Drept civil-daune morale stabilite unor persoane despre care se sustine ca ar fi avut calitatea de colaboratori ai securitatii-inadmisibilitate
Prin cererea adresata Judecatoriei Piatra Neamt, reclamantul H.O., a chemat în judecata pe pârâtii S.V. si G.S. pentru daune civile.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca pârâtii au fost în regimul trecut informatori ai Securitatii si prin informatiile vehiculate de acestia- cele mai multe neadevarate, au contribuit la arestarea reclamantului în anul 1985, acesta fiind apoi condamnat la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare cu executare, fiind reabilitat ulterior în anul 1997.
Reclamantul a aratat si indicativele folosite de catre pârâti, astfel cum rezultau acestea din notele informative primite de catre un ofiter superior de securitate, dovedite cu extrase CNSAS-Serviciul arhiva, documente ce s-au regasit în dosarul sau personal, solicitînd obligarea pârâtilor la plata unor daune morale simbolice.
Prin întâmpinarile depuse , pârâtii au solicitat respingerea actiunii, aratând ca reclamantul nu a facut dovada ca ei ar fi avut calitate de informatori ai Securitatii, ca nu au avut aceasta calitate iar actiunea se bazeaza pe o presupunere a reclamantului.
Instanta a respins actiunea cu urmatoarea motivare;
Potrivit prevederilor art. 1 alin.2 din Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar si desconspirarea securitatii ca politie politica( M.O. nr. 603/1999), “persoana, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de organele securitatii statului, are dreptul la cerere, sa afle identitatea agentilor de securitate si a colaboratorilor,care au contribuit cu informatii la completarea acestui dosar,” conform art. 13 alin.1 lit.c din aceiasi lege
„ persoanele îndreptatite pot solicita Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii….. eliberarea unor adeverinte privind apartenenta sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate”, iar în conformitate cu prevederile art. 15 alin. 15 din legea mentionata “ calitatea de agent sau collaborator al organelor de securitate se stabileste de catre consiliu prin probele aflate în evidentelor organelor de securitate”
In plus,împotriva comunicarii eliberate potrivit art. 15, solicitantul se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestatie iar colegiul va emite o decizie care poate fi atacata la curtea de apel, sectia civila, în competenta careia îsi are domiciliul contestatorul( art. 16), s.a.m.d.
Concluzionând, legea 187/1999, instituie o procedura obligatorie pentru dovedirea si eventual deconspirarea informatorilor( colaboratorilor) securitatii, în speta nefiind dovedita calitatea pârâtilor de colaboratori ai securitatii ca politie politica prin respectarea acestei proceduri pentru ca,pe cale de consecinta, sa poata fi obligati la plata unor daune morale, judecatoria nefiind competenta de a administra probe în acest sens, ci organele abilitate, mentionate anterior( C.N.S.A.S., Colegiul C.N.S.A.S. si Curtea de Apel).
