Conform art. 258 Cod procedură civilă, la deliberare, după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată, pe scurt, dispozitivul hotărârii, care se semnează, sub pedeapsa nulităţii de către judecători şi grefier, şi care va arăta deopotrivă şi părerile judecătorilor rămaşi în minoritate. Dacă, potrivit textului de lege menţionat, chiar şi lipsa uneia dintre semnăturile...
Citeste mai mult...Cauta in aceasta categorie:
Hotărâre judecătorească. Inopozabilitate faţă de terţi
In procesul civil, hotărârea judecătorească are putere relativă între părţile litigante şi succesorii lor în drepturi; ea nu poate fi opusă părţilor care nu au luat parte la judecată. In situaţia în care hotărârea judecătorească s-a pronunţat în contradictoriu numai cu o parte din moştenitorii unei persoane decedate, debitoare a unei obligaţii de a da, instanţa...
Citeste mai mult...Hotărâre judecătorească. Autoritate de lucru judecat. Rolul argumentelor de fapt şi de drept, folosite pentru explicarea dispozitivului
Lucrul judecat rezultă din dispozitivul hotărârii, deoarece numai prin această parte a actului final al instanţei se statuează asupra conflictului de interese dintre părţi. Argumentele de fapt şi de drept, care lămuresc înţelesul şi întinderea dispozitivului, nu intră în puterea lucrului judecat, decât dacă acestea se referă la aspectul asupra căruia s-a purtat litigiul dintre părţi...
Citeste mai mult...Executare silită. Părţi. Contestaţie la executare. Persoană care nu a fost parte în proces. Soluţie
Executarea silită constituie modalitatea de constrângere, prin intermediul organelor de stat competente, a părţii care a căzut în pretenţii, în urma unui litigiu, la a-şi îndeplini obligaţia stabilită în sarcina sa prin hotărârea judecătorească învestită cu formulă executorie. Nefiind parte în procesul finalizat prin respectiva hotărâre judecătorească, contestatoarea este în drept să se opună, pe calea...
Citeste mai mult...Excepţie de neconstituţionalitate. Act normativ abrogat. Competenţa instanţei de judecată de a verifica legalitatea excepţiei
Excepţia de neconstituţionalitate care are ca obiect o lege abrogată este inadmisibilă, deoarece art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea enumeră această cauză printre cele care împiedică declanşarea procedurii de control a constituţionalităţii legii. Aplicând această dispoziţie legală, instanţa de judecată va verifica existenţa cauzelor de inadmisibilitate şi, constatând că excepţia are...
Citeste mai mult...Drept de retenţie. Calificare din punct de vedere procedural. Motiv de casare
Dreptul de retenţie poate fi invocat pe cale de excepţie, chiar în faza apelului, deoarece reprezintă un mijloc de apărare în sensul dispoziţiilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă. Nepronunţarea instanţei de apel asupra cererii de recunoaştere a dreptului de retenţie face posibilă casarea deciziei, în baza art. 304 pct. 10 Cod procedură civilă. (Secţia a...
Citeste mai mult...Contestaţie în anulare specială. Omisiunea instanţei de recurs de a cerceta un motiv de casare
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă, "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie... când instanţa, respingând recursul sau admiţăndu-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare". în situaţia în care condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare sunt îndeplinite, instanţa de recurs va proceda la retractarea...
Citeste mai mult...Contestaţie în anulare. Greşeală materială. înţelesul noţiunii
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale. Prin urmare, greşelile instanţei de recurs, care deschid calea contestaţiei în anulare, sunt greşeli de fapt şi nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor şi de interpretare a dispoziţiilor legale. Pe această...
Citeste mai mult...Contestaţie în anulare. Delimitarea noţiunii “motiv de casare” de argumentele de fapt şi de drept
Motivele de casare sunt cele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 304 Cod procedură civilă şi numai omisiunea instanţei de recurs de a se pronunţa asupra unui asemenea motiv, invocat de către recurent, face posibilă admiterea contestaţiei în anulare, specială. Instanţa de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt şi de drept...
Citeste mai mult...Constituţionalitatea legilor. Competenţa instanţelor judecătoreşti
în virtutea dreptului de jurisdicţie generală, consacrat de art. 2 din Legea de organizare judecătorească, instanţele judecătoreşti au competenţa de a hotărî asupra constituţionalităţii actelor normative promulgate anterior intrării în vigoare a Constituţiei. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1085/13.10.1995) Prin sentinţa civilă nr. 1546/17.02.1994, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul F.E., în...
