Category: <span>Civil</span>

Reclamanta a participat la eliberarea certificatului de moşte­nitor contestat, declarând în faţa notarului public că partea de contribuţie a defunctului la dobândirea apartamentului ce face parte din masa succesorală este de 1/2, nefăcând nicio dovadă că s-a aflat în eroare la acel moment asupra celor declarate, având posibilitatea să declare contrariul. Declaraţia dată personal în faţa notarului...

Lipsa discernământului testatorului reprezintă o cauză de nuli­tate relativă a actului juridic, faţă de interesul privat ocrotit de norma juridică pretins nesocotită! Acţiunea în anularea testamentului pentru acest motiv este prescriptibilă în termenul de drept comun de 3 ani, conform art. 1 şi art. 3 din Decretul nr. 167/1958, care începe să curgă de la data...

Conform prevederilor art. 968 C. civ., cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice. Având în vedere că existenţa elementului cauză este prezumată până la proba contrarie, iar din probele admi­nistrate nu a rezultat că scopul imediat urmărit de testatoare, atunci când a semnat actul, a fost...

Clauza testamentară, potrivit căreia „condiţia de a intra In posesia bunurilor a persoanelor menţionate în este ca, la valorificarea lor, minimum 50% din suma vânzării să fie cedată azilurilor de bătrâni sau copiilor orfani sau handicapaţilor", nu are caracterul unei substituţii fideicomisare, întrucât nu presupune existenţa a două liberalităţi succesive, beneficiarul primei libe- ralităţi...

Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 167/1977- acte normative sub imperiul cărora s-a eliberat titlul de proprie­tate contestat -, reconstituirea dreptului de proprietate se făcea pe sole stabilite de comisiile de fond funciar, iar nu pe vechiul amplasament. Deşi Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005 au instituit principiul reconstituirii dreptului de...

Prezumţia de mandat tacit reciproc între soţi, stabilită de pre­vederile ari 35 alin. (2) C. fam., nu operează cu privire la înstrăi­narea sau grevarea bunurilor imobile comune. Prin contractul de fidejusiune încheiat, pârâtul nu a dispus cu privire la un bun comun, ci a garantat executarea unei obligaţii, referindu-se la contul său personal, astfel încât nu...

Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren deter­minată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să proce­deze potrivit dreptului comun. întrucât mandatul este un contract consensual, susţinerea pârâtului, în sensul că între părţi a existat o înţelegere ca recla­manta să acţioneze în...

Conform prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile care au aparţinut autorului lor, fiind conside­raţi că au acceptat...

Neacceptarea moştenirii de către pârât, conform arL 700 C. civ., a privit exclusiv masa succesorală existentă în momentul respeo- tiv, din care nu făcea parte şi terenul pentru care s-a eliberat ulte­rior titlul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 (în certificatul de moştenitor nefiind inserată menţiunea expresă privind decla­raţia autentificată de renunţare la succesiune,...

Reclamanţii, consilieri în cadrul consiliului local, nu sunt „per­soane care justifică un interes legitim", în înţelesul art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, întrucât interesul trebuie să fie personal, iar prin cererea formulată, reclamanţii au învederat că acţionează în interesul „comunităţii". în cauză, în mod direct, reclamanţii nu pot dobândi niciun folos practic prin anularea titlului...

Ordinul prefectului de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 reprezintă un titlu de proprietate ce şi-a produs efectele, cu o natură juridică civilă, astfel încât şi constatarea nulităţii lui se supune regulilor civile, competenţa de judecată a unei astfel de acţiuni fiind deter­minată potrivit...

1. Legea nr. 85/1992 se aplică vânzărilor de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990, con­struite din fondurile statului şi ale unităţilor economice sau buge­tare de stat. în consecinţă, imobilul care a intrat în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974 nu poate face obiectul unei astfel de vânzări, sancţiunea fiind nulitatea...

1. La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în anul 1974, problema restituirii imobilelor către foştii era exclusă, astfel încât este evidentă buna-credinţă a ambelor părţi contractante - statul şi cumpărătorul - în temeiul Legii nr. 4/1973. 2. După intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru toate imobilele care intră sub incidenţa ei, persoanele îndreptăţite...

1. în aplicarea corectă a dispoziţiilor arL 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995 şi a art. 6 din H.G. nr. 20/1996, chiriaşul nu avea drep­tul să cumpere decât suprafaţa garajului pentru care a avut încheiat contract de închiriere. Prevederile art. 3 din Legea nr. 112/1995 definesc noţiunea...

Conform prevederilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările şi completările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, se face de către din fondul extrabugetar constituit în temeiul art 13 alin....

Din punct de vedere juridic, eroarea comună şi invincibilă a vânzătorului şi buna-credinţă a cumpărătorului, care trebuie să fie perfectă, adică lipsită de orice culpă sau îndoială, validează apa­renţa de drept. Numai că, în speţă, niciuna din cele două condiţii nu sunt îndeplinite. Vânzarea către chiriaşi a imobilului preluat abuziv de stat s-a făcut cu încălcarea...

1. Prezumţia legală relativă de bună-credinţă a cumpărătorilor în baza Legii nr. 112/1995 poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, sarcina în acest sens incumbându-i reclamantului fost pro­prietar, în baza art. 1169 C. civ., raportat la art. 1899 alin. (2) C. civ. Nu este suficientă, pentru dovedirea relei-credinţe, prezumţia simplă a cunoaşterii de către cumpărători...

Dacă fostul proprietar al imobilului naţionalizat a formulat cere­re de restituire anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare între stat şi chiriaş, nu se poate aprecia în sensul existenţei bunei-credinţe a acestuia din urmă. Buna-credinţă a cumpărătorului la momentul dobândirii imo­bilului trebuie să fi fost perfectă, lipsită de orice culpă sau în­doială imputabilă acestuia. C.A. Bucureşti, Secţia a IIl-a...

Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995 este impres­criptibilă, potrivit dreptului comun (art. 2 din Decretul nr. 167/1958), în situaţia în care convenţia s-a încheiat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001. Termenul special de prescripţie de 1 an şi 6 luni, stabilit de art. 45...

Existenţa unei hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care foştilor tabulari li s-a respins cererea pentru consta­tarea preluării abuzive de către stat a imobilelor naţionalizate nu poate determina lipsa interesului într-o nouă acţiune prin care se solicită constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de stat cu foştii chiriaşi, mai ales în condiţiile intrării în vigoare a...