie potrivit căreia nu doreşte înscrierea în CF întrucât pentru bunurile moştenite a primit sultă, aceasta nu prezintă relevanţă în cauză, în condiţiile în care în baza încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 s-a dispus intabularea dreptului coindivizarilor recunoscut prin titlul de proprietate şi actul de acceptare a moştenirii. Verificarea legalităţii acestei încheieri nu se putea face decât în contradictoriu cu toţi cei cărora li s-a înscris dreptul în carte funciară. În caz contrar, actul emis de Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, anulat faţă de C V, C V, SS şi C C, rămâne valabil faţă de moştenitorii coindivizarilor C G şi C S.

Fiind vorba de un litisconsorţiul obligatoriu, motivul invocat de apelanţi este de ordine publică faţă de interesul general ocrotit.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, petentul C L, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9, raportat la art. 312 al. 5 teza I Cod procedură civilă.

În motivarea recursului a arătat că soluţia Tribunalului Suceava materializează greşita aplicare a dispoziţiilor legale care reglementează coparticiparea procesuală, a căror interpretare instanţa de apel o realizează plus petita.

În susţinerea excepţiei (invocată de pârâţii-apelanţi pentru prima dată în apel) s-a arătat că judecata în faţa instanţei de fond nu s-ar fi purtat în contradictoriu cu toţi moştenitorii defunctului C G, context în care acţiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea regulilor litisconsorţiului pasiv necesar obligatoriu, cu trimitere Ia art. 47, 48 C.pr.civ.

Instanţa de apel reţine, plus petita, că verificarea legalităţii încheierii de carte funciară trebuia făcută în contradictoriu cu toţi moştenitorii lui C G şi cu moştenitorii lui C S (ultimii nefiind, însă, vizaţi de excepţia invocată).

A mai reţinut instanţa de apel că ar fi refuzat „fără o justificare reală şi serioasă” chemarea în judecată a moştenitorilor lui C S şi a moştenitorilor lui C G şi că acelaşi refuz este exprimat şi prin întâmpinarea depusă în apel.

Or, în apel oricum nu putea fi complinit cadrul procesual subiectiv, având în vedere art. 294 al. 1 C.pr.civ. Pe de altă parte, nici după C G, nici după C S nu este dezbătută pe cale notarială sau judiciară succesiunea, judecata neputându-se purta în contradictoriu decât cu moştenitori cu vocaţie succesorală concretă şi nu abstractă.

În orice caz, potrivit încheierii din 06.11.2012 (fila 161) şi-a precizat acţiunea, în sensul că înţelege să se judece cu C G. V a lui A, C A. V, S. A. S şi C G. C.

C G. C este moştenitor cu vocaţie succesorală abstractă după C G, iar la termenul din 22.04.2013 (fila 239) a arătat că „nu înţelege cum poate să aibă calitate în prezenta cauză”.

Pe de altă parte, potrivit înscrisului intitulat „Procură specială”, C A. G o mandatează pe C V să-1 reprezinte la încheierea actului de partaj privind masa succesorală după C A, inclusiv să confirme că a primit drepturile care i se cuvin cu titlu de sultă, şi să consimtă la întabularea imobilelor pe numele celorlalţi copartajanţi.

Deşi semnificaţia şi efectele juridice ale acestui înscris nu pot fi interpretate ca atare decât în cadrul unui partaj succesoral după C A, totuşi analiza aparentă a conţinutului său demonstrează că C G a renunţat la a se întabula cu dreptul de proprietate şi a pretinde lot în natură, odată ce şi-a primit drepturile cuvenite cu titlu de sultă, împrejurare în raport de care nechemarea în judecată a tuturor moştenitorilor acestuia nu este în nici un fel prejudiciabilă pentru aceştia. Nu i se poate, în acest context, reproşa refuzul nejustificat de chemare în judecată a tuturor moştenitorilor lui C G.

Privitor la moştenitorii cu vocaţie abstractă la moştenirea lui C S, nici aceştia nu sunt prejudiciaţi prin nechemarea în judecată, ei fiind de acord cu cererea lui. Mai mult, potrivit înscrisului de la fila 147, aceştia arată că nu doresc să se judece cu nimeni, dată fiind durerea mare pricinuită de decesul lui C S. Nu i se poate, în acest context, reproşa refuzul nejustificat de chemare în judecată a moştenitorilor lui C S.

