Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani sub nr. 17975/193/25 noiembrie 2010, reclamantul Judeţul Botoşani reprezentat de preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. „(…)” S.A. şi Direcţia Generală de Finanţe Publice Botoşani, constatarea nulităţii absolute a înscrierii în cartea funciară nr. 51747-C1, ca titular al dreptului de proprietate asupra corpurilor de construcţie ale Băii publice a (…) Botoşani; constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal de sechestru nr. 1.12649 din 09.09.2005, emis de DGFP Botoşani; rectificarea cărţii funciare nr. 51747-C1, în sensul radierii (…) Botoşani şi înscrierii adevăratului titular al dreptului de proprietate – Judeţul Botoşani, precum şi radierea procesului-verbal anterior menţionat.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 213/1998 şi ale Constituţiei României, Baia publică şi Spălătoria situate în B-dul Mihai Eminescu nr. 54 din municipiu aparţin domeniului public al judeţului Botoşani. În acest sens s-a pronunţat şi Tribunalul Botoşani, prin sentinţa nr. 632/12.11.2001, în dosarul nr. 4172/2001 având ca obiect litigiul privind delimitarea domeniului public al judeţului Botoşani de domeniul public al municipiului Botoşani. De aceea, înscrierea (…) ca titulară a dreptului de proprietate asupra Băii publice/Spălătoriei, în baza Protocolului de predare-primire încheiat între DOMP-RA şi RAJAC Botoşani este eronată, de vreme ce prin Hotărârea Consiliului Municipal nr. 16/14.03.1994 s-a transmis către RAJAC Botoşani (succedată de RAJACT Botoşani, de (…) Botoşani şi de SC Apa Grup Botoşani) doar un drept de administrare, municipiul nefiind titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor în discuţie. Procesul verbal de sechestru emis de D.G.F.P. Botoşani s-a întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. 1 CPF, dreptul de proprietate asupra Băii publice neaparţinând debitorului, ci având un caracter insesizabil, aparţinând domeniului public.
În dovedire reclamantul a depus la dosar documentele invocate.
Prin întâmpinare, pârâta D.G.F.P. Botoşani a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, întrucât clădirea Băii Centrale şi a Spălătoriei, asupra căreia s-a instituit sechestru la cererea sa, figurează în evidenţele O.C.P.I. Botoşani ca aparţinând debitoarei şi chiar ipotecate în favoarea B.C.R. Botoşani. Imobilele în litigiu figurează în listele de inventar ale SC (…) (din anul 2008), iar reclamantul nu a formulat plângere împotriva încheierii de înscriere a dreptului acestei societăţi şi nici nu a solicitat rectificarea în momentul obţinerii Sentinţei nr. 632/2001.
În dovedire, a depus înscrisuri.
La termenul din data de 07.01.2011, în cauză a fost introdus, în calitate de pârât, şi OCPI Botoşani. Reclamantul a invocat, la acelaşi termen, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei instituţii (fila 92).
Pârâta DGFP Botoşani a formulat completări la întâmpinare (fila 122), învederând că nulitatea procesului-verbal de sechestru poate fi constatată doar în condiţiile stabilite de Codul de Procedură fiscală, situaţie în care acţiunea reclamantului se dovedeşte tardivă.
La rândul său, pârâta SC Apa Grup a formulat precizări scrise (fila 131), arătând că bunurile în litigiu aparţin domeniului public al judeţului Botoşani şi că, în mod eronat, în cartea funciară nr. 51747-C1 apare înscrisă (…) Botoşani, în baza protocolului din octombrie 1993; că Hotărârea nr. 16/1994 a avut drept obiect doar transmiterea unui drept de administrare; că în documentaţia aflată la baza înscrierii iniţiale se descrie situaţia juridică a imobilelor, respectiv dreptul de administrare al solicitantului. Potrivit planului de amplasament cuprins în documentaţia menţionată, pretenţiile reclamantului vizează corpurile de construcţie notate cu nr. 2, 3, 4, 7, 8, 9 şi 12. Parcelele notate cu nr. 5, 6 şi 14 reprezintă teren aflat în proprietatea Municipiului Botoşani, iar parcelele nr. 1 şi 13 reprezintă investiţii în construcţii nefinalizate, asupra cărora nu se emit pretenţii în cauză; corpurile de construcţii nr. 10 şi 11 nu mai există fizic.
