DOSAR CIVIL NR. ///842/2014
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA HÂRŞOVA
JUDEŢUL CONSTANŢA
SENTINAŢA CIVILĂ NR.
ŞEDINŢA PUBLICA DIN : 2014
PREŞEDINTE: S.R.M.
GREFIER: GH.C.
Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect acţiune în reducţiunea libertăţii formulată de reclamanţii M.M, domiciliat (…) , P.Ș., domiciliat în (…) şi C.N., domiciliată în (…) , prin reprezentant convenţional avocat E.C., în contradictoriu cu P.M., domiciliată (…).
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de ////.2014 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de ///2014, când s-a pronunţat.
I N S T A N Ţ A
Deliberand asupra cauzei civile de fata , constata urmatoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârşova, la data de ///2014 sub nr.///842/2014, reclamanţii M.M., P.Ș. și C.Nau chemat în judecată pe pârâta P.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea care o va pronunţa,în baza probelor ce vor fi administrate, reducerea donaţiei autentificate sub nr.754/13.04.2009 la BNP P.E.R., efectuate de autorul reclamanţilor-defunctul P.C.-în favoarea pârâtei P.M., până la limita cotităţii disponibile.
In motivare reclamanţii au arătat că la data de 01.11.2012 a decedat tatăl lor P.M., ultimul său domiciliu fiind în loc.G.
Mai arată că în cuprinsul anexei 24 eliberată de Primăria G. pentru defunctul tată,sunt identificaţi toţi cei patru copii ai defunctului P.C.-anume M.M., P.Ș., C.N. și P.M -părţile din prezenta cauză.
Prin sentinţa civ.////2011 a J.H. casată prin decizia civilă ////.2012 pronunţată de Trib. C, s-a dispus indiviziune asupra masei succesorale a defunctei mame a reclamanţilor, P.E..
Conform acestei hotărâri,tatăl reclamanţilor P.C. este titularul a ½ din imobilul compus din casă de locuit şi teren aferent construcţiei situat în comuna G., jud.Constanţa. Această parte din imobil asupra căreia este titular P.C.u este integrată în lotul 2-lot atribuit în indiviziune cu P.Ș. şi P.M., reclamantul respectiv pârâta din prezenta cauză, în calitate de moştenitori ai cotei lor succesorale de pe urma defunctei mame.
În continuare arată că pe rolul J.H. au introdus cerere de partajare a bunurilor succesorale de pe urma defunctului tată P.M. şi că la termenul de judecată din ///2013 pârâta P.M. a înaintat instanţei un înscris autentic prin care pretindea a fi donatara întregii mase succesorale a tatălui lor P.C., contract de donaţie //.2009 autentificat de BNP P.E.R..
Luând cunoştinţă la aceea dată de existenţa donaţiei care lezează rezerva succesorală au promovat prezenta acţiune prin care solicită reducerea donaţiei efectuate de autorul lor –defunctul P.C. în favoarea pârâtei P.M., până la limita cotităţii disponibile.
Cum întinderea rezervei şi a cotităţii disponibile variază în funcţie de numărul descendenţilor,iar în speţa de faţă defunctul a lăsat patru moştenitori,rezerva este de ¾ din moştenire.
Reclamanţii menţionează de asemenea că donaţia este făcută cu scutire de raport,dar această scutire nu trebuie să aducă atingere rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari, motiv pentru care consideră că prin această liberalitate s-a încălcat rezerva succesorală, astfel încât donaţia trebuie supusă reducţiunii ca liberalitate excesivă,cu respectarea cotităţii disponibile.
Invocând art.847 şi art.851 reclamanţii arată că în această ipoteză liberalitatea se va imputa asupra cotităţii disponibile de ¼ din cota de ½ din întreg imobilul. Deoarece liberalitatea depăşeşte cotitatea disponibilă, diferenţa se impută asupra părţii din rezerva care se cuvine moştenitorului beneficiar al liberalităţii, deoarece pârâta gratificată este moştenitor rezervatar.
În drept au fost invocate prevederile art.841, 847, 851 şi următ.din VCC.
In susţinerea cererii au solicitat proba cu înscrisuri,interogatorii şi proba testimonială cu doi martori.
