Category: <span>Civil</span>

Imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui anulare se solicită a fost preluat în proprietate de Statul român, în baza Decretului nr. 223/1974 şi făcea parte, în momentul vânzării lui către recurenţi, din patrimoniul unităţii administrativ- teritoriale pe care este situat, Municipiul B. Vânzarea bunurilor de acest gen s-a efectuat de către...

Dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 sunt de strictă aplicare şi interpretare, astfel încât poate contesta dispoziţia de rezolvare a notificării la secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află unitatea deţinătoare numai persoana care se pretinde îndreptăţită la restituirea unui imobil ce face obiectul de reglementare al legii...

Neincluderea în masa succesorală a defunctului a unor bunuri primite dotă de mama sa nu poate conduce la desfiinţarea unei dezbateri succesorale realizate şi nu constituie o cauză de anu­lare a certificatului de moştenitor emis, ci, eventual, poate justi­ fica doar efectuarea unui partaj suplimentar. în plus, bunurile primite de mama reclamantului cu titlu de dotă...

împrejurarea că între pârâtă şi defunct a existat o legătură afectivă şi că aceştia au întreţinut relaţii intime nu determină concluzia folosirii de către pârâtă a unor mijloace dolosive pentru a obţine încheierea testamentului în favoarea sa. Captaţia, în sensul utilizării de manopere frauduloase în sco­pul de a câştiga încrederea dispunătorului şi a înşela buna lui...

Prin eliberarea unui certificat de moştenitor iau naştere două categorii de raporturi juridice, între moştenitorii care au consimţit la emiterea lui, precum şi între terţi şi succesori, faţă de consta­tările cuprinse în acesta. Reclamantul, ca moştenitor al unuia dintre participanţii la eliberarea actului, se încadrează în prima categorie, astfel încât certificatul de moştenitor face dovada deplină...

Defuncta testatoare, ca persoană fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, este prezumată ca având discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile. Aşadar, cel care invocă lipsa de discernământ trebuie să o dovedească, iar, în speţă, este esen­ţială aprecierea existenţei sau nu a discernământului la data încheierii testamentului, în raport de care nu există probe...

Prevederile art. 88 şi art. 100 din Legea nr. 36/1995, ce permit celor vătămaţi într-un drept al lor să ceară anularea actelor nota­riale, nu exclud acţiunile în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic, atunci când se invocă afectarea acestuia de o cauză de nulitate absolută. Declaraţia dată de către pârâtă în faţa notarului public, conform...

Aşa cum rezultă din cuprinsul certificatului de vacanţă succe­sorală, a cărui nulitate se cere a se constata, anumiţi moştenitori „au fost consideraţi că au renunţat la succesiune, întrucât în ter­menul legal de 6 luni nu au făcut dovada acceptării succesiunii". Neexercitarea dreptului de opţiune succesorală nu se confundă însă cu renunţarea la moştenire, aceasta din...

Sancţiunea nulităţii absolute, prevăzută de dispoziţiile art. 803 C. civ., are un caracter parţial, în sensul că afectează numai clauza care instituie o substituţie fideicomisară, iar nu întregul testament. C.A. Bucureşti, Secţia a Ili-a civilă, decizia nr. 2964 din 9 noiembrie 2001, în P.J.C. 2001-2002, p. 320 Prin decizia civilă nr. 2292/A din 28 iunie 2001, pronunţată de...

1. întrucât testamentul mistic nu a fost prezentat judecătoriei, conform dispoziţiilor art. 864 alin. (3) C. civ. şi nu poartă procesul- verbal de suprascriere al judecătorului, nu se poate reţine valabi­litatea acestuia. Condiţia sus-menţionată este prevăzută de lege în mod expres şi ad validitatem, neputând fi înlocuită prin...

Noţiunea de „anulare" folosită de prevederile art 88 din Legea nr. 36/1995 nu este identică cu cea generală din materia actelor juridice. Prin acţiunea promovată, reclamanta contestă exactitatea certificatului de moştenitor în privinţa masei succesorale, care nu ar fi trebuit să includă anumite terenuri, despre care afirmă că nu se găseau în patrimoniul defunctului la...

