Category: <span>Civil</span>

în cazul în care prin contestaţie în anulare se atacă o decizie prin care s-a respins recursul, termenul de exercitare al ei este de un an de la data pronunţării, întrucât soluţia pronunţată nu este susceptibilă de silită. (Decizia nr. 506 din 25 februarie 2002 - Secţia a IV-a civilă) Prin cererea înregistrată...

Părţile în cadrul contestaţiei în anulare sunt părţile care au participat la judecata procesului soluţionat şi succesorii acestora. Nefiind parte în procesul finalizat prin hotărârea atacată cu contestaţie în anulare, contestatorul nu îşi poate valorifica pretenţiile pe calea extraordinară de atac, chiar dacă ar fi avut interes să participe la judecata cauzei. (Decizia nr....

Faptul că instanţa care a judecat procesul nu a admis introducerea unei părţi în proces şi nu a dispus citarea acesteia nu constituie un motiv de contestaţie în anulare vizat de dispoziţiile art. 317 alin. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece instanţa de recurs a dispus judecarea cauzei în cadrul procesual fixat în...

Potrivit art. 44 şi art. 21 din Legea nr. 54/1991, sindicatul sau celelalte forme de organizare sau asociere sindicală sunt obligate să aducă la cunoştinţa judecătoriei sau tribunalului unde s-au înregistrat, în termen de 30 zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere. în baza acestei reglementări,...

Cererea formulată de o asociaţie prin care se solicită ca pârâtul să fie obligat să nu se mai folosească de denumirea ei, pentru a se intitula preşedintele asociaţiei respective, nu poate fi calificată ca fiind o cerere în legătură cu constituirea ori înscrierea unei persoane juridice, pentru a atrage astfel competenţa materială de soluţionare...

Reclamantul, având calitatea de cadru militar activ, are raporturi atipice de muncă, cărora li se aplică dispoziţiile din Codul muncii referitoare la protecţia socială, drepturi băneşti ş.a. Cererea sa, vizând plata unor solde lunare şi recalcularea salariului, generează un litigiu de muncă, şi nu unul civil, câtă vreme art. 3 din Legea nr. 168/1999...

Indicarea, în acţiunea pentru plata cheltuielilor restante de întreţinere, ca temei juridic a art. 46 din Codul comercial nu atrage competenţa de soluţionare a cauzei de către tribunal - secţia comercială, câtă vreme instanţa are obligaţia să stabilească temeiul de drept al pretenţiilor formulate de părţi. (Sentinţa nr. 55 din 23 august 2001 —...

Nulitatea produsă prin nelegala citare are un caracter relativ. Drept urmare, ea nu va putea fi invocată pe calea recursului decât de partea a cărui interes a fost în acest fel vătămat. (Decizia nr. 3045 din 15 noiembrie 2001 - Secţia a IV-a civilă) Prin Sentinţa civilă nr. 7577 din 25.10.1999, Judecătoria Sectorului 5...

Potrivit dispoziţiilor art. 275 din Codul de procedură civilă, dacă pârâtul a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului, nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. Faptul că obligaţia debitorului are caracter continuu sau că litigiul are natură...

Inadmisibilitatea unei cereri poate interveni numai atunci când dreptul nu este recunoscut de lege sau dacă condiţiile de admisibilitate ale căii procedurale exercitate nu sunt îndeplinite în raport de reglementarea legală. în raport de obiectul cererii de chemare în judecată - obligarea pârâtei de a încheia un contract de vânzare-cumpărare cu plata preţului în...

Sancţiunea rezoluţiunii, chiar dacă se referă la prestaţia personală, are caracter patrimonial, pentru că ea este de natură să restabilească echilibrul patrimonial al părţilor contractante. în consecinţă, acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere poată fi intentată şi de către moştenitorii creditorului întreţinerii. (Decizia nr. 1915 din 19 septembrie 2002 - Secţia a IV-a civilă) Prin...

întrucât obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie restituirea preţului plătit pentru apartament, în mod firesc, în raport de dispoziţiile articolului 1337 din Codul civil, vânzătorul, care a încasat preţul imobilului vândut, are calitate procesuală pasivă, chiar dacă preţul a fost vărsat în contul Ministerului de Finanţe, acesta din urmă putând fi chemat...

Calitatea procesuală pasivă este o condiţie a dreptului la acţiune a cărui justificare în persoana pârâtului se verifică pe tot parcursul procesului, lipsa sa reprezentând o excepţie absolută de fond şi peremptorie, care poate fi invocată şi din oficiu de instanţă. Cum acţiunea de faţă pune în discuţie dreptul de proprietate asupra bunului, iar...

Potrivit art. 372 lit. b din Codul de procedură civilă, executarea silită se poate urmări în virtutea unui titlu executoriu. Pe lângă dispoziţiile legale care conferă caracter de titlu executoriu unor acte, art. 376 alin. 1 din prevede că se învestesc cu formulă hotărârile care au rămas definitive ori care au devenit...

Alegând să plătească reclamantului-creditor contravaloarea bunurilor, la a căror predare în natură a fost obligată, debitoarea a nesocotit regulile executării silite şi, în acelaşi timp, i-a produs creditorului un prejudiciu. întrucât valorile bunurilor, aşa cum au fost stabilite în procesul de partaj, sunt altele la momentul executării, datorită deprecierii monetare, prejudiciul încercat de creditor...

Una dintre condiţiile creanţei de executat, prevăzute de art. 379 din Codul de procedură civilă, este lichiditatea. Creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de...

Cererea de suspendare a executării silite se poate formula numai în cadrul unei contestaţii la executare, nefiind admisibilă introducerea unei astfel de cereri în condiţiile inexistenţei unei contestaţii întemeiate pe dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură civilă. (Decizia nr. 132 din 17 ianuarie 2002 - Secţia a IV-a civilă) Prin cererea înregistrată la...

Potrivit art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi de care depinde soluţionarea cauzei. Dacă excepţia nu are legătură cu pricina, ea este inadmisibilă, iar instanţa nu va mai sesiza Curtea Constituţională. în speţă, nu există nici o legătură între Decretul-lege...

Pe calea contestaţiei la nu se poate repune în discuţie fondul hotărârii judecătoreşti a cărei executare se contestă. Prin urmare, pe această cale nu se poate analiza susţinerea contestatoarei, în sensul că terenul pe care şi-a ridicat o construcţie nu ar aparţine intimatei, aşa cum în mod irevocabil s-a stabilit, ci domeniului public. ...

Interpretarea dată de instanţă dispozitivului hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis acţiunea în revendicare şi s-a restituit o moară, în sensul că s-a avut în vedere restituirea atât a clădirii şi terenului, cât şi a utilajelor care deserveau clădirea şi îi confereau această destinaţie, este corectă. La data naţionalizării, imobilul trecând în proprietatea statului...