R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ONEŞTI
JUDEŢUL BACĂU
Dosar nr. 4264/270/2015
Înreg. la 04.08.2015 – pl. înch. Carte funciară –
SENTINŢA CIVILĂ NR. 872
Şedinţa publică din data de 18.03.2016
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE – Adam Daniel Eugen
GREFIER – Ghihaniş Mariana
Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamantul ——– împotriva pârâtului ————–având ca obiect „plângere împotriva încheierii de Carte funciară ”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care, faţă de lipsa părţilor, instanţa lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care, instanţa constată că părţile au fost citate cu menţiunea de a pune concluzii pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată din oficiu de instanţă, fiind depuse concluzii pe această excepţie de către ambele părţi.
Instanţa reţine cererea spre soluţionare pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.
I N S T A N Ţ A,
Deliberând asupra acuzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti la data de 04.08.2015 sub nr. 4264/270/2015 reclamantul ————— în contradictoriu cu pârâtul —————, a solicitat anularea încheierii de reexaminare nr. 19894/15.07.2015 emisă de BCPI Oneşti, judeţul Bacău şi obligarea la înscrierea în Cartea Funciară a documentaţiei cadastrale ce face obiectul dosarului nr. 19894/26.06.2015 al O.C.P.I. Bacău – B.C.P.I. Bacău.
În motivarea plângerii reclamantul a arătat, în esenţă, că în data de 26.06.2015 a solicitat intimatei înscrierea în cartea funciară a imobilului situat pe raza ——————-respectiv suprafaţa de 314 m.p. teren pădure. Prin referatul de completare emis de către intimată i s-a pus în vedere să completeze dosarul cu adeverinţa emisă de către U.A.T. Slănic Moldova din care să rezulte că imobilul se află în zona necooperativizată şi un proces verbal de vecinătate actualizat. Deşi a considerat nelegală această solicitare, a întocmit respectivul proces verbal de vecinătate şi a contactat Ocolul Silvic Tg. Ocna pentru semnarea lui, însă acesta a refuzat să semneze procesul verbal.
Plângerea este motivată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 7/1996.
Plângerea este timbrată cu 50 de lei taxă judiciară de timbru conform art. 20 din OUG 80/2013.
La solicitarea instanţei, în cursul procedurii scrise, reclamantul a depus la dosar mai multe înscrisuri.
În procedura scrisă reglementată de dispoziţiile art. 201 din Codul de procedură civilă pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău a depus întâmpinare (filele 64-67) prin care solicită respingerea plângerii ca netemeinică şi nelegală, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia întrucât cauza are drept obiect anularea încheierilor de carte funciară care nu sunt investite cu autoritate de lucru judecat, acestea sunt acte administrative şi nu jurisdicţionale, partea îndreptăţită având la dispoziţie reiterarea cererii de înscriere în cartea funciară în situaţia în care îşi dovedeşte dreptul său printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Mai arată în întâmpinare că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în Secţii Unite prin Decizia nr. LXXII(72/2007), admiţând recursul în interesul legii, a stabilit că „În cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea Funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă”. Pe fondul cauzei pârâtul a arătat că în urma măsurătorilor efectuate de persoana fizică autorizată ———— a rezultat că imobilul are un alt contur decât cel care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 503579 din 03.03.2010 care stă la baza înscrierii în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară. În prezent se constată diferenţe mari între geometria conturului aferent planurilor topo-cadastrale ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate şi geometria conturului perimetrului suprafeţelor din planul topo-cadastral actual.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 din codul de procedură civilă, Legea 7/1996, Ordinul 700/2014 şi noul cod civil.
Prin precizările depuse la dosar la fila 78 reclamantul a arătat că înţelege să se judece în prezenta cauză cu ———————-
La termenul din data de 18.12.2015, faţă de prevederile art. 31 alin. 4 din Legea 7/1996, instanţa a dispus emiterea unei adrese către OCPI Bacău pentru a comunica dosarul încheierii atacate, copia Cărţii Funciare şi notarea plângerii în Cartea Funciară, documentaţie care a fost depusă la dosar.
Prin înscrisul de la fila 195 dosar reclamantul a arătat că acţiunea este formulată în numele —————-, aceasta fiind titularul dreptului de proprietate, ataşând şi o adresă a Parohiei în care se arată că aceasta îşi însuşeşte acţiunea formulată de Ocol în numele Parohiei.