Au calitate procesuală activă de a solicita constatarea nulităţii testamentului pentru nedatarea sa de către testator doar eventua­lii succesori legali ai defunctei, care ar putea pretinde o vătămare determinată de faptul că aceasta a dispus de averea sa printr-o liberalitate pentru cauză de moarte. Nedatarea codicilului testamentului prin care s-a instituit drept legatar universal pârâtul constituie...

Exercitarea acţiunii în anularea certificatului de moştenitor este condiţionată de existenţa în patrimoniul reclamantei a unui drept ignorat la momentul emiterii actului în discuţie, ceea ce pre­supune dovada acceptării moştenirii în termenul de 6 luni prescris de prevederile art. 700 C. civ. Dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 reglementează tocmai situaţia succesibililor care...

Din ansamblul probator administrat reiese că reclamanţii au fost induşi în eroare de pârâtă cu ocazia încheierii actelor de ga­ranţie imobiliară, aceştia crezând că semnează un act de garanţie materială pentru calitatea de angajat, iar nu acte de garanţie imo­biliară pentru creditul luat de societate. Această situaţie determi­nă o falsă reprezentare a realităţii în ceea...

Contractul de credit este lovit de nulitate absolută, întrucât este inadmisibil ca, atât pentru împrumutat, cât şi pentru împru- mutător, să semneze aceeaşi persoană, neţinându-se seama de interesele contrare ale celor două părţi. C.A Bucureşti, Secţia comercială, decizia nr. 1495/2000, în C.P.J.C.C.A. Bucureşti2000-2001, p. 119 Prin sentinţa nr. 704/1999 a Tribunalului Ialomiţa a fost respinsă, ca neîntemeiată,...

Prin contractul de schimb a cărui nulitate se solicită s-a dis­pus şi asupra drumului de trecere stabilit printr-o hotărâre jude­cătorească de partaj şi aflat în indiviziune forţată, modificându-se regimul juridic al acestuia, în alee de acces exclusivă a copermu- tanţilor pârâţi, fără consimţământul coproprietarilor reclamanţi, încălcându-se astfel prevederile imperative ale art. 635 C. civ., fapt ce...

1. Hotărârea ce consfinţeşte învoiala părţilor este, potrivit pre­vederilor art. 273 C. proc. civ., supusă recursului, însă, în ce priveşte înţelegerea propriu-zisă, în doctrină şi jurisprudenţă s-a statuat că părţile au la îndemână şi acţiunea în anulare ce rezultă din contract, care poate fi exercitată şi în...

Valabilitatea ipotecii presupune ca cel care o constituie să fie proprietarul actual al bunului ipotecat, iar desfiinţarea titlului acestuia determină şi anularea ipotecii, ca act juridic subsecvent. în cauză, nu poate fi invocată nici buna-credinţă a creditorului, întrucât, la data constituirii ipotecii, debitorul era, deja, un cum­părător evins al bunului ipotecat, conform unei hotărâri judecă­toreşti, iar...

Dolul, ca viciu de consimţământ, este incident în situaţia în care chiriaşii au omis, cu rea-credinţă, să îi înştiinţeze pe locatori cu privire la deţinerea în proprietate a unei alte locuinţe. Cunoaşterea acestei împrejurări de către ar fi împiedicat încheierea contractului de închiriere, existând impedimentul prevăzut de art. 13 lit. b) din O.U.G. nr. 40/1999. C.A....

Locatorul nu transmite chiriaşului dreptul de proprietate, ci numai dreptul de folosinţă temporară a lucrului închiriat, ca drept de creanţă. în consecinţă, locatorul nu trebuie să fie proprietarul lucrului dat în locaţiune, iar lipsa acestei calităţi nu constituie o cauză ilicită, de natură a atrage nulitatea absolută. C.A. Bucureşti, Secţia a V-a comercială, decizia nr. 1218 din...