Prin sentinţa civilă nr 1179/2015, Judecătoria Găeşti a respins cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară numărul 70381 UAT Petreşti, judeţ Dâmboviţa, formulată de reclamanta pârâtă D M, , în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmboviţa SA, , ca neîntemeiată.
Respinge cererea de rectificare a planului de amplasament, formulată de reclamanta pârâtă D M în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmboviţa SA, ca inadmisibilă.
Respinge cererea adiţională formulată de reclamanta pârâtă D M în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC Se Dâmboviţa SA ca inadmisibilă.
Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă SC S Dâmboviţa SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D M.
În sentinţa menţionată s-au reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti, la data de 15.07.2014, sub nr. /232/2014, reclamanta D M a solicitat în contradictoriu cu SC S Dâmboviţa SA, rectificarea planului de amplasament şi a cărţii funciare a numărului cadastral UAT Petreşti, judeţ Dâmboviţa, în sensul îndreptării sau corectării amplasamentului şi a înscrierii în CF, a suprafeţei de 43136 mp.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că autoarei sale V C i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1000 mp teren curţi construcţii situaţi în tarlaua 7 parcela 714, fiind emis titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995, suprafaţă de teren pe care se afla gospodăria autoarei sale, compusă din imobile casă şi anexe gospodăreşti, construite cu mulţi ani în urmă, anterior apariţiei Legii 18/1991. Afirmă că deoarece cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate gospodăria nu a fost măsurată şi beneficiind de prevederile art. 23 din Legea fondului funciar, prin sentinţa civilă 403/23.04.2013, a fost constatat dreptul de proprietate şi pentru suprafaţa de 577 mp aferentă gospodăriei. Mai arată că în anul 2013, dorind să-şi înscrie dreptul de proprietate a suprafeţei de teren aferentă gospodăriei a constatat cu ocazia respingerii înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară că pârâta şi-a înscris dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 43136 mp teren situat în T7 P711 din care 36961 mp teren curţi construcţii şi 6175 mp teren arabil intravilan, amplasament în care este inclus şi imobilul reclamantei. Afirmă că la întocmirea planului de amplasament a imobilului şi ulterior întabularea dreptului de proprietate a suprafeţei de 43136 mp a fost inclusă şi suprafaţa de 1577 mp teren aferent gospodăriei sale, în planul de amplasament şi delimitare a imobilului figurând construcţia sa. Mai susţine că înscrierea dreptului de proprietate a imobilului cu nr. cadastral 70381 UAT Petreşti nu corespunde planului parcelar al comunei Petreşti în sensul că deşi întabularea dreptului s-a făcut pentru T 7 P711 amplasamentul suprafeţei cuprinde şi T7, P 714, proprietate sa. De asemenea, cu toate că în partea de E a imobilului proprietatea sa în continuarea terenului aferent SC S Dâmboviţa SA mai există o suprafaţă de 4087 mp teren ce face parte tot din suprafaţa de 43136 mp, la executarea planului de amplasament şi ulterior înscrierea dreptului de proprietate a imobilului această suprafaţă de 4087 mp nu a fost inclusă în nr. cadastral planul de amplasament fiind deplasat spre vest incluzând şi suprafaţa aferentă gospodăriei reclamantei. A mai susţinut că amplasamentul numărului cadastral 70381 nu respectă limita de intravilan. Astfel, la întocmirea planului de amplasament şi delimitare a nr. cadastral 70.381, limita de intravilan a fost mărită în partea de sud şi micşorată în partea de est. Mai susţine că în urma cererii sale de reexaminare a dosarului 60340/2012, OCPI Dâmboviţa s-a deplasat în teren şi la Primăria comunei Petreşti unde a constatat cele iterate de reclamantă în prezenta cerere dar neavând consimţământul autentic al pârâtei S Dâmboviţa SA nu a putut rectifica cartea funciară a imobilului cu nr. cadastral Uat Petreşti.
În drept, au fost invocate disp. art. 907, art. 908 Cod civil.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. S Dâmboviţa S.A. a solicitat respingerea acţiunii.