În dovedire, s-au depus la dosar documentele invocate.
Pârâta SC (…) a formulat şi întâmpinare (fila 139), arătând că, potrivit documentelor prezentate de reclamant, dreptul de proprietate al acestuia vizează doar clădirea C2 – baie publică, având o suprafaţă construită de 474,44 mp. Întocmirea cărţii funciare nr. 5334/N s-a realizat în mod eronat, fără menţionarea titularului dreptului de proprietate asupra terenului (municipiul Botoşani) şi fără menţionarea tuturor corpurilor de clădire identificate în documentaţia cadastrală. În privinţa sechestrului, a arătat că acesta se putea institui doar cu privire la dreptul de superficie al SC (…), nu şi faţă de dreptul similar al reclamantului. Cu aceste argumente, pârâta a solicitat admiterea în parte a acţiunii, în limitele dreptului ce aparţine reclamantului.
Prin concluziile scrise, reclamantul a învederat, suplimentar aspectelor deja expuse, că înscrierea clădirii compuse din baie publică, centru încasări, centrală termică şi magazie s-a întemeiat pe unul şi acelaşi document, privitor la transmiterea unui drept de administrare (protocol de predare şi HCM nr. 16/1994). Pentru celelalte corpuri decât baia publică, pârâta SC (…) nu a dovedit că ar fi fost construite ulterior şi că i-ar aparţine. A mai arătat reclamantul că, în formularea celui de al doilea capăt de cerere, a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 173 alin. 3 CPF, că sechestrul instituit asupra bunurilor judeţului Botoşani este ineficient şi inopozabil proprietarului, desfiinţarea acestuia impunându-se în virtutea principiului anulării actului subsecvent, ca efect al anulării actului principal. Finalmente, a arătat că cel de al treilea capăt de cerere (în rectificare) are caracter subsidiar, grefându-se pe cele două cereri principale şi vizând realizarea unei corelaţii între evidenţa OCPI şi situaţia de fapt reală.
Judecătoria Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 2446/15.04.2011, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a O.C.P.I. Botoşani; a respins excepţia tardivităţii celui de-al doilea capăt de cerere, invocată de intimata D.G.F.P. Botoşani;a admis acţiunea şi a dispus rectificarea Cărţii funciare nr. 51747-C1 a municipiului Botoşani, în sensul menţionării, ca obiect al intabulării solicitate de (…) Botoşani (actualmente SC Apa Grup SA), a dreptului de folosinţă asupra corpurilor de construcţie ale Băii publice/Spălătoriei Botoşani, şi, respectiv, a radierii sechestrului nr. 1.12649/09.09.2005 notat la solicitarea ANAF – DGFP Botoşani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a O.C.P.I. Botoşani, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 72/2007 s-a reţinut caracterul necontencios al înscrierilor în cartea funciară, iar pe de altă parte, absenţa oricăror dispoziţii care să confere legitimarea procesuală pasivă a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Excepţia tardivităţii a fost respinsă cu motivarea că reclamantul a învederat expres (f. 92 dosar) că cererea sa nu este o contestaţie la executare, cenzurată de termenul de 15 zile.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că singurul titlu deţinut de debitoarea R.A.J. Apa Botoşani, succesoarea în drepturi a RAJAC Botoşani, asupra imobilelor Baie publică şi spălătorie, situate în Botoşani, B-dul. M. Eminescu, asupra cărora s-a instituit sechestrul la cererea creditoarei D.G.F.P. Botoşani este un titlu care confirmă doar un drept de administrare, reprezentat de Hotărârea nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului Municipal Botoşani (f 23 dosar), existând o contradicţie între evidenţele O.C.P.I. şi situaţia juridică reală a imobilului ce rezultă din cartea funciară.
În ceea ce priveşte calificarea demersului procesual al reclamantului, instanţa a apreciat că, dată fiind existenţa Legii speciale nr. 7/1996, aceasta poate fi cea prevăzută de art. 34 din actul normativ, adică în rectificare, chiar dacă analiza caracterului său neevaluabil presupune şi cercetări legate de fondul dreptului substanţial.