Citeste mai mult...Competenţa teritorială. Noţiunea de “domiciliu”, în sens procesual
Prin domiciliu, în sens procesual, urmează a se înţelege şi acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăieşte, deoarece scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiului dreptului la apărare. în consecinţă, reclamanta...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Conflict negativ de competenţă. Raportul dintre cererea principală şi cererea accesorie
Conform art. 17 Cod procedură civilă, cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală. în aplicarea acestui text de lege, care reglementează prorogarea de competenţă, instanţa în drept să hotărască asupra conflictului va proceda la calificarea capetelor de cerere în funcţie de raportul de dependenţă dintre ele şi constatând că, cererea...
Citeste mai mult...Competenţă materială. Conflict negativ de competenţă. Executare silită imobiliară
Din interpretarea sistematică a normelor referitoare la competenţa materială a instanţelor rezultă că art. 491 Cod procedură civilă are caracterul unei dispoziţii speciale, fiind aplicabil, fără nici o distincţie, în cazul cererilor de silită imobiliară. în această fază a procesului nu are nici o relevanţă natura civilă sau comercială a titlului şi nici gradul instanţei...
Citeste mai mult...Citare. Domiciliu ales. Renunţare implicită. Consecinţe
Dacă atât în cererea de apel, cât şi în motivele de apel apelantul şi-a indicat numai domiciliul real, nu şi cel ales la judecata în prima instanţă, înseamnă că a renunţat la beneficiul domiciliului ales. în aceste condiţii, tribunalul a procedat în mod legal dispunând citarea numai la domiciliul real. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 260/17.12.1993) Judecătoria...
Citeste mai mult...Cerere de chemare în judecată. Lipsa numelui pârâtului. Nulitate
Cu excepţia procedurii necontencioase, procesul civil este contradictoriu prin natura sa, el presupunând existenţa a ce! puţin două părţi cu interese contrare. Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele pârâtului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 112 Cod procedură civilă, va fi declarată nulă, în temeiul art. 133 Cod procedură civilă. (Secţia a IV-a civilă, decizia...
Citeste mai mult...Asigurare de dovezi. Constatarea unei stări de fapt. Delegarea executorului judecătoresc
Conform art. 236 Cod procedură civilă, oricine are interes să se constate de urgenţă mărturia unor persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri mişcătoare sau nemişcătoare sau să dobândească recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept va putea cere administrarea acestor dovezi, dacă este în primejdie ca ele să dispară sau să...
Citeste mai mult...Apel. Soluţii posibile. Desfiinţarea sentinţei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în cazul greşitei soluţionări, pe cale de excepţie
In situaţia în care prima instanţă soluţionează în mod greşit cauza pe cale de excepţie, tribunalul urmează să desfiinţeze sentinţa şi să trimită cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Schimbând în tot sentinţa şi judecând cauza pe fond, tribunalul încalcă dispoziţiile art. 297 Cod procedură civilă şi privează părţile de un grad de jurisdicţie. (Secţia a IV-a...
Citeste mai mult...Apel. Efect devolutiv. Limitele devoluţiunii
Apelul este o cale de atac devolutivă, dar aceasta nu presupune reanalizarea de către instanţa de apel a tuturor problemelor de fapt şi de drept care s-au ridicat în faţa primei instanţe, ci numai a acelora care sunt criticate de către apelant, conform adagiului "tantum devolutum, quantum apellatum". (Secţia a IH-a civilă, decizia nr. 2.153/5.12.1997) Prin sentinţa...
Citeste mai mult...Apel. Cerere de recomunicare a hotărârii. Domiciliu indicat de parte, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 98 Cod procedură civilă. Tardivitate
Cererea de recomunicare a hotărârii făcută după pronunţarea sentinţei, prin care s-a indicat noul domiciliu al părţii, şi care nu are dată de primire ori viza vreunui magistrat, nu este de natură să determine momentul de la care trebuie calculat termenul pentru exercitarea căii de atac. (Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 528/10.04.1996) Judecătoria sectorului 3 Bucureşti,...
Citeste mai mult...Acţiune subrogatorie. Condiţii de admisibilitate
în baza art. 974 Cod civil, creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorilor lor, afară de acelea care sunt exclusiv personale, astfel că, printr-o acţiune indirectă, creditorul poate valorifica un drept aparţinând debitorului său. Obligaţia de a face, derivând din ante contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă, în calitate de promitent cumpărător şi unul dintre...
Citeste mai mult...