Anexează copie contract de donaţie nr.//.2009,extras portal J.H. privind dovada existenţei dos.///842/2013,anexa 24,răspuns BNP P.E.R. cu privire la faptul că nu există în arhiva biroului notarial dosar succesoral privind dezbaterea succesiunii defunctului P.C.,certificatul de deces P.C. seria //,nr.///,certificat de atestare fiscală nr.//.2013,certificat fiscal nr. ///.2014 situaţia juridică emisă de OCPI C. din care rezultă că imobilul nu figurează cu nr.cadastral alocat şi carte funciară deschisă.
Cererea a fost legal timbrată.
La dosar a formulat întâmpinare pârâta P.M. solicitând respingerea acţiunii de reducţiune a liberalităţilor ca inadmisibilă şi în subsidiar ca nefondată,cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâta invocă inadmisibilitatea actiunii din perspectiva stipulaţiei exprese în actul de donaţie a scutirii de raport, arătând că natura actului ce se solicită a fi supus reducţiunii,este incompatibil cu o asfel de acţiune ca urmare a stabilirii de către legiuitor a excepţiei de la reducţiune.
Precizează că deşi se recunoaşte de către reclamanţi că în cuprinsul Contractului de donaţie autentificat sub nr.//2009 de BNP P.E.R.,P.C. a donat cu scutire de raport, cota parte indiviză de ½ deţinută, aceştia în vădită contradicţie cu dispoziţiile art.1150 alin 1 lit a C.civ.,solicită instanţei să înlăture o excepţie instituită expres de legiuitor.Practic,deşi la elaborarea codului civil,legiuitorul a prevăzut că nu sunt supuse obligaţiei de raport acele donaţii în care s-a stipulat în mod expres dorinţa donatarului cu privire la acest lucru, în mod tendenţios se încearcă valorificarea unui pretins drept al reclamanţilor prin eludarea dispoziţiilor legale.
De asemenea invocă inadmisibilitatea din punct de vedere procedural, argumentând că legiuitorul a prevăzut că dreptul pretins este exceptat de a fi obţinut printr-o astfel de acţiune.
Mai arată pârâta că raportul donaţiilor este o obligaţie a descendenţilor şi a soţului supravieţuitor de a reduce la masa succesorală toate donaţiile, afară de cele exceptate,primite de la defunct în timpul vieţii,asfel că legea recunoaşte dreptul oricărei persoane de a face donatii care să nu fie supuse raportului,respectiv scutite de raport,situaţie în care va trebui ca această scutire să fie expres prevăzută,aşa cum este cazul şi în speţa de faţă.
O altă excepţie invocată de pârâtă este lipsa calităţii procesual pasive, argumentată de către pârâtă prin faptul că reclamanţii nu au făcut dovada calităţii sale de moştenitor, în condiţiile în care nu există nici o dovadă a acceptării exprese sau tacite de către pârâtă a moştenirii defunctului Pimon Chiru,ci doar o apărare în calitate de proprietară în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. ///.2009 de BNP P.E.R..
Totodată arată pârâta că în caz de renunţare la moştenirea legală,descendentul sau soţul supravieţuitor nu mai are obligaţia de raport,putând păstra liberalitatea primită în limitele cotităţii disponibile.
Pe fondul cauzei pârâta invederează că defunctul P.C. a avut patru copii,respectiv pe pârâta P.M. şi pe cei trei reclamanţi, care nu s-au interesat de soarta bătrânului tată şi în ciuda dorinţei tatălui aceştia s-au preocupat doar de dezbaterea succesiunii după defuncta mamă, iniţiind chiar şi un dosar penal tatălui,toate aceste lucruri conducând la decizia defunctului de a dona cu scutire de raport pârâtei –fiica sa P.M.,cota de ½ din imobilul deţinut în indiviziune cu reclamanţii,acesta rezervându-şi dreptul de abitaţie viageră, fiind întreţinut şi îngrijit de către pârâtă.
Practic din anul 13.04.2009 aceasta a devenit proprietară pe cota parte indiviză de ½ deţinută iniţial de P.C. şi evaluată prin actul de donaţie la suma de 6.354 lei, achitând toate obligaţiile către stat, situaţie cunoscută şi necontestată de reclamanţi.
Mai arată pârâta că pretinsa donaţie susceptibilă de reducţiune nu este dovedită,cu atât mai mult cu cât voinţa donatorului,în deplinătatea facultăţilor mentale,a înteles să opteze pentru scutirea de raport.