Nu în ultimul rând, norma prevăzută de art. 47 din Codul de procedură civilă vorbeşte despre posibilitatea ca mai multe persoane să fie împreună reclamante sau pârâte atunci când obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună ori dacă drepturile sau obligaţiile au aceeaşi cauză.

Practic, acest text de lege instituie litisconsorţiul activ sau pasiv facultativ şi nu obligatoriu.

Singurul caz în care legea impune un litisconsorţiu obligatoriu este cel prevăzut de dispoziţiile art. 797 din vechiul Cod civil, potrivit cărora este nulă împărţeala în care nu s-au cuprins toţi copiii în viaţă la deschiderea moştenirii şi descendenţii fiilor premuriţi.

Având în vedere această singură excepţie consacrată de Codul civil, stabilirea cadrului procesual al unui litigiu este la latitudinea reclamantului, expresie a disponibilităţii care guvernează procesul civil, încât pretinsa „necesitate” a atragerii în proces în calitate de pârâţi şi a altor persoane fizice nu ar putea conduce la refuzul judecării cauzei sub pretextul unui cadru procesual imperfect, aşa cum a procedat instanţa de apel, care transformă o normă dispozitiva, facultativă într-una imperativă, obligatorie.

Pentru astfel de cazuri, instanţa este obligată să soluţioneze pricina în cadrul procesual stabilit de reclamant, căci altfel se face vinovată de denegare de dreptate, chestiunea consecinţelor pronunţării unei soluţii de admitere a acţiunii rezolvându-se prin mecanismele date de aplicarea altor principii cunoscute de dreptul procesual civil, respectiv cel al relativităţii efectelor hotărârilor pronunţate.

Dacă reclamantul dintr-o acţiune îşi asumă riscul invocării de către persoana ce nu a figurat în proces şi care are legătură cu raportul litigios dedus judecăţii a inopozabilităţii faţă de aceasta a hotărârii pronunţate, instanţa de judecată nu poate refuza judecarea procesului.

Chiar dacă s-ar admite că art. 47, 48 C.pr.civ. instituie un caz de litisconsorţiu activ/pasiv obligatoriu, oricum discutăm despre o excepţie relativă, prin prisma naturii sale de excepţie procesuală, încât trebuia invocată în faţa primei instanţe până la primul termen de judecată sau cel mai târziu prin întâmpinare.

Conform cu art. 136 C.pr.civ., „excepţiile de procedură care nu au fost propuse în condiţiile art. 115 şi art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile şi condiţiile legii”. Or, excepţia a fost invocată direct în faţa instanţei de apel, în mod tardiv, încât oricum nu putea fi primită.

În fine, rolul excepţiei litisconsorţiului pasiv/activ este asigurarea respectării principiului contradictorialităţii.

Nerespectarea acestui principiu nu poate fi invocată decât de partea faţă de care s-a produs o eventuală vătămare, iar nu de partea neprejudiciată pentru partea adversă sau pentru o persoană care nu are calitatea de parte în dosar (în acelaşi sens, ÎCCJ, Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 467 din 7 februarie 2012), cu atât mai mult, excepţia invocată nu putea fi primită.

Legal citaţi, intimaţi C G. Viorica şi C Viorel au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de petent, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată întemeiat recursul.

Astfel, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, reţinută de instanţa de apel, este o excepţie de procedură, iar potrivit dispoziţiilor art. 136 Cod procedură civilă „excepţiile de procedură care nu au fost propuse în condiţiile art. 115 şi art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii, afară de cele de ordine publică, care nu pot fi invocate în tot cursul procesului, în cazurile şi condiţiile legii”. Prin urmare, excepţia putea fi invocată de pârâţi prin întâmpinare în faţa primei instanţe.

Or, în speţă, excepţia a fost invocată de pârâta C G. V prin motivele de apel (fila 25 dosar apel).

Pârâta şi-a motivat excepţia invocată arătând că reclamantul avea obligaţia de a chema în judecată pe toţi coproprietarii imobilului menţionaţi în încheierea de carte funciară nr. 27546/27.07.2011, a cărei anulare a solicitat-o, deoarece drepturile şi obligaţiile părţilor derivând din acest act sunt indivizibile, iar coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie. Cu toate acestea, reclamantul nu a chemat în judecată pe moştenitorii coproprietarului C S şi nici pe toţi moştenitorii coproprietarului C George.

Cum corect a reţinut instanţa de apel, dispoziţiile art. 47 Cod procedură civilă reglementează litisconsorţiul sau coparticiparea procesuală care, în raport de poziţia părţilor, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deşi, în principiu, în funcţie de rolul voinţei părţilor în formarea sa, coparticiparea procesuală are caracter facultativ, sunt şi situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea este obligatorie sau necesară.

