Category: <span>Civil</span>

Atunci când intimata a făcut mai multe cereri de silită a debitorului-contestator, chiar neurmate de o executare efectivă, fiecare dintre aceste cereri a avut ca efect întreruperea termenului de prescripţie a executării silite, conform art. 16 din Decretul nr. 167/1958. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1.523/9.12.1996) Prin cererea înregistrată la Judecătoria Alexandria contestatorul A.A. a...

Definind termenul de "hotărâri străine", art. 165 din Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, nu face nici o distincţie referitoare la caracterul laic sau religios al autorităţilor străine competente să emită acte cu caracter jurisdicţional, astfel că, din acest punct de vedere, nu există nici un impediment lega! pentru încuviinţarea executării...

Nu numai în hotărârea redactată, dar şi în minută - care reprezintă, conform art. 258 Cod procedură civilă, dispozitivul hotărârii, pe scurt - se pot strecura greşeli materiale, pentru îndreptarea cărora partea interesată sau instanţa, din oficiu, pot recurge la procedura prevăzută de art. 281 Cod procedură civilă. Faptul că aceeaşi sumă de bani, acordată cu...

Pe calea contestaţiei la titlu nu se poate invoca faptul că dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice care nu pot fi aduse la îndeplinire, mijlocul procedural pus la îndemâna părţii interesate fiind revizuirea. De asemenea, pe calea contestaţiei la titlu nu se poate invoca faptul că instanţa nu a soluţionat unele capete de cerere, partea interesată având...

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 18 şi 19 din Legea nr. 112/1995, rezultă că împotriva hotărârii comisiei judeţene constituie în baza acestui act normativ pot face contestaţie atât petiţionarul, care s-a adresat cu cerere comisiei, cât şi primarul unităţii administrativ-teritoriale respective, acestea fiind persoanele cărora, potrivit legii, li se comunică hotărârea comisiei. (Secţia a IV-a...

Conform art. 318 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale. Contestaţia este întemeiată - în sensul celor arătate - atunci când recursul a fost anulat ca netimbrat, deşi recurentul achitase taxa judiciară de timbru şi depusese...

Atunci când recursul a fost motivat prin chiar cererea de recurs, dezlegarea dată recursului, în sensul anulării lui pentru lipsa motivării, este rezultatul unei greşeli materiale. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1.309/30.10.1996) Prin încheierea din 5.12.1994 din camera de consiliu, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a admis sesizarea biroului executori judecătoreşti privind distribuirea preţului de 30.000.000 lei,...

Partajul succesoral este de competenţa instanţei ultimului domiciliu al defunctului, fiind fără relevanţă locul unde se află imobilul supus împărţelii. (Secţia a IV-a civilă, sentinţa nr. 2/20.03.1996) Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Olteniţa, reclamanta A.I. a chemat în judecată pe pârâta A.S. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună ieşirea din indiviziune asupra...

Potrivit art. 102 din Legea nr. 21/1924, două sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni, procedura pentru dobândirea personalităţii juridice fiind aceea prevăzută de art. 3 din acelaşi act normativ, iar competenţa pentru înscrierea ei aparţine Curţii de Apel. (Secţia a IV-a civilă, sentinţa nr. 7/13.06.1997) Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel...

Hotărârea Guvernului nr. 556/1990 privind plata despăgubirilor pentru demolarea unor imobile situate în Municipiul Bucureşti şi în Sectorul Agricol Ilfov nu are puterea juridică a unui decret de expropriere, deoarece, în toate cazurile, exproprierea unor terenuri cu sau fără construcţii se putea realiza în sistemul impus de Decretul nr. 467/1979 numai prin decret prezidenţial. în consecinţă,...

Comisia rogatorie este o instituţie specifică dreptului procesual, prin intermediul căreia o altă instanţă decât cea care judecă procesul este împuternicită să administreze o probă. Această instanţă se pronunţă asupra comisiei rogatorii printr-o încheiere premergătoare, care poate fi atacată numai odată cu fondul. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 831/10.06.1996) Prin încheierea din 29.09.1992, Curtea de Apel...

Intervenţia principală este aceea prin care terţul urmăreşte realizarea sau conservarea unui drept al său, tinzând să câştige pentru sine obiectul procesului (art. 49 alin. 2 Cod procedură civilă). Calificarea corectă a cererii de intervenţie prin care chiriaşul tinde doar să sprijine apărările Consiliului General al Municipiului Bucureşti într-un proces de revendicare a imobilului pe care-l...

Potrivit art. 235 Cod procedură civilă, oricine are interes să se constate de urgenţă mărturia unei persoane, poate cere administrarea acestei dovezi, dacă este primejdie ca această dovadă să nu se mai poată valorifica, din motive obiective. Dacă asigurarea de dovadă s-a făcut pe cale principală, încheierea instanţei poate fi atacată cu apel în termen de...

în cazul în care prima instanţă a rezolvat procesul în mod greşit, fără a intra în cercetarea fondului cererii, instanţa de apel este obligată să facă aplicarea prevederilor art. 297 Cod procedură civilă şi să trimită cauza spre rejudecarea primei instanţe, chiar dacă părţile solicită în mod expres ca instanţa de apel să se pronunţe...

Articolul 297 Cod procedură civilă, prin modul de redactare, are un caracter imperativ, care priveşte şi impune ordinea desfăşurării procesului civil. Astfel, chiar dacă apelantul, criticând soluţia primei instanţe, solicita judecarea în fond a pricinii de către tribunal, acest lucru nu este posibil atunci când prima instanţă a soluţionat cauza pe cale de excepţie. Constatând că judecătoria...

Conform art. 258 Cod procedură civilă, "După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată, pe scurt, dispozitivul hotărârii...". încheierea de îndreptare a erorii materiale se supune aceluiaşi regim juridic ca şi hotărârea pe care o îndreaptă, în ceea ce priveşte deliberarea, întocmirea minutei şi semnarea acesteia de către judecători şi grefier. Nerespectarea acestor dispoziţii procedurale...

Potrivit art. 281 Cod procedură civilă, greşelile asupra numelui, calităţii şi susţinerilor părţilor sau cele de socoteli, precum şi orice alte greşeli materiale strecurate în hotărâre, pot fi îndreptate din oficiu sau în urma unei simple cereri. Din cuprinsul acestei dispoziţii legale rezultă că, prin noţiunea de "greşeli materiale" sunt desemnate numai aceste greşeli, de mică...

In situaţia în care imobilul supus împărţelii este compus din mai multe unităţi locative, cu dependinţe distincte, în temeiul art. 741 se impune partajarea acestuia în natură. Existenţa unei anumite stări conflictuale între părţile implicate în proces sau indiviziunea forţată în care acestea rămân cu privire la părţile comune din imobil nu sunt argumente de...

Chiar şi atunci când o pricină se judecă în camera de consiliu, pronunţarea hotărârii, sub pedeapsă de nulitate, se face în şedinţă publică. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 2/8.01.1996) Prin sentinţa civilă nr. 108/1995 a Tribunalului Călăraşi a fost respinsă cererea de adopţie formulată de reclamanţii L. B. J. şi L. E. C., cetăţeni americani, cu...

Dacă există neconcordanţă între minută şi dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti, aceasta este nulă, întrucât art. 261 Cod procedură civilă prevede că hotărârea trebuie să cuprindă, printre altele, dispozitivul întocmit potrivit art. 258 Cod procedură civilă. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 81/27.01.1995) Prin sentinţa civilă nr. 5.776/27.05.1994, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a admis, în parte, contestaţia formulată...