Pe rol, judecarea cauzei comerciale privind pe reclamanţii LM, SC E S SRL şi L L în contradictoriu cu pârâtul ORC DE PE LANGA TRIBUNALUL CALARASI, având ca obiect „constatare nulitate act”.
La apelul nominal au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că reclamanta S.C. E S S.R.L. a depus la dosarul cauzei note scrise.
Instanţa având în vedere actele şi lucrările dosarului, faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de soluţionare, declară dezbaterile închise şi reţine cauza în pronunţare.
INSTANŢA
Deliberând asupra acţiunii comerciale de faţă:
Prin acţiunea introdusă la această instanţă la 15.05.2007 şi înregistrată sub nr.2062/2007 reclamanţii L M şi L L, domiciliaţi în Călăraşi, ___, judeţul Călăraşi, în nume personal şi în calitate de administratori şi asociaţi ai S.C. E S S.R.L. Călăraşi au chemat în judecată Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi reprezentat prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, __, solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a înregistrării din oficiu efectuată la 19.03.2003 de către pârâtul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi cu privire la menţiunea că S.C. E S S.R.L. s-ar afla în procedura reorganizării şi falimentului prevăzută de Legea 64/1995.
În motivarea acţiunii reclamanţii arată că sunt asociaţi şi administratori ai S.C. E S S.R.L. înmatriculată de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi sub nr.J/__/_ iar la data de 19.03.2003, sub nr.___, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi a înregistrat din oficiu, cu încălcarea prevederilor art.22 al.3 raportat la art.21 lit. f şi ale art.7 al.1 şi 2 din Legea 26/1990, menţiunea că societatea respectivă se află în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului conform Legii 64/1195 – procedură deschisă prin sentinţa civilă nr.226/2003 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul 5/F/2003 al acestei instanţe, deşi potrivit art.22 al.3 din lege nu pot fi menţionate din oficiu decât faptele şi actele prevăzute de art.21 lit d, e şi g din acest act normativ, iar deschiderea procedurii falimentului nu face parte din această categorie şi nici nu s-a dispus prin hotărârea judecătorească respectivă înregistrarea vreunei menţiuni în Registrul Comerţului.
Au mai arătat reclamanţii că cererea introductivă formulată în cadrul dosarului 5/F/2003, este lovită de nulitate absolută întrucât s-a menţionat în mod greşit că S.C. E S S.R.L. ar fi înmatriculată sub nr.J __/__/___ şi ar avea sediul în Călăraşi, ___, deoarece la numărul de înmatriculare respectiv figurează o cu totul altă societate (S.C. C LTD S.R.L. Călăraşi) iar potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Călăraşi în municipiul Călăraşi nu există un bloc de locuinţe C3 astfel încât în aceste condiţii şi sentinţa civilă 226/2003 este lovită de nulitate absolută şi nu poate avea o existenţă de sine stătătoare, cu atât mai puţin să fie menţionată în Registrul Comerţului, solicitând nulitatea absolută a înregistrării din oficiu a deschiderii procedurii falimentului dispusă prin sentinţa civilă menţionată şi restabilirea situaţiei anterioare.
În dovedirea acţiunii, reclamanţii au înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri depunând la dosar întâmpinări depuse de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în dosarele 2245/C/2006, 370/C/2006 ale Tribunalului Călăraşi, adresele nr.46/11.01.2006 şi 8968/2005 emise de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cererea introductivă nr.2511/2003 prin care Bankcoop S.A. Agenţia ___ a solicitat deschiderea procedurii de reorganizare judiciară şi falimentului împotriva debitoarei S.C. E S S.R.L..
În drept reclamanţii au invocat prevederile art.2 din Decretul 167/1958, art.22 al.1,2,3 raportat la art.21 lit.f şi art.6 din Legea 26/1990.
Prin întâmpinarea depusă în cauză pârâtul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale arătând că în conformitate cu Legea 26/1990 Oficiile Registrului Comerţului nu au şi nu pot avea un interes propriu întrucât au doar calitatea de organ de executare a hotărârilor judecătoreşti asigurând prin înregistrările făcute, opozabilitatea actelor şi faptelor a căror înregistrare a fost dispusă prin încheierile judecătorului delegat sau prin hotărâre judecătorească şi că acest lucru nu presupune participarea sa ca parte în proces ci rezultă ex lege.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată în fapt următoarele:
Prin acţiunea ce formează obiectul prezentei cauze reclamanţii L M şi L L – în nume propriu dar şi în calitate de foşti reprezentanţi legali ai S.C. E S S.R.L. Călăraşi (societate radiată în prezent din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Călăraşi ca urmare a închiderii procedurii falimentului – situaţie ce rezultă din referatul întocmit de grefierul de şedinţă) au solicitat să se constate nulitatea absolută a menţiunii efectuate de Oficiul Registrului Comerţului la data de 19.03.2003 – fără a exista o cerere prealabilă a comerciantului sau a altor persoane interesate – precum că împotriva S.C. E S S.R.L. Călăraşi s-ar fi deschis procedura reorganizării judiciare şi falimentului conform Legii 64/1995 prin sentinţa civilă 226/17.02.2003 a Tribunalului Călăraşi. S-a arătat de reclamanţi că potrivit prevederilor art.22 (3) din Legea 26/1990 (în formularea sa de la data respectivă) nu puteau fi înregistrate din oficiu decât 3 feluri de hotărâri judecătoreşti (privind divorţul comerciantului, privind punerea sa sub interdicţie sau de condamnare a acestuia) nu şi cea prin care se dispune deschiderea procedurii falimentului şi că procedând la înscrierea din oficiu a hotărârii judecătoreşti 226/2003 s-au încălcat dispoziţii legale imperative, sancţiunea operabilă fiind cea a nulităţii absolute a acestor menţiuni.
