Category: <span>Vechiul Cod de Procedura Civilă</span>

Art. 255 (1)Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în primă instanţă se numesc sentinţe", iar hotărârile prin care se soluţionează apelul, recursul, precum şi recursul în interesul legii ori în anulare se numesc decizii". (2)Toate celelalte hotărâri date de instanţă în cursul judecăţii se numesc încheieri". (Modificat prin Decretul nr. 471 din 30 septembrie 1957). Legea 59/1993...

Art. 254 (1)Perimarea are drept urmare că toate actele de procedură făcute în acea instanţă nu-şi produc efectele. (2)Când, însă, se face o nouă cerere de chemare în judecată, părţile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate, în măsura în care noua instanţă socoteşte că nu este de trebuinţă refacerea lor....

Art. 253 (1)Dacă instanţa constată că perimarea nu a operat, pronunţă o încheiere, care poate fi atacată o dată cu fondul procesului. (2)Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;...

Art. 252 (1)Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate. Preşedintele instanţei va cita de urgenţă părţile şi va dispune ca grefa să întocmească o dare de seamă asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea. (2)Perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie, în camera de consiliu sau în şedinţă publică. (3)Perimarea cererii...

Art. 251 (1)În cazul când sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi împreună, cererea de perimare sau actul de procedură întrerupător de perimare al unuia foloseşte şi celorlalţi....

Art. 249 Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;...

Art. 248 (1)Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din...

Art. 247 (1)În caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa dă o hotărâre prin care va respinge cererea în fond şi va hotărî asupra cheltuielilor. (2)Renunţarea la drept se poate face şi fără învoirea celeilalte părţi, atât în prima instanţă, cât şi în apel. (3)Renunţarea se poate face în şedinţă sau prin înscris autentic. (4)Hotărârea se dă...

Art. 246 (1)Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă. (2)Renunţarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel. (3)Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. (4)Când părţile au intrat în dezbaterea fondului, renunţarea...

Art. 245 Judecata reîncepe: 1.prin cererea de redeschidere făcută de una din părţi, când ea s-a suspendat prin învoirea părţilor sau prin lipsa lor; 2.prin cererea de redeschidere, făcută cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, după caz, a părţii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar,...

Art. 244 (1)Instanţa poate suspenda judecata: 1.când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi; 2.când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. (2)Suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunţată în pricina care...

Art. 243 (1)Judecata, pricinilor se suspendă de drept: 1.prin moartea uneia din părţi, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor; 2.prin interdicţie sau punere sub curatelă a unei părţi până la numirea tutorelui sau curatorului; 3.prin moartea mandatarului uneia din părţi, întâmplată cu mai puţin de 15 zile înainte de ziua...

Art. 242 (1)Instanţa va suspenda judecata: 1.când amândouă părţile o cer; 2.dacă niciuna din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii. (2)Cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă....

Art. 241 (1)Dovezile administrate în condiţiile mai sus prevăzute pot să fie folosite şi de partea care nu a cerut administrarea lor. (2)Cheltuielile făcute cu administrarea dovezilor vor fi ţinute în seamă de instanţa care judecă pricina în fond. Art. 2411 Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra...

Art. 240 În caz de primejdie în întârziere, administrarea dovezii şi constatarea prin executori judecătoreşti se vor putea face şi în zilele de sărbătoare şi chiar în afara orelor legale, cu încuviinţarea anume a magistratului....

Art. 239 (1)Orice persoană care are interes să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor, va putea cere instanţei în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea să delege un executor judecătoresc...

Art. 238 (1)Încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. (2)Încheierea dată în timpul judecării unei pricini nu poate fi atacată...

Art. 237 Administrarea dovezii va putea fi făcută de îndată sau la termenul ce se va fixa....

Art. 236 (1)Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul cercetării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă pricina. (2)Partea va arăta în cerere dovezile a căror administrare o pretinde, faptele ce voieşte să dovedească, precum şi primejdia întârzierii sau învoirea pârâtului. (3)Pârâtul nu este obligat să...

Art. 235 (1)Oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri, mobile sau imobile, sau să dobândească recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacă este primejdie ca ele să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. (2)Cererea...