În motivare a susţinut că societatea pârâtă s-a înfiinţat prin reorganizarea „Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii – Greci” în anul 1991 prin HG 192/1991. Precizează că ulterior a fost emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sera MO7 nr. 1349 emis la 10.04.1996 de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Afirmă că aşa cum rezultă din centralizatorul privind suprafeţele de teren necesare activităţii societăţii comerciale cu capital de stat SERVAGROMEC Dâmboviţa S.A., reprezentând anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor menţionate anterior, în alcătuirea activului reprezentând sediul societăţii a fost repartizat terenul în suprafaţă de 75702 mp, recunoscut de instanţă prin sentinţa civilă nr. pronunţată în dosarul /1994 de Judecătoria Găeşti, în şedinţa publică din 16.01.1995. Afirmă că la pronunţarea sentinţei instanţa a reţinut că pârâta încă de la înfiinţare a avut în administrare, conform Decretului 409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului, terenul în suprafaţă de 75702 mp unde este amplasat „sediul societăţii”. Mai arată că ulterior, în urma retrocedărilor efectuate potrivit legii, subscrisa a rămas în proprietate exclusivă numai cu suprafaţa de 45179,96 mp respectiv 43136 mp din măsurători, identificat cu număr cadastral 7381. Precizează că la întocmirea documentaţiei cadastrale potrivit Planului de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit de expert cadastrist ing. Costea Romeo, se observă că reclamanta D M a edificat o construcţie în interiorul proprietăţii lor, având ca vecin pe subscrisa pe toate laturile, deşi în titlul de proprietate a reclamantei vecinii sunt indentificaţi ca fiind : N –SMA Greci, E – Dobrescu Nicolae, S –DE 736/1, V – DCL 123. De altfel, şi în raportul de expertiză tehnico – judiciară depus de reclamanta în dosarul /232/2013 expertul confirmă că imobilul reclamantei se suprapune în mod real cu imobilul proprietatea subscrisei, suprapunerea fiind reală. Precizează că reclamanta a ocupat în mod abuziv terenul proprietatea pârâtei, edificând o construcţie, în aceeaşi modalitate abuzivă, neţinând cont de situaţia reală a terenului, ignorând specificaţiile terenului. Susţine că potrivit documentaţiei cadastrale Plan 1:1000, incinta sediului societăţii este identificat în categoria „teren agricol”, în interiorul terenului reclamanta edificând construcţia, în timp ce terenul potrivit titlului de proprietate este identificat în categoria „curţi construcţii”. Mai precizează că potrivit procesului verbal încheiat la 12.03.1996 privind limitele de hotar aferente incintei sediului Sucursala Petreşti, aflată în patrimoniul societăţii comerciale S Dâmboviţa, în prezenţa reprezentanţilor societăţii, a Primăriei comunei Petreşti prin primar, precum şi a vecinilor suprafeţei de teren s-a procedat la verificarea, la faţa locului, a vecinilor şi a limitelor de hotar iar în urma verificărilor s-a constatat că terenul pe care a construit reclamanta este identificat la poziţia 3 din procesul verbal, zona reprezentând teren agricol, învecinându-se cu Crăciunescu Dumitru. Menţionează că anterior întocmirii cadastrului proprietăţii, cunoscând situaţia de fapt au încercat remedierea situaţiei în care se află cu reclamanta, prin adrese transmise s-a solicitat reclamantei să se prezinte la sediul societăţii în vederea lămuririi şi clarificării situaţiei juridice a terenului în suprafaţă de 1580 mp situat în satul Greci, comuna Petreşti, judeţ Dâmboviţa, teren pe care îl ocupă abuziv, fiind în proprietatea societăţii conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO7 nr. 1349, demersuri cărora reclamanta nu le-a dat curs. Totuşi la una dintre întâlnirile între reprezentanţii societăţii şi reclamantă, pentru justificarea ridicării construcţiei pe terenul proprietatea pârâtei, aceasta s-a apărat susţinând că este proprietara terenului pe care a ridicat construcţia şi a prezentat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995 şi procesul verbal de punere în posesie pentru terenul situat pe T7, P714, despre care afirmă însă că este nerecunoscut de Comisia de punere în posesie, lipsind semnăturile reprezentanţilor comisiei şi ştampila.
În drept, au fost invocate disp. art. 205 C.pr.civ.
Prin cererea depusă la Serviciul Registratură, la 22.07.2014, reclamanta a precizat că înţelege să completeze acţiunea solicitând să se constate să este proprietara suprafeţei de 1577 mp teren intravilan situat pe raza comunei Petreşti, sat Greci, judeţ Dâmboviţa, situat în tarlaua 7, parcela 714.
În drept, au fost invocate disp. art. 35, art. 198, art. 204 C.pr.civ.
Pârâta S Dâmboviţa SA a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională la cererea adiţională solicitând respingerea capătului nou de cerere ca inadmisibil, obligarea reclamantei la desfiinţarea construcţiei de pe terenul proprietatea pârâtei, pe cheltuiala acesteia, cu obligarea reclamantei la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă utilă a terenului şi readucerea în starea iniţială.