Întrucât sentinţa civilă nr. 632/12.11.2001 produce efecte şi în prezenta cauză, în ce priveşte stabilirea irevocabilă a situaţiei dreptului înscris în cartea funciară, constatând calitatea de proprietar a reclamantului, prima instanţă a apreciat că regimul juridic al bunului nu mai poate face obiectul unei noi analize judecătoreşti, fiind evident că pârâta S.C. (…) S.A. poate deţine un dezmembrământ al dreptului de proprietate, astfel cum s-a arătat şi în conţinutul cererii de intabulare. Prin urmare, dreptul de proprietate al Judeţului Botoşani trebuie protejat, protecţie ce se poate realiza prin înscrierea menţiunii corecte potrivit căreia S.A. (…) S.A. ar fi titulara unui drept de folosinţă, corecţie ce va realiza un acord nu doar cu situaţia dreptului, ci şi cu documentaţia anexată cererii de intabulare din octombrie 2000.
Odată rectificată menţiunea principală din cartea funciară nr. 51747-C1, este de admis că, într-adevăr, nu-şi mai găseşte justificare nici înscrierea sechestrului instituit de pârâta DGFP Botoşani, notare ce s-a realizat în considerarea aceleiaşi calificări eronate a dreptului pârâtei debitoare (fila 46).
În ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere, instanţa a reţinut că, atâta vreme cât s-a dispus rectificarea solicitată, măsura indisponibilizării bunului a rămas fără efecte, organul fiscal fiind ţinut a se îndrepta asupra altor bunuri. În plus, câtă vreme măsura indisponibilizării bunului s-a dispus în cursul executării silite, iar potrivit precizării reclamantului acţiunea formulată nu este o contestaţie la executare, solicitarea având ca obiect anularea procesului verbal de sechestru nu poate fi primită.
Împotriva sentinţei pârâta DGFP Judeţeană Botoşani a declarat apel, în termen legal, arătând că, potrivit celor înscrise în extrasul de carte funciară nr. 5334/N/22 septembrie 2005, imobilul în litigiu este proprietatea S.C. (…) Botoşani, fiind dobândit în baza protocolului de predare primire încheiat cu DOMP RA Botoşani în anul 1993 şi Hotărârii nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului Municipiului Botoşani şi grevat de un drept de ipotecă rang I înscris sub nr. 6216/06.12.2000 în favoarea B.C.R. Botoşani.
Dreptul de proprietate al pârâtei S.C. (…) asupra imobilului în litigiu rezultă şi din lista de inventar a mijloacelor fixe din 1 iunie 2008, semnată de reprezentanţii legali ai acesteia, având nr. de inventar 2254. Prin sentinţa nr. 632/12.11.2001, pronunţată în dosarul nr. 4172/2001, instanţa nu a dispus expres că imobilul reprezentat de Baia publică trece din domeniul public al municipiului Botoşani în domeniul public al judeţului Botoşani, ci doar a înlăturat poziţia nr. 923, reprezentând acest imobil, din anexa Hotărârii Consiliului Local Botoşani nr. 146/29.06.2001.
Instanţa de fond nu a avut în vedere că reclamantul nu a înţeles să conteste procesul verbal de sechestru, stând în pasivitate o mare perioadă de timp, respectiv până în anul 2008, când a fost dată Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 35/24 aprilie 2008, fără a face demersurile legale în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei cauze. Prin urmare, câtă vreme nu s-a solicitat desfiinţarea procesului verbal de sechestru, acesta nu poate fi înlăturat, fiind încheiat cu respectarea dispoziţiilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, dovedindu-se că la momentul instituirii măsurii bunurile sechestrate erau proprietatea S.C. „(…)”S.A. Botoşani, iar sechestrul a fost înscris la Biroul de Carte funciară în favoarea D.G.F.P. Judeţeană Botoşani pentru o datorie de 20.691.608 lei şi a rămas definitiv prin necontestare în termen.
În finalul cererii de apel s-a mai arătat că reclamantul nu se află în posesia unei hotărâri judecătoreşti care să fi constatat că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu este valabil pentru a putea solicita rectificarea acestei înscrieri.
Prin decizia nr. 40 A din 3 aprilie 2012, Tribunalul Botoşani a respins ca nefondat apelul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele :
Prin protocolul de predare-primire încheiat în octombrie 1993, cu aprobarea Consiliului Judeţean Botoşani şi a Primăriei Municipiului Botoşani (fila 21), DOM-P RA Botoşani a predat RAJAC Botoşani obiectivul Baia Publică Botoşani, cu valoarea elementelor de activ şi pasiv redate în bilanţul contabil anexă, documentul în discuţie făcând referire exclusivă la predarea bunului, fără a specifica situaţia juridică a acestuia ori natura transferului operat.
