Chemare în garanţie. Răspunderea civilă delictuală a chematului în garanție. Răspunderea administratorului spaţiilor verzi alături de Unitatea Administrativ Teritorială pentru prejudiciile produse terţilor prin căderea unei crengi desprinse dintr-un copac netoaletat.
Sentinţa civilă nr. 8924/09.10. 2015
Prin Sentinţa civilă nr. 8924/09.10.2015, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr.11383/233/2014, s-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de pârât în contradictoriu cu chemata în garanţie.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată pârâtul, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 2526 lei cu titlu de despăgubire și dobânda legală calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că, la data de 27.06.2011, autoturismul numitului C.S.G. a fost avariat de o creangă de copac care s-a desprins dintr-un plop de pe str. Roşiori, din mun. Galaţi.
Prin întâmpinarea şi cererea de chemare în garanţie din data de 22.10.2014, pârâtul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive și a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată şi admiterea cererii de chemare în garanţie în cazul în care se va admite cererea principală.
În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâtul a arătat că obligaţia privind repararea, modernizarea şi dezvoltarea spaţiului public şi a echipamentelor existente şi viitoare aferente revine chematei în garanție S.C., potrivit contractului din anul 2009 și având în vedere că accidentul s-a produs din cauza ruperii unor crengi din copacul aflat pe str. Roşiori din Municipiul Galaţi, astfel încât calitatea procesuală pasivă aparţine chematei în garanție SC.
Prin întâmpinarea din data de 26.01.2015, chemata în garanţie SC a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a solicitat respingerea cererii de chemare în garanţie.
Asupra excepției lipsei calităţii procesuale pasive, chemata în garanție SC a arătat că la data producerii evenimentului nu mai era în vigoare contractul dintre părţi și că în baza contractului are numai calitatea de prestator de servicii şi toaletarea arborilor se face numai la comanda expresă a Municipiului Galaţi, proprietarul de drept fiind pârâtul.
Asupra excepţiei lipsei calității procesuale pasive a M.G., instanţa a reţinut că potrivit art.2 alin.(3) din OUG nr.43/1997, fac parte integrantă din domeniul public terenurile şi plantaţiile din zona drumului. Astfel, pârâtul, în calitate de proprietar, răspunde faţă de terţele persoane ce au fost păgubite, în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a plantaţiilor din zona drumului. Pe cale de consecinţă, instanţa a respins excepţia ca neîntemeiată.
Asupra excepţiei lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție S.C., instanţa a reţinut că, indiferent de contractul în care rezidă prerogativa sa de administrare a spaţiilor verzi, atât timp cât aceasta are dreptul de administrare pentru o anumită perioadă de timp, atunci este răspunzătoare faţă de proprietari şi faţă de terţi pentru neîndeplinirea conformă a obligaţiilor contractuale (faţă de primul) şi pentru neîndeplinirea obligaţiilor aferente dreptului de administrare (faţă de persoana păgubită).
Instanţa a reținut că între pârât şi chemata în garanţie s-a încheiat contractul nr.112124/01.10.2010, prin care pârâtul i-a constituit chematei în garanţie dreptul de administrare a zonelor verzi, respectiv cu prerogativele de a amenaja şi întreţine aceste zone, inclusiv pentru plantaţiile ornamentale. Astfel că, în baza contractului, chemata în garanţie are calitate procesuală pasivă pentru a fi trasă la răspundere faţă de pârât în ipoteza neîndeplinirii vreunei obligaţii și instanţa a respins excepţia, ca neîntemeiată.
Instanţa a reţinut că a existat fapta delictuală reprezentată de lipsa de întreţinere a zonelor verzi şi vinovăţia prin neîntreţinerea acestora ce rezultă din neîndeplinirea prerogativelor de administrare a drumului public. Totodată, instanţa a reţinut că chemata în garanție nu şi-a îndeplinit obligaţia de a încunoştinţa autoritatea cu privire la zonele verzi cu pericol de accident şi nici nu a luat măsuri pentru întreţinerea acestora, cu evitarea pericolului de desprindere a crengilor din arbori.
Împotriva acestei soluții a declarat apel în termen legal chemata în garanţie, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinței şi respingerea cererii de chemare în garanţie.
Prin Decizia civilă nr. 200/A/12.05.2016, instanța de control judiciar a respins apelul ca nefondat.
Verificând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate, conform disp.art.476 şi urm. Cod procedură civilă, instanţa a reţinut următoarele:
Criticile apelantei privesc exclusiv soluţia dată de instanţa de fond cererii de chemare în garanţie şi sunt nefondate. Cu privire la calitatea procesuală a chematei în garanție, instanţa a reţinut aplicabilitatea contractului nr.112124/1.10.2010 încheiat cu Municipiul Galaţi, aspect contestat de apelantă. Aprecierea instanţei de fond este corectă, urmând a fi înlăturată apărarea apelantei referitoare la faptul că acest contract nu mai era în vigoare, motivat de faptul că, potrivit art.3, el a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani.
Răspunderea apelantei rezultă din chiar conţinutul contractului. Astfel, aşa cum în mod corect a reţinut judecătorul fondului, potrivit art.2.1din contract, aceasta avea obligaţia întreţinerii spaţiilor verzi, fără vreo altă distincţie. Această activitate include, în mod evident, îngrijirea arborilor astfel încât să nu se producă incidente. Contractul nu prevede nimic referitor la anumite zone care ar fi excluse, nici vreun program de activităţi ce ar trebui aprobate de delegatar. Dimpotrivă, art.4.2 lit. a prevede că delegatul exploatează pe riscul şi răspunderea sa activităţile şi bunurile ce fac obiectul contractului, deci inclusiv totalitatea spaţiilor verzi din oraş.