În motivare, a susţinut că pârâta este proprietara, în virtutea legii, a terenului în suprafaţă de 45179,96 mp identificat cu număr cadastral 70381, prin urmare acţiunea reclamantei de constatare a dreptului de proprietate este inadmisibilă, faţă de suprapunerea cu terenul proprietatea pârâtei. Afirmă că acţiunea nu poate fi admisă nici faţă de disp. art. 35 C.pr.civ. întrucât reclamanta are la dispoziţie acţiunea în realizarea dreptului de proprietate, faţă de caracterul subsidiar al acţiunii în constatare. Mai susţine că nu a avut o posesie întreruptă din anul 1990 până în prezent. În ce priveşte construcţia afirmă că reclamanta a ridicat imobilul pe terenul proprietatea pârâtei, iar simplul fapt de a ridica o construcţie pe terenul altuia, chiar cu bună credinţă nu este de natură să conducă la recunoaşterea automată a unui drept de superficie în favoarea reclamantei care a construit pe terenul proprietatea subscrisei. Susţine că nu există o convenţie încheiată între părţi având ca obiect dreptul de superficie. Afirmă că instanţa nu ar putea să constate dreptul de proprietate asupra terenului proprietatea pârâtei, ci doar dreptul de folosinţă, care însă nu poate fi constituit pe cale judecătorească. Arată că reclamanta este constructor de rea credinţă fiind încunoştiinţată prin mai multe notificări în ce priveşte proprietatea terenului. Precizează că reclamanta a ridicat construcţia fără a avea acceptul pârâtei căreia nu i se poate imputa o atitudine de pasivitate. În susţinerea cererii reconvenţionale arată că dreptul de proprietate al pârâtei este afectat de reclamantă prin construcţia edificată, fiindu-i limitat dreptul în lipsa unei juste şi prealabile despăgubiri şi fără ca subscrisa să aibă vreo culpă cu atât mai mult cu cât ideea bunei credinţe a reclamantei nu este sustenabilă. Apreciază că nu se poate reţine culpa pârâtei, nici faptul că a stat în pasivitate întrucât a notificat de mai multe ori reclamanta, iar aceasta nu a solicitat niciodată acordul privind edificarea construcţiei, fapt din care rezultă vădita rea credinţă a reclamantei. Apreciază că neproprietarul constructor nu poate invoca buna credinţă care să fie opozabilă subscrisei în calitate de proprietar al terenului pe care s-a edificat construcţia , în asemenea condiţii încât să limiteze dreptul de proprietate a subscrisei întrucât într-o asemenea situaţie s-ar ajunge la ruperea unui just echilibru între interesul general şi cel particular.
În drept, au fost invocate disp. art. 35, art. 205, art. 209 C.pr.civ., art. 582 şi art. 693 Cod civil.
Prin întâmpinare la cererea reconvenţională reclamanta a solicitat decăderea pârâtei din dreptul de a formula cererea reconvenţională, faţă de disp. art. 209 alin. 4 C.pr.civ.
Din probatoriul administrat în cauza instanţa reţine următoarele :
Potrivit menţiunilor cuprinse în titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmboviţa, numitei VC i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 1 ha, 1600 mp, situată în satul Greci, comuna Petreşti, judeţ Dâmboviţa, din care 1000 mp teren curţi construcţii situat în tarlaua 7, parcela 714, cu următoarele vecinătăţi: N –SMA Greci, E – Dobrescu Nicolae, S –DE 736/1, V – DCL 123.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995, de către Notariatul de Stat Găeşti, V C a vândut reclamantei D M suprafaţa de 1000 mp, curţi construcţii situat în T 7, P 714, teren situat în comuna Petreşti, judeţ Dâmboviţa.
În anul 1995 s-a emis reclamantei autorizaţia de construcţie 12/14.07.1995 prin care s-a autorizat construirea unei locuinţe parter şi etaj pe terenul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare mai sus menţionat.
Prin sentinţa civilă /01.02.2013 pronunţată de Judecătoria Găeşti, în dosarul nr. /232/2012, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. /23.04.2013 a Tribunalului Dâmboviţa, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta D M în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 Petreşti, judeţ Dâmboviţa şi Comisia locală de fond funciar Dâmboviţa, s-a constatat că autoarea reclamantei, numita V C, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 577 mp situat pe raza com. Petreşti, judeţ Dâmboviţa, sat Greci în T 7, P 714, reprezentând diferenţa dintre suprafaţa de 1577 mp identificată în planul de amplasament şi delimitare a imobilului executat de Lucian Buibăr şi suprafaţa de 1000 mp curţi construcţii reconstituită numitei V C cu titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995.