În drept invocă dispoziţiile art.205 cod proc civ, art.1150 cod civ şi 453 cod proc civ.
În probaţiune solicită proba cu interogatoriul reclamanţilor, înscrisuri şi martori.
Reclamanţii prin reprezentant ales au depus la dosar răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepţiilor invocate de către pârâtă argumentând în acest sens că în ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii din perspectiva stipulaţiei privind scutirea de raport, trebuie făcute diferenţe între acţiunile şi drepturile părţilor litigioase privind scutirea de raport.
În acest sens, chiar dacă donaţia este făcută cu scutire de raport,aceasta nu trebuie să aducă atingere rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari. Reclamanţii consideră că prin această liberalitate s-a încălcat rezerva succesorală astfel încât donaţia trebuie supusă reducţiunii, ca liberalitate excesivă,cu respectarea cotităţii disponibile.
Art.847 prevede că „ Liberalităţile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte”
Art.851 „Când donaţiunea între vii, supusă la reducţiune, s-a făcut la unul din cei cu drept de moştenire,acesta va putea scădea partea cu care ar trebui să se reducă donaţiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede în bunurile nedisponibile, dacă aceste bunuri sunt de aceaşi natură cu cele dăruite”
De asemenea reclamanţii invederează că nu trebuie confundate cererile şi acţiunile civile privind cererea de raport,pe de o parte şi cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive pe de altă parte.Inclusiv în OUG 80/2013 acestea sunt prevăzute diferit şi stabilite taxe judiciare distinct.Pe de altă parte în cuprinsul motivării excepţiei invocate privind lipsa calităţii procesual pasive a pârâtei, motivarea pârâtei arată că „în caz de renunţare la moştenirea legală,descendentul nu mai are obligaţia de raport putând păstra liberalitatea primită până la limita cotităţii disponibile..”
Cu privire la inadmisibilitatea din punct de vedere procedural-arată că în mod greşit pârâta face referire la dispoziţiile art.1150 NCC,în cauză fiind incidente disp.VCC în considerarea art.3 din Legea de aplicare a NCC 287/2009,actele şi faptele juridice încheiate sub imperiul vechii legi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data produceii lor.
Referitor la lipsa calităţii procesual pasive a pârâtei-solicită respingerea acesteia, considerând ca raportat la calităţile părţilor din dosar fiecare parte litigantă îşi justifică calitatea procesuală.
Probatiune:
Instanţa a încuviintat reclamantilor proba cu înscrisuri,proba testimonială cu martori şi interogatoriul pârâtei.Pârâtei i s-a încuviinţat proba cu înscrisuri, martori şi interogatoriul reclamantilor.
Analizând cererile părţilor prin prisma probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale incidente în materie,instanţa reţine următoarele:
La data de //.2012 a decedat autorul reclamanţilor şi al pârâtei,tatăl lor P.C.,ultimul său domiciliu fiind în loc.G.(certificat deces fila 21).
În cuprinsul anexei 24 (fila 17) eliberată de Primăria G pentru defunctul tată,sunt identificaţi toţi cei patru copii ai defunctului P.C.-anume M.M., P.Ș. , C.N. și P.M -părţile din prezenta cauză.
Prin sentinţa civ.////2011 a Judecătoriei H. casată prin decizia civilă ///.2012 pronunţată de Tribunalul C., s-a dispus indiviziune asupra masei succesorale a defunctei mame a reclamanţilor, P.E..
Conform acestei hotărâri, tatăl reclamanţilor P.C. este titularul a ½ din imobilul compus din casă de locuit şi teren aferent construcţiei situat în comuna G. jud.C..Această parte din imobil asupra căreia este titular P.C. este integrată în lotul 2-lot atribuit în indiviziune cu P.Ș. şi P.M., reclamantul respectiv pârâta din prezenta cauză,în calitate de moştenitori ai cotei lor succesorale de pe urma defunctei mame.
Întrucât reclamanţii au introdus pe rolul Judecătoriei H. (fila 15) cerere de partajare a bunurilor succesorale de pe urma defunctului tată P.C. iar la termenul de judecată din //2013 pârâta P.M. a înaintat instanţei un înscris autentic prin care pretindea a fi donatara întregii mase succesorale a tatălui lor P.C., contract de donaţie ///.2009 autentificat de BNP P.E.R., (fila 14) reclamanţii au înteles să promoveze o acţiune în reducţiunea liberalităţilor, arătând că deşi donaţia s-a făcut cu scutire de raport, aceasta încalcă rezerva succesorală.
