Cerere de recurs semnată de avocat. Lipsa împuternicirii avocaţiale. Consecinţe
– Codul de procedură civilă – art. 82, 83 şi 3021
Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată, mandatarul avocat certificând el însuşi copia de pe procura sa.
Semnarea cererii de recurs de către avocat, în lipsa unei împuterniciri de a se exercita calea de atac în numele părţii, nu îndeplineşte condiţiile de regularitate prevăzute de art. 83 Cod procedură civilă. Semnătura recurentului este o condiţie a valabilităţii cererii, conform cerinţelor art. 3021 din cod, sancţiunea lipsei semnăturii fiind nulitatea.
Decizia civilă nr. 454 din 21 februarie 2012, Secţia a II-a civilă
Prin decizia civilă nr. 31 din 21 noiembrie 2011 pronunţată în dosarul nr. 28449/325/2010 Tribunalul Timiş a respins excepţia lipsei de interes, respingând, totodată, apelul declarat de pârâţii H.A., R.P., B.D. şi D.N. împotriva sentinţei civile nr. 15794 din 24 iunie 2011 a Judecătoriei Timişoara, în contradictoriu cu reclamanţii intimaţi G.L.D., G.V.S. şi M.I., precum şi cu pârâta intimată S.C. E. S.A. Târgu Mureş.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii H.A., R.P., B.D. şi D.N., solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
Prin decizia civilă nr. 454 din 21 februarie 2012 Curtea de Apel Timişoara a constatat nul recursul pârâţilor.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de control judiciar a reţinut că, potrivit art. 3021, cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, următoarele menţiuni: 1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal şi contul bancar. Dacă recurentul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul (acest punct a fost declarat neconstituţional prin decizia nr. 176/2005 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005); 2. indicarea hotărârii care se atacă; 3. motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; 4. semnătura.
În acelaşi sens, art. 82 din Codul de procedură civilă statuează că orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poştă electronică sau altele asemenea. În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii, despre toate acestea făcând menţiune pe cerere.
Când cererea este făcută prin mandatar, art. 83 din acelaşi cod prevede că se va alătura procura în original sau în copie legalizată, mandatarul avocat certificând el însuşi copia de pe procura sa. Semnarea cererii de recurs de către avocat, în lipsa unei împuterniciri de a se exercita calea de atac în numele părţii, nu îndeplineşte condiţiile de regularitate prevăzute de art. 83 Cod procedură civilă. Semnătura recurentului este o condiţie a valabilităţii cererii, conform cerinţelor art. 3021 din cod, sancţiunea lipsei semnăturii fiind nulitatea.
În consecinţă, recursul nefiind semnat de pârâţii recurenţi, deşi aceştia au fost citaţi cu menţiunea de a se prezenta în instanţă pentru a semna cererea, Curtea a admis excepţia invocată de reprezentanta intimaţilor şi a constatat nulitatea recursului.
