Posibilitatea de a se înscrie în cartea funciară o garanţie reală imobiliară constituită sub vechiul cod civil, faţă de prevederile art. 103 din Legea nr.71/2011, în conformitate cu care obligaţiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii lor.
Potrivit art. 104 alin. 1 din legea 71/2011 de punere în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil, constituirea, conţinutul şi opozabilitatea drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data când s-au născut. Aşadar, procesul verbal de sechestru este supus prevederilor legale în vigoare la data încheierii actului, iar la acea dată nu era în vigoare Noul Cod civil, astfel că nu era posibilă înscrierea unei ipoteci asupra unei construcţii viitoare.
Potrivit art. 104 alin. 1 din legea 71/2011 de punere în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil, constituirea, conţinutul şi opozabilitatea drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data când s-au născut. Aşadar, procesul verbal de sechestru este supus prevederilor legale în vigoare la data încheierii actului, iar la acea dată nu era în vigoare Noul Cod civil, astfel că nu era posibilă înscrierea unei ipoteci asupra unei construcţii viitoare.
Alin. 2 din art. 104 din aceeaşi lege, reglementează dispoziţiile legale aplicabile formalităţilor de publicitate imobiliară a drepturilor reale de garanţie şi care sunt acelea sub care s-a înscris dreptul. Aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză pentru că se referă la drepturile reale de garanţie deja înscrise în cartea funciară.
Alin. 2 din art. 104 din aceeaşi lege, reglementează dispoziţiile legale aplicabile formalităţilor de publicitate imobiliară a drepturilor reale de garanţie şi care sunt acelea sub care s-a înscris dreptul. Aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză pentru că se referă la drepturile reale de garanţie deja înscrise în cartea funciară.
Secţia I civilă – Decizia civilă nr. 343/9 mai 2013
Prin sentinţa civilă nr. 780/2012 dată de Judecătoria Brad s-a respins plângerea formulată de petenta DGFP împotriva încheierii nr.11629 soluţionată la data de 25.11.2011 a BCPI şi a încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. 13559 din data de 17.01.2012, dată de registratorul şef al OCPI, în contradictoriu cu intimata S.C. BV.
În motivarea hotărârii s-au reţinut următoarele:
Prin încheierea nr. 11629 din data de 08.11.2011 a OCPI s-a respins cererea formulată de ANAF – prin AFP cu privire la imobilul cu nr. cadastral 874/2, nr. topografic (670/2-685/1)x/1/1/2, înscris în cartea funciară 60155 având ca proprietar pe intimata SC B.V. şi s-a notat respingerea cererii având ca obiect înscriere provizorie a ipotecii legale, asupra unui bun viitor sub C10 din cartea funciară 60155.
Pentru a se dispune astfel s-a reţinut că în CF nr. 60155 AFP are înscris dreptul de ipotecă legală asupra terenului A1 şi asupra construcţiilor existente A1.1., A1.2., iar prin cererea înregistrată cu nr. 11629 s-a solicitat înscrierea provizorie a ipotecii înfiinţate asupra unei construcţii viitoare (autorizaţie de construire nr. 91 din 17.11.2011 solicitată în baza referatului de completare a asistentului registrator). În baza art. 2380 şi 2382 din Noul Cod civil asupra unor construcţii viitoare se pot înscrie provizoriu doar ipoteci convenţionale, creanţele care beneficiază de ipoteca legală se regăsesc la art. 2386 din Noul Cod Civil, şi, având în vedere că este vorba de un caz de ipotecă legală asupra unei construcţii viitoare, aceasta nu se regăseşte în niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 2386 din Noul Cod civil.
Constituirea, conţinutul şi opozabilitatea drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data naşterii creanţei garantate sau, după caz, la data încheierii contractului prin care garanţia a fost constituită.
Formalităţile de publicitate pentru opozabilitate faţă de terţi a drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data efectuării acestora.
Drepturile reale de garanţie îşi păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării formalităţilor de publicitate.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de petenta D.G.F.P. a fost respins prin decizia civilă nr. 261/A/2012 pronunţată de Tribunalul Hunedoara –secţia I civilă.
În considerentele deciziei s-a reţinut că din structurarea capitolului III al Noului Cod civil rezultă clar că dispoziţiile art. 2380 NCPC este aplicabil doar ipotecilor convenţionale nu şi celor legale, acestea din urmă fiind tratate ulterior celor convenţionale, într-un subcapitol separat şi doar într-un singur articol, 2386 NCPC.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta, solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii de notare a ipotecii legale asupra unui bun viitor sub C10 din CF 60155.
În motivarea recursului, petenta susţine că chiar dacă procesul verbal de sechestru în baza căruia s-a înscris dreptul de ipotecă asupra terenului este încheiat anterior intrării în vigoare a noului cod civil, având în vedere că cererea de înscriere provizorie a ipotecii înfiinţate de AFP este ulterioară datei de 01.10.2011 priveşte o situaţie juridică născută după această dată şi o faptă produsă şi săvârşită după intrarea în vigoare a NCC. Conform art. 6 alin. 5 din Legea 287/2009 privind Codul Civil, dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate, sau după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. Ca urmare, consideră că sunt aplicabile dispoziţiile art. 2380 şi 2382 din NCC. Din analiza structurii capitolului III al Noului Cod civil nu rezultă că art. 2380 şi 2382 s-ar aplica numai ipotecilor convenţionale, căci nu se face distincţie cu privire la aplicabilitatea acestor articole între ipoteca legală şi cea convenţională. Pe de altă parte, şi în încheierea de respingere se face trimitere la art. 2380 şi 2382 din Noul Cod Civil şi chiar voinţa proprietarului terenului sechestrat a fost în acest sens.
Prin decizia 343/9.05.2013 Curtea de Apel a respins recursul petentei, reţinând în considerente următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 11628/08.11.2011 petenta a solicitat înscrierea provizorie a ipotecii înfiinţate de AFP şi asupra magaziei pe care societatea, proprietara terenului, urmează să o construiască pe imobilul înscris în CF 60155. S-a depus în copie procesul verbal de sechestru bunuri imobile înregistrat la AFP sub nr. 2420/22.03.2011 şi procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile înregistrat la AFP sub nr. 5247/06.07.2011 şi adresa SC BV.
Aşadar, din cererea petentei şi actele depuse rezultă că se solicită înscrierea provizorie a unei ipoteci asupra unei construcţii viitoare în baza unui proces verbal de sechestru încheiat la data de 22.03.2011, respectiv 06.04.2011.
Concluzionând, faţă de prevederile legale menţionate Curtea a constatat că petenta a cerut înscrierea unei garanţii reale imobiliare constituite sub vechiul cod civil, în condiţiile Noului Cod Civil, operaţiune care nu se poate realiza faţă de prevederile art. 103 din Legea 71/2011. În acelaşi sens este şi articolul citat de recurentă în motivarea recursului, respectiv faptul că dispoziţiile noului cod civil se aplică actelor sau faptelor încheiate după intrarea sa în vigoare. Ori, procesele verbale de sechestru au fost încheiate anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil. Acordul societăţii proprietare a terenului pentru înscrierea acestei ipoteci este lipsit de relevanţă faţă de dispoziţiile imperative ale legii.
Având în vedere aceste argumente de drept, în temeiul art. 312 cod procedură civilă recursul petentei a fost respins ca nefondat şi menţinută hotărârea atacată, ca legală şi temeinică.