În vederea intabulării dreptului de proprietate petenta s-a adresat unei firme de cadastru pentru întocmirea documentaţiei necesare iar ulterior a formulat cerere de recepţie şi înscriere.
Inspectorul OCPI a verificat documentaţia iar prin referatul întocmit la data de 18.06.2013 a constatat că imobilul pentru care se solicită înscrierea dreptului de proprietate se suprapune cu un alt imobil din documentaţia nr. 70381.
Prin încheierea 50525 pronunţată în dosarul nr. 50525/30.05.2013 OCPI Dâmboviţa a respins cererea formulată de reclamantă cu privire la recepţia documentaţiei cadastrale şi înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra imobilului teren intravilan în suprafaţă de 1577 mp..
Asupra cererii de reexaminare introduse de D M şi D S, OCPI Dâmboviţa s-a pronunţat prin încheierea 65094 pronunţată în dosarul nr. 65094/17.07.2013 OCPI Dâmboviţa şi a respins cererea de reexaminare cu motivarea existenţei suprapunerii totale reale cu imobilul identificat cu nr. cadastral 70381 UAT Petreşti.
Prin sentinţa civilă /19.12.2013, pronunţată de Judecătoria Găeşti, în dosarul /232/2013, definitivă, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei OCPI Dâmboviţa, fiind respinsă plângerea împotriva încheierii de carte funciară.
Au fost avute în vedere înscrisurile depuse la dosar de OCPI Dâmboviţa şi concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză în cuprinsul cărora expertul a reţinut că în urma aplicării planului de amplasament şi delimitare a bunului imobil cu nr. cadastral 70381 prin reprezentarea coordonatelor punctelor pe conturul suprafeţei, imobilul reclamantei se suprapune cu imobilul cu numărul de identificare 70381, suprapunerea fiind reală.
Prin prezenta cerere, reclamanta solicită rectificarea planului de amplasament şi a cărţii funciare a numărului cadastral 70381 UAT Petreşti, în sensul corectării amplasamentului şi a înscrierii în cartea funciară.
Potrivit legii, înscrierile în cartea funciară trebuie să oglindească situaţia juridică reală şi exactă a drepturilor privitoare la imobile. În situaţia în care între starea tabulară şi situaţia reală există neconcordanţe, acestea sunt înlăturate prin intermediul acţiunii în rectificare.
Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea acţiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a imobilului, având deci un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acţiune având ca obiect constatarea nulităţii sau anularea unui act, simulaţia sau rezoluţiunea acestuia.
În conformitate cu art. 907 Cod civil când o înscriere nu corespunde cu situaţia juridică reală se poate cere rectificarea acesteia, prin rectificare înţelegându-se radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Din textul de lege invocat rezultă că acţiunea în rectificarea menţiunilor din cartea funciară este inadmisibilă în condiţiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ca efect al certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO7 nr. 1349 emis la 10.04.1996, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în baza Legii 15/1990.
Titlul pe care şi-a sprijinit pârâta cererea de întabulare provine de la stat, nu a fost declarat nul până la această dată şi a produs efectele translative de proprietate. Modalitatea dobândirii dreptului de proprietate este legea, certificatul de atestare fiind doar actul administrativ prin care a fost pusă în aplicare Legea 15/1990.
La data de 30.01.2012 pârâta SC S Dâmboviţa SA şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că terenul intravilan deţinut de pârâta reclamantă în suprafaţă de 43136 mp, se află în T7 P711, fiind înscris în evidenţele CF sub nr. 70381, iar terenul deţinut de reclamanta pârâtă, în T7 P714, în suprafaţă de 1557 mp este inclus total în nr. cadastral 70381. A mai consemnat expertul că adiacent suprafeţelor deţinute de părţi se află o suprafaţă de 4087 mp care după cum se observă din planul parcelar, era cuprinsă în conturul fostului SMA Greci.
În speţă, nu se regăseşte nici una dintre situaţiile la care se referă art. 907 Cod civil, câtă vreme pârâta reclamantă are un titlu care nu a fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, care să îl invalideze parţial, în ce priveşte suprafaţa disputată de 1577 mp.
În prezenta cerere de rectificare a cărţii funciare nu se poate examina valabilitatea titlului proprietarului tabular pârât, iar în condiţiile în care asupra aceluiaşi imobil există două titluri, nu poate fi promovată o acţiune în rectificare carte funciară, cât timp instanţa nu a fost investită cu o cerere de constatare a nulităţii titlului pârâtei.