Prin Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului Municipal Botoşani (fila 23) s-a decis transmiterea, din administrarea Regiei Autonome DOM-P Botoşani în administrarea RAJAC Botoşani, a imobilului Baia publică şi spălătorie, situat în Botoşani, B-dul Mihai Eminescu nr. 54. În temeiul acestor documente, pârâta a formulat cererea de înscriere în cartea funciară nr. 6088/30.10.2000, în care a arătat în mod corect că obiectul solicitării îl constituie dreptul de folosinţă asupra imobilului în litigiu, iar prin încheierea nr.6081 a Biroului de carte funciară s-a dispus, la aceeaşi dată, înscrierea dreptului de folosinţă asupra terenului şi construcţiilor şi nu a dreptului de proprietate.
Este adevărat că atât în extrasul de Carte Funciară nr. 5334/22 septembrie 2005 pentru informare, cât şi în Extrasul de carte funciară s-a înscris „dreptul de proprietate” al pârâtei S.C. (…) Botoşani la rubrica intitulată „înscrieri privitoare la proprietate”, dar concomitent s-au menţionat şi documentele pe care se întemeiază această înscriere, fiind de fapt cele referitoare la dreptul de administrare, respectiv Hotărârea nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului municipiului Botoşani şi protocolul de predare primire încheiat la 31 octombrie 1993 cu DOMP – R.A. Botoşani.
Prin urmare, înscrierea este în contradicţie cu cererea propriu-zisă a titularului, dispoziţia judecătorului şi documentaţia pe care s-a întemeiat solicitarea, încât se impune desfiinţarea sa.
Pentru că Legea specială, a cadastrului şi publicităţii imobiliare, nr. 7/1996, acordă persoanei interesate beneficiul acţiunii în rectificare tabulară, în mod corect judecătorul fondului a apreciat că demersul procesual al părţii, având ca obiect o solicitare de acest gen, este unul admisibil, câtă vreme a dovedit îndeplinirea condiţiilor textului. Astfel, interesul reclamantului a fost probat cu sentinţa civilă nr. 632 /12.11.2001, prin care Tribunalul Botoşani a stabilit irevocabil că bunurile în litigiu, înscrise în anexa Hotărârii 146/21.06.2001, aparţin domeniului public al judeţului. Ori, o hotărâre judecătorească se impune cu putere de lege, nefiind posibilă pronunţarea unei alte sentinţe care să stabilească un alt regim juridic bunurilor din punctul de vedere al apartenenţei dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, câtă vreme reclamantul nu a obţinut şi radierea înscrierii măsurii sechestrului asigurator asupra bunului a cărui proprietar s-a dovedit a fi, critica apelantei privind neintroducerea unei astfel de cereri este în contradicţie cu principiul disponibilităţii, care garantează oricărei părţi libera alegere a cadrului procesual cu care doreşte să investească o instanţă de judecată, mai ales din punctul de vedere al obiectului şi, în plus, nu justifică nici un interes procesual.
În ceea ce priveşte motivul de apel vizând ineficienţa sentinţei civile nr. 632/12.11.2001 privind proba greşitei înscrieri şi necesitatea obţinerii unei alte hotărâri judecătoreşti, care să constate că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în Cartea Funciară nu a fost valabil, tribunalul a apreciat, în primul rând, că nu se pune problema unei documentaţii înscrise greşit, după cum s-a arătat în precedent, actele deţinute de pârâtă fiind menţionate corect la rubrica înscrierilor respective, doar dreptul înscris fiind altul decât cel care rezultă din acte, iar pe de altă parte reclamanta se află în posesia unui titlu emis de o instanţă, care statuează irevocabil, îndeplinind rigorile art. 34 pct. 1 din Legea 7/1996 şi care nu a fost desfiinţat, hotărârile judecătoreşti având putere de lege şi neavând nevoie de confirmări suplimentare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanţele nu au avut în vedere extrasul de carte funciara nr. 5334/N din 22.09.2005, în care la punctual B se precizează că „Imobilul descris mai sus – proprietatea SC (…) Botoşani, a fost dobândit în baza protocolului de predare primire încheiat cu DOMP RA Botoşani, în anul 1993, Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului municipiului Botoşani, înscris la Biroul de carte funciară sub nr. 6088/30.10.2000”, iar la punctul C – „imobilul este grevat de drept de ipoteca rang I înscris sub nr. 6216/06.12.2000 în favoarea BCR SA Botoşani….”.