Prin întâmpinare pârâta P.M. a solicitat respingerea acţiunii de reducţiune a liberalităţilor ca inadmisibilă din perspectiva stipulaţiei exprese în actul de donaţie a scutirii de raport, cât şi inadmisibilă din punct de vedere procedural, invocând totodată şi lipsa calităţii procesual pasive a sa ca pârâtă,iar în subsidiar ca nefondată, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În primul rând faţă de modificarea legislativă determinată de intrarea în vigoare a legii 287/2009 privind Codul civil, instanţa apreciază necesară stabilirea legii aplicabile prezentei cauze.
Astfel având în vedere obiectul litigiului –reducţiune liberalităţi sunt incidente dispoziţiile art.3 din Legeanr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil care prevăd că „actele şi faptele juridice încheiate ori,după caz săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil,nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legeaîn vigoare la data încheierii sau după caz a săvârşirii ori producerii lor.”, instanţa va considera admisibilă acţiunea din punct de vedere procedural.
Raportat la cele de mai sus în privinţa rezervei succesorale cuvenite părţilor aceasta urmează a se stabili în temeiul dispoziţiilor art.841 VCC,cu respectarea principiului egalităţii între rudele de aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, chemate la moştenire. Astfel cei trei reclamanţi împreună cu pârâta în calitate de descendenţi ai defunctului P.C. au o rezevă de ¾ din moştenire, respectiv din ½ din întreg imobilul.
Referitor la cererea reclamanţilor privind reducţiunea liberalităţii făcute de autor sub forma donaţiei autentificate pentru cota de ½ din imobil, instanţa va avea în vedere că liberalitatea făcută prin contract de donaţie,ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, realizează trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul, fără echivalent, donatorul urmărind în principal gratificarea donatarului, prin diminuarea ireversibilă a patrimoniului său.
Cel mai important aspect al acestui act de liberalitate,care interesează transmisiunea succesorală este raportul donaţiilor instituţie a carui sediu se găseşte în art.751-773 VCC.
Raportul donaţiilor constă în readucerea la masa succesorală de către unii dintre moştenitori (descendenţii şi soţul supravieţuitor care au acceptat succesiunea)a tuturo bunurilor şi valorilor primite de la defunct în timpul vieţii acestuia sub formă de donaţie.
Se impune a sublinia că nu toate donaţiile sunt supuse raportului aceasta pe de o parte că legea recunoaşte dreptul oricărei persoane de a face donaţii care să nu fie supuse raportului, respectiv scutire de raport-situaţie în care această scutire să fie expres prevăzută,aşa cum este şi în donaţia din prezenta cauză.(fila 14).
Totodată în caz de renunţare la moştenirea legală, descendentul sau soţul supravieţuitor nu mai au obligaţia de raport,putând păstra liberalitatea în limitele cotităţii disponibile.
Cu toate acestea,dacă în actul de donaţie se face stipulaţie expresă,donatarul poate fi obligat la raportul donaţiei şi în cazul renunţării la moştenire,caz în care acesta va readuce la moştenire numai valoarea bunului donat care depăşeşte partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal.
„în caz de renunţare la moştenirea legală,descendentul nu mai are obligaţia de raport putând păstra liberalitatea primită până la limita cotităţii disponibile..”
Scutirea de raport nu poate aduce atingere rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari, această parte a moştenirii cuvenindu-se moştenitorilor rezervatari în mod imperativ chiar împotriva dorinţei liberale a defunctului.
Dacă totuşi prin donaţia scutită de raport,s-a depăşit cotitatea disponibilă, încălcându-se rezerva succesorală, donaţia urmează să fie supusă reducţiunii ca o libealitate excesivă.