Când raportul juridic de drept material litigios creează o dependenţă procesuală între coparticipanţi, astfel încât orice posibilitate de fracţionare este exclusă şi, drept urmare, declanşarea, continuarea şi finalizarea procesului civil nu se poate realiza decât  în comun, există litisconsorţiu necesar, care este guvernat de regula dependenţei procesuale relative a coparticipanţilor.

În speţă, contrar aprecierii instanţei de apel, natura litigiului nu determină caracterul obligatoriu şi necesar al coparticipării procesuale pasive, încât excepţia nu putea fi primită în apel.

Astfel, prin cererea introductivă de instanţă s-a solicitat anularea documentaţiei de intabulare şi a documentaţiei de dezmembrare, deoarece acestea nu au fost întocmite la solicitarea tuturor coindivizarilor înscrişi în cererea de recepţie şi înscriere înregistrată la OCPI sub nr. 27546/27.07.2011 şi cuprind erori şi omisiuni.

Admiţând cererea, prima instanţă a reţinut că cererea de înscriere şi recepţie înregistrată la OCPI Suceava cuprinde numele tuturor coindivizarilor însă nu este semnată de fiecare dintre aceştia, iar documentaţia necesară înscrierii în cartea funciară a fost întocmită la solicitarea persoanei fizice autorizate S Constantin, fără ca acesta să fi avut mandat în acest sens dat de toţi proprietarii imobilului; la identificarea amplasamentului imobilului nu au participat reclamantul C L şi coproprietarul C S, primul pentru că nu a fost încunoştiinţat, iar cel de-al doilea pentru că era decedat încă de la 10.04.2009 (fila 148 dosar fond).

Potrivit înscrisului ataşat dosarului de fond (fila 147), moştenitorii defunctului C S au relevat că nu au avut cunoştinţă de actele depuse la OCPI Suceava, că în documentaţia premergătoare intabulării „s-au strecurat intenţionat greşeli”, că sunt de acord cu acţiune promovată de reclamant, însă nu doresc să participe la judecată.

În ce-l priveşte pe coproprietarul C A.G., în prezent decedat, astfel cum rezultă din procura specială autentificată sub nr. 1999/16.08.2004 de BNP A I., Suceava (fila 33 dosar apel), acesta a mandatat-o pe mama sa, C G. V, să îl reprezinte la notarul public pentru încheierea actului de partaj voluntar privind masa succesorală rămasă după defunctul său tată, C A, şi să confirme că a primit drepturile ce i se cuvin cu titlu de sultă, astfel că nu pretinde lot în natură, respectiv să consimtă în numele său la intabularea imobilelor pe numele celorlalţi copartajanţi.

Această poziţie a fost confirmată şi de unul dintre fiii defunctului C G, C G. C, care, fiind prezent la ultimul termen de judecată la instanţa de fond (f. 239 – 240 dosar), a arătat că „nu înţelege cum poate să aibă calitate în prezenta cauză” şi că „nu are nici o legătură cu prezenta cauză”.

Prin urmare, nu se poate aprecia că reclamantul ar fi refuzat, fără o justificare reală şi serioasă, să-i cheme în judecată pe moştenitorii lui C S, respectiv pe toţi moştenitorii lui C G, deşi instanţa de fond a pus în discuţie acest aspect prin încheierea de şedinţă din data de 11.09.2012, astfel cum a reţinut instanţa de apel.

De altfel, acest „refuz” al reclamantului nu a fost sancţionat prin sentinţa pronunţată de prima instanţă, iar obiect al cercetării judecătoreşti în calea de atac a apelului l-a constituit legalitatea şi temeinicia acestei hotărâri, în limitele stabilite prin motivele iterate de părţi.

A reţinut instanţa de apel că în cauză este vorba de un litisconsorţiu obligatoriu determinat de natura litigiului, respectiv că verificarea legalităţii încheierii de carte funciară prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al tuturor coindivizarilor nu se poate face decât în contradictoriu cu toţi cei vizaţi, în caz contrar încheierea rămânând valabilă faţă de cei nechemaţi în proces.

Contrar acestei opinii, Curtea reţine că prin efectul hotărârii judecătoreşti de anulare a încheierii, dată fiind unicitatea înscrierii, aceasta îşi încetează valabilitatea faţă de toţi cei vizaţi.