La termenul din 05.02.2016 instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, fiind citate părţile cu menţiunea de a pune concluzii pe excepţie, fiind depuse concluzii de ambele părţi.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin adresa nr. 3610 din 24.06.2015 emisă de ————–(fila 12) au fost transmise spre reexaminare cererile de înscriere în cartea funciară, în cuprinsul adresei fiind menţionate numerele de înregistrare pentru mai multe cereri de înscriere.
În prezentul dosar s-a solicitat anularea încheierii de reexaminare nr. 19894 din data de 15.07.2015 depusă la filele 93-95.
Din cuprinsul acestei încheieri rezultă că prin încheierea de respingere nr. 16151 din 25.05.2015 dispusă la cererea cu acelaşi număr formulată de —————— având ca obiect „Prima înregistrare imobil – Recepţie şi înfiinţare carte funciară” a imobilului situat pe raza —————, respectiv suprafaţa de 314 mp pădure, a fost respinsă cererea cu privire la recepţia documentaţiei cadastrale şi înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. S-a reţinut că la recepţionarea documentaţiei imobilului în cauză inspectorul de cadastru din cadrul ——————– a constatat o neconcordanţă între conturul imobilului la data emiterii titlului de proprietate şi conturul rezultat în urma măsurătorilor efectuate de persoana fizică autorizată, drept pentru care prin referatul de completare întocmit s-a solicitat un proces verbal de vecinătate actualizat, în sensul ca acesta să fie semnat de toţi proprietarii imobilelor învecinate cu imobilul în cauză şi un act juridic din care să rezulte că imobilul se regăseşte în zona necooperativizată a unităţii administrative teritoriale, însă dosarul nu a fost completat cu documentele solicitate.
Împotriva încheierii de respingere a fost formulată de reclamant cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr. 19894 din 15.07.2015.
În cauză, instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ——————- care a formulat în nume propriu cererea de chemare în judecată pendinte, deşi titlul de proprietate nr. 503579 din 3.03.2010 a fost emis pe numele titularei ————–
Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 01.02.2016 reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc a arătat că acţiunea a fost formulată de ————– în numele —————-, acesta din urmă fiind titularul dreptului de proprietate, aspect contrazis de însuşi conţinutul cererii de chemare în judecată din care rezultă în mod indubitabil, că acţiunea a fost formulată în nume propriu de ————— şi semnată de domnul avocat ————–
Sub acest aspect se invocă prevederile art. 4 dintr-un act normativ publicat, conform susţinerilor reclamantei în Monitorul Oficial nr. 356/2006 şi identificat de instanţă ca fiind HG nr. 483/2006 şi care statuează: „(1) Administrarea pădurii asigurată de ocoalele silvice presupune realizarea obligatorie de către acestea atât a serviciilor silvice, cât şi a altor acţiuni şi activităţi cu caracter economic, contabil, juridic, prevăzute de lege şi convenite de proprietar cu ocolul silvic respectiv, în conformitate cu documentul prin care proprietarul a iniţiat înfiinţarea ocolului silvic sau pe baze contractuale.”
Instanţa constată că textul de lege, astfel cum este formulat, nu conferă un drept de reprezentare —————— pentru proprietarul terenului vegetaţie forestieră, respectiv ———————— şi anume un drept de reprezentare prevăzut de lege şi convenit de părţi care de altfel nu a fost dovedit printr-o convenţie „ documentul prin care proprietarul a iniţiat înfiinţarea ocolului silvic sau pe baze contractuale”.
Aşadar, art. 4 din HG nr. 483/2006 face trimitere la un alt text de lege care ar prevede o serie de ”activităţi juridice” pe care Ocolul Silvic le-ar putea presta în favoarea proprietarilor fiind necesar în acest sens, ca şi condiţie cumulativă, perfectarea unui contract în acest sens sau existenţa unui document prin care proprietarul a înfiinţat ocolul silvic.
Instanţa nu a identificat niciun text de lege care să confere dreptul reclamantului Ocolului Silvic de a reprezenta în faţa instanţei proprietarul care se află în dificultăţi de natură juridică la momentul intabulării dreptului său de proprietate privată asupra terenului.
De altfel, în măsura în care potrivit textului de lege ar fi rezultat acest drept de reprezentare legal şi consfinţit prin înţelegerea reclamantului cu titularul dreptului de proprietate, nu mai era necesară „însuşirea acţiunii”, la care face referire reclamantul în precizări.