În raport de finalitatea urmărită de reclamanţi prin acţiunea lor, de dispoziţiile legale din Legea 26/1990 pe care pretind că le-a încălcat pârâtul şi în baza principiului rolului activ al judecătorului consacrat de art.129 C.p.c. instanţa va califica cererea reclamanţilor ca fiind o cerere de radiere a unei menţiuni din registrul comerţului formulată în baza art.25 din Legea 26/1990, înlăturând ca inaplicabile în raport de acest temei, dispoziţiile art.2 din Decretul 167/1958 indicate de către reclamanţi şi aceasta pentru că instanţa este îndreptăţită şi chiar obligată să dea acţiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamanţi prin cererea de chemare în judecată.
În raport de acest cadru procesual fixat de reclamanţi şi de temeiul de drept aplicabil acţiunii acestora, tribunalul constată că susţinerile reclamanţilor privind nulitatea absolută a sentinţei civile 226/2003 a Tribunalului Călăraşi de deschiderea a procedurii falimentului nu pot fi analizate în prezenta cauză, în condiţiile în care respectiva hotărâre este irevocabilă şi intrată sub puterea lucrului judecat, criticile respective putând fi invocate numai în căile de atac prevăzute de lege şi nu pe o cale incidentală.
Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul urmează a o respinge întrucât art.25 al.3 din Legea 26/1990 republicată prevede că asupra cererii de radiere a unei înregistrări păgubitoare tribunalul se pronunţă cu citarea Oficiului Registrului Comerţului şi a comerciantului, deci în conformitate cu această normă procedurală pârâtul Oficiul Registrului Comerţului are calitate procesuală pasivă în cauză.
În raport de aceeaşi reglementare tribunalul constată că reclamanţii au calitate procesuală activă întrucât aceştia atât ca persoane fizice dar şi în calitate de foşti asociaţi şi administratori ai comerciantului S.C. E S S.R.L. s-au considerat prejudiciaţi prin efectuarea în registrul comerţului din oficiu, a menţiunii că societatea comercială menţionată se află în procedura reglementată de Legea 64/1995 în condiţiile în care nu au formulat personal o astfel de cerere adresată Oficiului aşa cum prevede art.22 al (1), (4) din Legea 26/1990.
Analizând însă pe fond cererea reclamanţilor instanţa constată că nu este întemeiată deoarece pentru a putea fi exercitată acţiunea în radiere reglementată de art.25 din Legea 26/1990 este necesar să fie îndeplinite cumulativ, următoarele trei condiţii: să existe o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă prin care să fi fost desfiinţate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, să nu se fi dispus prin acea hotărâre efectuarea de menţiuni în registrul comerţului privind desfiinţarea sau modificarea actului care a stat la baza înregistrării iar persoana interesată să facă dovada că i s-a cauzat un prejudiciu prin înregistrarea a cărei radiere o solicită.
O atare rezolvare este impusă şi de reglementările de la art.7(1) din Legea 26/1990 potrivit căreia „Instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când a rămas definitivă (în varianta legii valabilă în martie 2003) copii legalizate de pe dispozitivul hotărârii definitive şi de pe încheierile ce se referă la acte şi menţiuni a căror înregistrare este cerută de lege”.
Ca urmare, în ipoteza în care instanţele de judecată nu s-au conformat prevederilor legale menţionate partea prejudiciată printr-o înmatriculare sau menţiune din registrul comerţului are posibilitatea să formuleze acţiunea separată, în radiere, în condiţiile reglementate de art.25 (1) din Legea 26/1990.
În speţă nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale unei acţiuni în radiere întrucât nu s-au făcut dovezi de către reclamanţi că hotărârea judecătorească de deschidere a procedurii insolvenţei (sentinţa 226/2003 a Tribunalului Călăraşi) ar fi fost desfiinţată printr-o altă hotărâre pronunţată în vreo cale ordinară sau extraordinară de atac iar pârâtul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în mod legal a dispus din oficiu efectuarea menţiunii deschiderii procedurii insolvenţei S.C. E S S.R.L. întrucât atât dispoziţiile speciale cuprinse în Legea 64/1995 (respectiv 581 din forma modificată a legii prin O.G.38/2002) cât şi dispoziţia dată de judecătorul sindic în dispozitivul sentinţei respective (de comunicare a hotărârii respective Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi tocmai în sensul efectuării menţiunilor chiar dacă nu este precizat expres acest lucru) îl obligau în acest sens.
În aceste condiţii, susţinerile reclamanţilor că menţiunea respectivă nu putea fi înscrisă din oficiu în lipsa unei cereri formulate de ei sau de o altă persoană interesată – se întemeiază pe o interpretare trunchiată şi incorectă a dispoziţiilor legale aplicabile, întrucât nu era necesară a astfel de cerere pentru a se înscrie menţiunea respectivă în Registru, simpla comunicare a hotărârii definitive de către instanţa judecătorească conducând la efectuarea din oficiu a menţiunii respective (de deschidere a procedurii insolvenţei).
Pentru aceste considerente tribunalul urmează a respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Urmează a respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii L M şi L L în nume personal şi ca reprezentanţi ai S.C. E S S.R.L. Călăraşi în contradictoriu cu Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi reprezentat prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Respinge acţiunea formulată de reclamanţii L M şi L L în nume personal şi ca reprezentanţi ai S.C. E S S.R.L. Călăraşi în contradictoriu cu Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi reprezentat prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Octombrie 2007