Art.847 prevede că „ Liberalităţile prin act sau între vii sau prin testament,când vor trece peste partea disponibilă,vor fi reduse la această parte”
Art.851 „Când donaţiunea între vii, supusă la reducţiune, s-a făcut la unul din cei cu drept de moştenire,acesta va putea scădea partea cu care ar trebui să se reducă donaţiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede în bunurile nedisponibile,dacă aceste bunuri sunt de aceaşi natură cu cele dăruite”
Având în vedere textele legale şi considerentele de mai sus instanţa consideră admisibilă acţiunea din perspectiva stipulaţiei privind scutirea de raport,întrucât fie că ne raportăm la dispozititiile din VCC de altfel incidente în cauză, fie ca ne-am raporta la dispoziţiile NCC asa cum au fost invocate de pârâtă, rezerva succesorala este aceea parte din moştenire care se cuvine în puterea legii unei anumite categorii de moştenitori în scopul protejării acestora, chiar împotriva voinţei liberale a defunctului în considerarea acestui fapt fiind reglementată instituţia reducţiunii liberalităţilor.
Aşadar rezerva succesorală este acea parte din moştenire care se cuvine, în puterea legii moştenitorilor rezervatari şi de care cel care lasă moştenirea nu poate dispune prin liberalităţi.Reclamanţii împreună cu pârâta în calitatea lor de descendenţi de gradul I ai autorului au calitatea de moştenitori rezervatari iar întinderea rezervei lor este de ¾ din ½, respectiv jumătatea de imobil rămasă după urma defunctului P.C..
Astfel raportat la calităţile părţilor din dosar şi anume descendenţi-moştenitori rezervatari pe de o parte şi descendentă-donatară pe de altă parte, instanţa constată calitatea procesual pasivă a acesteia.
Pentru a stabili măsura în care liberalitatea efectuată de autorul lor a încălcat rezerva succesorală a celorlaţi 3 descendenţi,şi anume a reclamantilor,respectiv a depăşit cotitatea disponibilă, instanţa a procedat la efectuarea următoarelor operaţii: mai întâi a stabilit rezerva succesorală a celor patru descendenţi împreună adică ¾ din ½ din întreg imobilul.S-a stabilit apoi că rezerva succesorală a unui moştenitor este de 3/16 din ½ din întreg imobilul. S-a stabilit apoi cotitatea disponibilă, scăzându-se din întreg, suma rezervelor succesorale, obţinându-se cotitatea disponibila de 4/16, din ½ din întreg imobilul.
În această ipoteză liberalitatea se va imputa asupra cotităţii disponibile, respectiv asupra cotei de 4/16 din ½ din întreg imobilul. Întrucât liberalitatea depăşeşte cotitatea disponibilă,diferenţa se impută asupra părţii din rezervă ce se cuvine moştenitorului rezervatar beneficiar al liberalităţii, respectiv pârâtei P.M..Aceasta înseamnă că moştenitorul rezervatar gratificat, pârâta din prezenta cauză cumulează cotitatea disponibilă de 4/16 din ½ din întreg imobilul cu partea sa din rezervă de 3/16 din ½ din întreg imobilul rezultând o cotă de 7/16 din ½ din întreg imobilul, urmând a se dispune reducţiunea liberalităţii făcute de autor în favoarea pârâtei în limita cotei de 9/16 din ½ din întreg imobilul.
În baza art.453 cod proc.civ va obligă pârâta P.M. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 852 lei din care 452 reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitantei nr.///.2014 şi 400 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr.//2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
În baza art 3 din Legea de aplicare a NCC 287/2009,raportat la art.847 şi art.848 VCC
Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
În baza art 851 VCC
Respinge excepţia calităţii procesual pasive a pârâtei
În baza art.841, 847, 848, 849, 851 VCC
Admite acţiunea civilă având ca obiect acţiune în reducţiunea libertăţii formulată de reclamanţii M.M., P.Ș. și C.N, în contradictoriu cu P.M.
Dispune reducţiunea liberalităţii făcute de autorul P.C. în favoarea pârâtei P.M. sub forma donaţiei autentificate la BNP P.E.R. sub nr.//.2009 în limita cotei de 9/16 din ½ din întreg imobilul,diferenţa de 7/16 din ½ din întreg imobilul încadrându-se în cotitatea disponibilă şi rezerva succesorală cuvenite pârâtei.
În baza art.453 cod proc.civ
Obligă pârâta P.M. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 852 lei din care 452 reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitantei nr.///.2014 şi 400 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr.///.2013.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică , azi 29 Mai 2014.
PREŞEDINTE, GREFIER,
S.R.M. GH.C.