Imobilul ce face obiectul cauzei a fost înscris în Cartea funciară LA 30.10.2000 ca fiind proprietatea societăţii de apă anterior apariţiei actelor normative indicate de Consiliul Judeţean.
Mai mult, nici o instituţie bancară nu ar fi acceptat drept ipotecă rang I un bun care nu era proprietatea debitorului, însă, aşa cum a arătat, BCR a înscris în anul 2000 în favoarea sa dreptul de ipotecă rang I asupra imobilului ce reprezintă Baia centrală şi spălătoria.
Faptul ca imobilul reprezentat de Baia centrală şi spălătorie este proprietatea SC Apa Grup SA rezultă şi din lista de inventar a mijloacelor fixe, din data de 01.06.2008, semnată de reprezentanţii legali ai acesteia, (având numărul de inventar 2254).
Prin Sentinţa nr. 632/12.11.2001, pronunţată în dosarul nr. 4172/2001, instanţa nu dispune expres că imobilul reprezentat de Baia publică trece din domeniul public al municipiului Botoşani în domeniul public al judeţului Botoşani, ci doar înlătură poziţia nr. 923, reprezentând acest imobil din anexa Hotărârii Consiliului Local Botoşani nr. 146/29.06.2001.
În cauză nu pot fi reţinute nici dispoziţiile anexei II pct. 3 din Legea nr. 213/1998, întrucât potrivit acestor prevederi, din domeniul public judeţean fac parte „reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal, precum şi staţiile de tratare cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente acestora”, corpurile de clădire ale Băii publice şi spălătoriei neavând nici o legătură directă cu reţelele de apă, motiv pentru care consideră că aceasta nu este un bun public în înţelesul legii menţionate anterior.
Mai mult, reclamantul avea posibilitatea de a formula plângere împotriva încheierii date de Oficiul de Cadastru, prin care a fost admisă cererea (…) Botoşani cu privire la imobilul ce reprezintă baia centrală, în condiţiile în care societatea de apă era în subordinea Consiliului Judeţean.
Instanţa de fond, cât şi instanţa de apel nu au avut în vedere că reclamantul putea introduce contestaţie şi împotriva procesului verbal de sechestru la instanţa judecătorească în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, conform dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, în condiţiile în care Consiliul Judeţean a fost şi este acţionarul debitoarei SC (….) SA, iar în această calitate avea cunoştinţă de situaţia societăţii, precum şi de toate actele încheiate de aceasta. Ori, reclamantul a stat în pasivitate o mare perioadă de timp, respectiv până în anul 2008, când a fost dată Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 35/24.04.2008, fără a face demersurile legale în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei cauze şi înscrierii în Cartea funciară, în condiţiile în care în anul 2007 DGFPJ Botoşani a procedat şi la vânzarea la licitaţie a clădirii compuse din baia centrală şi spălătorie.
Nulitatea procesului verbal de sechestru poate fi solicitată doar în condiţiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003 cu modificările şi completările ulterioare, iar potrivit art. 47, actul administrativ fiscal poate fi modificat sau desfiinţat numai în condiţiile Codului de procedură fiscală. În cauză, procesul verbal de sechestru este încheiat cu respectarea dispoziţiilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, neputând fi solicitată constatarea nulităţii absolute a acestuia. Procesul verbal nr. 1/12649 încheiat de DGFPJ Botoşani, prin care s-a procedat la sechestrarea bunurilor imobile, inclusiv a Băii centrale şi spălătoriei care fac obiectul prezentei cauze ca fiind proprietatea debitorului SC (…) SA Botoşani pentru sumele datorate bugetului consolidat al statului, este temeinic şi legal. Sechestrul s-a aplicat în prezenţa inginerului Florin Nicolau, în calitate de director general şi a economistei (…), în calitate de director economic la SC (…) SA, care au şi semnat procesul-verbal de sechestru, fără a arăta că Baia centrală nu ar fi proprietatea societăţii pe care o conduceau la acea dată.