Având în vedere argumentele invocate, cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară 70381 a UAT Petreşti, judeţ Dâmboviţa urmează să fie respinsă.
Urmează să fie respinsă şi cererea de rectificare a planului de amplasament, ca inadmisibilă deoarece planul de amplasament care a stat la baza documentaţiei de înscriere în cartea funciară a imobilului deţinut de pârâta reclamantă este un act care nu produce efecte juridice separat, ci doar ca urmare a admiterii cererii de înscriere în evidenţele de publicitate imobiliară.
În ce priveşte cererea adiţională, se solicită de către reclamantă să se constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1577 mp, situat în comuna Petreşti, Dâmboviţa, fiind invocate disp. art. 35 C.pr.civ.
Prin titlu se înţelege actul juridic, jurisdicţional sau chiar administrativ translativ, constitutiv ori declarativ de proprietate, care generează o prezumţie de proprietate în favoarea celui care îl invocă. Potrivit art. 557 Cod civil dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire…, accesiune, uzucapiune, …, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi. În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate.
Hotărârile judecătoreşti pot fi declarative sau constitutive de drepturi. Cele declarative recunosc drepturi preexistente, astfel nu pot servi transferului dreptului de proprietate iar cele constitutive dau naştere sau realizează transferul unor drepturi.
În ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească, legea prevede expres hotărârea este titlu de proprietate numai atunci când este translativă de proprietate prin ea însăşi.
Numai hotărârile constitutive pot fi translative cum cere alin. 1, partea finală, din art. 557 Cod civil şi pot fi titlu de proprietate, cum este cazul pronunţării în condiţiile legii, a unei hotărâri care să ţină loc de contract.
Având în vedere argumentele invocate şi solicitarea părţii de a se constata dobândirea dreptului de proprietate fără a se invoca un alt temei de drept sau un alt mod de dobândire a proprietăţii ca uzucapiunea, cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă.
De altfel, prin prezenta cerere adiţională se urmăreşte suplinirea lipsei acţiunii întemeiate pe o cauză de ineficacitate a titlului de proprietate al pârâtei reclamante şi obţinerea unui titlu opozabil acesteia.
Pe de altă parte, cererea nu poate fi admisă cât timp reclamanta pârâtă deţine posesia şi dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1577 mp conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995, de către Notariatul de Stat Găeşti şi conform sentinţei civile /01.02.2013 pronunţată de Judecătoria Găeşti, în dosarul nr. /232/2012, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. /23.04.2013 a Tribunalului Dâmboviţa.
În ce priveşte cererea reconvenţională se constată următoarele:
Se solicită obligarea reclamantei la ridicarea construcţiei edificată pe terenul în suprafaţă de 1577 mp, situat pe raza com. Petreşti, judeţ Dâmboviţa, sat Greci în T 7, P 714, obligarea reclamantei la despăgubiri pentru lipsa de folosinţă şi aducerea terenului în stare iniţială, fără ca anterior să se fi promovat o acţiune în prin care cel ce se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea celui care stăpâneşte bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate şi să îi restituie bunul. Se constată că se urmăreşte obţinerea unui efect al admiterii unei astfel de acţiuni – să se intre în posesia terenului printr-o cerere având ca obiect obligaţie de a face. În condiţiile în care s-a alegat existenţa unui drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1577 mp, pârâta reclamantă nu se poate prevala de titlul său decât prin intermediul unei acţiuni în care să se poată compara titlurile de proprietate pe care părţile le invocă.
Cererea reconvenţională va fi respinsă, atât în ce priveşte cererea de desfiinţare a construcţiilor cât şi despăgubiri pentru lipsa de folosinţă şi readucerea terenului în starea iniţială deoarece este necesar apriori să se stabilească care dintre cele 2 moduri de dobândire a proprietăţii este invocate de părţi este preferabil.
În opinia instanţei faţă de situaţia juridică actuală în care se află părţile din prisma litigiului având ca obiect terenul în suprafaţă de 1577 mp, nu sunt incidente disp. art. 693 Cod civil privind superficia şi nici 582 Cod civil privind lucrările autonome cu caracter durabil, invocate de pârâta reclamantă.
Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară numărul 70381 UAT Petreşti, judeţ Dâmboviţa, formulată de reclamanta pârâtă D M, în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmboviţa SA, ca neîntemeiată, va respinge cererea de rectificare a planului de amplasament şi cererea adiţională formulată de reclamanta pârâtă D M ca inadmisibile. De asemenea va fi respinsă şi cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă SC S Dâmboviţa SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D M.