Astfel cum s-a interpretat în doctrină (Gabriel Boroi – Drept procesual civil), persoana juridică este reprezentată în instanţă în mod obligatoriu, numai de către reprezentantul său legal, iar convenţional, de către avocat sau consilierul juridic, interpretare ce rezultă din coroborarea textelor art. 151 , art. 84 alin 1 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 84 alin 1 Cod procedură civilă „Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii”, iar art. 151 cod procedură civilă statuează:
„ (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.
(4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.
(5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entităţi fără personalitate juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie.”
Din textul mai sus enunţat şi înscrisurile existente la dosar nu rezultă ca Ocolul Silvic să aibă calitatea de reprezentant legal sau convenţional al Parohiei Sfântu Spiridon Iaşi şi, pe cale de consecinţă, cu atât mai puţin posibilitatea legală ca aceasta din urmă să îşi însuşească cererea formulată de reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc în nume propriu.
Totodată, instanţa apreciază că atâta timp cât Ocolul Silvic Bisericesc a formulat acţiunea pendinte în nume propriu şi nu în calitate de reprezentant, Parohia Sfântu Spiridon Iaşi nu poate să ratifice cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant. Instituţia ratificării a fost concepută de legiuitor, atât în dreptul substanţial, art. 1311 din NCC, cât şi în materia dreptului procesual ca o posibilitate pentru mandant de a acoperi lipsa procurii şi implicit a dreptului de reprezentare a mandatarului.
Potrivit susţinerilor doctrinare nu trebuie confundată excepţia lipsei calităţii procesuale active cu excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi implicit opţiunea reprezentatului de ratificare a actelor întocmite de reprezentant în lipsa unei dovezi de reprezentare. În literatura de specialitate, în lucrarea mai sus enunţată au fost reţinute următoarele: „Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant poate fi invocată de oricare dintre părţi, precum şi de procuror sau de instanţă, din oficiu, fiind o excepţie absolută, însă titularul dreptului poate ratifica actele îndeplinite de persoana care a acţionat fără a avea calitatea de reprezentant.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant nu trebuie confundată cu lipsa calităţii procesual active. Intr-adevăr, aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant presupune situaţia în care cererea este introdusă în numele titularului ( deci în cerere se menţionează faptul că se acţionează în numele şi în interesul altei persoane, adică în calitate de reprezentant ), iar la dosar nu există dovada din care să rezulte abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular. Dacă, însă, din cuprinsul cererii, nu rezultă că aceasta este introdusă în numele altei persoane, deci nu se menţionează în cerere că persoana care a formulat-o este doar un reprezentant al titularului, atunci se va invoca excepţia lipsei calităţii procesuale, întrucât , prin ipoteză, cel care a introdus cererea în nume propriu, în loc să o formuleze în numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.”
Aşadar, instanţa constată că reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc nu îşi justifică calitatea procesuală activă nefiind parte în raportul juridic dedus judecăţii, din înscrisurile mai sus enunţate şi anume titlul de proprietate emis în baza legii fondului funciar, încheierile pronunţate de către pârât sub nr. 16151, respectiv 19894, dosarul care a stat la baza întocmirii încheierii de reexaminare, depus de către aceasta în temeiul Legii nr. 7/1996, rezultă în mod evident că titularul dreptului de proprietate este Parohia Sfântul Spiridon Iaşi şi nu Ocolul Silvic Bisericesc Bacău.
Potrivit art. 36 Cod procedură civilă defineşte calitatea procesuală: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Având în vedere că lipsa calităţii procesual active a reclamantului primează faţă de lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului ———————, instanţa nu se va mai pronunţa cu privire la aceasta din urmă.
Astfel, faţă de cele arătate mai sus, va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului —————-, urmând a fi respinsă cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Se va dispune comunicarea prezentei hotărâri, la momentul rămânerii definitive, către ———————– şi Compartimentului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Oneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ————–
Respinge cererea formulată de reclamantul ——————–, în contradictoriu cu pârâtul —————-, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Dispune comunicarea prezentei hotărâri, la momentul rămânerii definitive, către ——————- şi Compartimentului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Oneşti.
Cu drept la apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Oneşti.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18.03.2016.
PREŞEDINTE, GREFIER,
redactat/tehnoredactat – A.D-E/G.M.-22.04.2016
exemplare – 4
comunicat părţi -25.04.2016