DGFPJ Botoşani a emis procesul verbal de sechestru nr. 1/12649 cu respectarea dispoziţiilor art. 129 alin. 2 din Codul de procedură fiscală, şi nu cum greşit a precizat reclamantul, cu încălcarea dispoziţiilor legale. La momentul instituirii măsurii, bunurile sechestrate erau proprietatea SC (…) SA Botoşani, iar sechestrul a fost înscris la Biroul de Carte funciară în favoarea DGFPJ Botoşani pentru o datorie de 20.691.608 lei şi a rămas definitiv prin necontestare în termen.
Conform dispoziţiilor legale, sechestrul se dispune asupra bunurilor mobile/imobile proprietate a debitorului şi se înscrie la Biroul de Carte funciară, fiind opozabil tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Din extrasele de carte funciară emise începând cu anul 2005 se poate observa că bunurile imobile aflate sub sechestru sunt proprietatea SC (…) SA Botoşani, de unde rezultă că organele fiscale nu au încălcat prevederile legale în materie de executare silită.
În conformitate cu dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva şi irevocabilă s-a constatat că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. Ori, în cauză reclamantul nu face dovada existenţei unei hotărâri judecătoreşti prin care instanţa să fi constatat că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în cartea funciară nu a fost valabil.
În drept, recurentul a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Legal citat, reclamantul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de pârâtă, care în drept pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, curtea constată neîntemeiat recursul.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, 25.11.2010, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că : 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost calificat greşit; 3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului”.
În conformitate cu dispoziţiile art. 35 (1) din actul normativ menţionat, acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond, este imprescriptibilă.
În speţă, este dat motivul de rectificare prevăzut de dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 2 – dreptul înscris a fost greşit calificat.
Astfel, cum corect au sesizat instanţele de fond şi apel, deşi documentaţia aferentă cererii de înscriere în cartea funciară, respectiv înscrisurile pe care aceasta s-a întemeiat – Protocol f.n. încheiat în luna octombrie 1993 (fila 21 dosar fond) şi Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului Municipal Botoşani (fila 23 dosar fond) – fac dovada existenţei unui drept de administrare al RAJAE Botoşani asupra imobilului Baia publică şi spălătorie, din municipiul Botoşani, B-dul Mihai Eminescu, nr. 54, totuşi a fost înscris pentru SC (…) Botoşani un drept de proprietate asupra acestor imobile, conform încheierii nr. 6088/30.10.2000 (filele 52, 53, 98, 99 dosar fond).
Interesul reclamantului de a promova acţiunea în rectificare este dat de sentinţa civilă nr. 632/12 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 4172/2001 (f.27-31 dosar fond), opozabilă Societăţii Comerciale (…) Botoşani şi intrată în puterea lucrului judecat.
Contrar susţinerilor recurentului, din finalul motivelor de recurs, ipoteza reţinută nu este cea în care actul ce a stat la baza înscrierii în cartea funciară nu a fost valabil. Dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, care fac referire la existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care să se constate existenţa uneia din cele patru situaţii enumerate, nu se interpretează în sensul că instituie o condiţie de admisibilitate a acţiunii în rectificare, aceea ca persoana interesată să se afle deja în posesia unei hotărâri irevocabile pronunţată într-o acţiune în constatare. În raport de caracterul special al normelor cuprinse în Legea nr. 7/1996, interpretarea corectă a dispoziţiilor menţionate este aceea că orice persoană interesată poate cere OCPI rectificarea înscrierilor, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se constată existenţa unuia din cele patru cazuri prevăzute de legiuitor. Practic, printr-o hotărâre cum este cea pronunţată în speţă de prima instanţă, se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară, rectificare care va fi realizată efectiv de OCPI.
Radierea notării în cartea funciară a procesului verbal de sechestru nr. 1.12649/9.09.2005 s-a impus în speţă în baza principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), iar nu urmare a analizei condiţiilor de fond sau formă a procesului verbal, respectiv a celor în care s-a dispus măsura.
În contextul dat, Curtea înlătură considerentele instanţei de apel potrivit cărora reclamantul nu ar fi obţinut şi radierea înscrierii, considerente care sunt străine pricinii, dar care nu atrag casarea hotărârii atacate.
Faţă de cazul de rectificare reţinut, susţinerile recurentei privind dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilelor în discuţie şi, respectiv, valabilitatea procesului verbal de sechestru şi a înscrisurilor pe care acesta s-a întemeiat nu au relevanţă în prezenta cauză.
