Nulitatea testamentului olograf pentru lipsa obiectului. Îndeplinirea condiţiilor de valabilitate prevăzute de art. 59 Cod civil
Tribunalul Gorj secţia civilă .Dosar nr. 215/263/2008 –decizia nr. 2243 din şedinţa publică din 06 Octombrie 2010
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. 215/263/2008 reclamanta Ţ E a chemat în judecată pârâta Ţ S solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a testamentului din 26.06.1959.
În motivare a arătat reclamanta că testamentul este fals şi datorită acestui testament toate procesele pe care le-a avut cu pârâta au fost câştigate de aceasta din urmă.
În drept cererea nu a fost motivată.
Legal citată pârâta Ţ S a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
A arătat în apărare pârâta că autorul reclamantei a deţinut în registrul agricol o suprafaţă 0,10 ha. curţi-clădiri, suprafaţă care se regăseşte în registrul agricol al autorului şi în anexa la HCJ Gorj 58/1991.
A mai arătat pârâta că reclamanta nu a solicitat reconstituirea terenului prin cererea formulată în anul 1991, iar Cojocaru B. Ion, autorul pârâtei, a solicitat la reconstituire acest teren în anul 1991.
În apărare pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 11-49).
La termenul de judecată din 12.05.2008 instanţa a procedat la luarea unui interogatoriu reclamantei care a arătat că solicită nulitatea testamentului întocmit de C B deoarece acest testament nu este scris de testator şi că ştie acest lucru de la C Ghe care a decedat în anul 2002.
A mai arătat în interogatoriul luat reclamanta că defunctul C Ghe i-a spus despre faptul că testamentul n-a fost scris de testator în urmă cu 15 ani.
Prin încheierea de şedinţă din 12.05.2008, şi faţă de cele menţionate în interogatoriu instanţa a dispus ataşarea spre observare a dosarului 673/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru şi a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize tehnice grafoscopice, reclamanta arătând că nu deţine înscrisuri de comparaţie care să poată fi înaintate spre expertizare.
Ulterior reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită nulitatea absolută a testamentului şi pentru lipsa obiectului acestuia, în sensul că terenul testat de autorul C B nu a fost proprietatea acestuia, ci a tatălui reclamantei L C.
Apărătorul pârâţilor au invocat excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţie unită cu fondul prin încheierea de şedinţă din 29.09.2008.
A fost introdus în cauză în calitate de pârât Ţ V şi în calitate de intimate comisiile de fond funciar locală şi judeţeană, având în vedere că reclamanta a arătat atât prin cererea introductivă cât şi în interogatoriul luat că testamentul a cărui nulitate absolută se solicită a fost folosit de Ţ S, Ţ V în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate şi a fost avut în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate de intimatele comisia locală şi comisia judeţeană de fond funciar.
Prin sentinţa civilă nr. 929 din data de 19.04.2010 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 215/263/2008 a fost respinsă excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţie invocată de pârâţi.
A fost respinsă acţiunea civilă în constatare nulitate absolută formulată de reclamanta Ţ E dom. în com. Slivileşti, jud. Gorj în contradictoriu cu pârâţii ŢV şi ŢS şi intimatele Comisia locală de fond funciar Slivileşti şi Comisia judeţeană de fond funciar Gorj.
A fost obligată reclamanta la 810 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, cu privire la excepţia lipsei de interes, că aceasta este nefondată, iar cu privire la fondul cauzei, a reţinut că nu sunt îndeplinite cele două motive de nulitate a testamentului olograf încheiat la 26.06.1959 de autorul C Barbu în sensul că reclamanta nu a înţeles să administreze probe care să ateste că testamentul a fost scris de autor iar cu privire la lipsa obiectului, din probele administrate nu rezultă că terenul testat de autorul B C nu a fost proprietatea acestuia, dimpotrivă expertiza efectuată în cauză l-a identificat ca fiind terenul unde s-a aflat casa părintească a autorului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, recurenta reclamantă Ţ E, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs a susţinut că instanţa de fond nu a verificat al doilea motiv de nulitate absolută a testamentului olograf, acela referitor la lipsa obiectului testamentului şi nici nu s-a preocupat să verifice susţinerea reclamantei în sensul că acest testament nu a fost scris de mâna testatorului. Instanţa a reţinut în mod eronat că reclamanta nu a fost de acord cu administrarea probei cu expertiza, pentru a verifica veridicitatea scrisului.
Recursul este nefondat.
Motivul de recurs referitor la nulitatea testamentului olograf pentru lipsa obiectului acestuia este nefundat.
Deşi este invocat ca motiv de nulitate a testamentului „lipsa obiectului”, reclamanta motivează această cerere cu referire la dispoziţiile legale privind „legatul lucrului altuia” precizând că autorul BC a testat un teren care nu era proprietatea sa ci a tatălui reclamantei, L C.
În urma transpunerii în teren a menţiunilor din testament şi coroborând datele din testament cu cele din Registrul Agricol, expertiza efectuată în cauză a concluzionat că terenul testat de autorul C B, fiului său I C, este situat în punctul „Slivileşti” ori din menţiunile la registrul Agricol rezultă că tatăl reclamantei L C nu a avut teren în acest punct ci în punctele „În Sura” şi respectiv „În faţa Surei”, prin urmare a fost verificat de către instanţă motivul de nulitate invocat de reclamantă şi, în mod corect, s-a reţinut că acesta nu a fost dovedit.
Referitor la motivul de nulitate privind scrierea testamentului, care nu ar aparţine autorului B C, reclamanta nu a putut dovedi că testamentul olograf întocmit de acesta nu îndeplineşte condiţiile de valabilitate prevăzute de art. 59 Cod civil, respectiv să fie scris, datat şi semnat de testator.
În cazul în care se contestă scrierea, se procedează la verificarea de scripte în condiţiile prevăzute de art. 177-184 Cod procedură civilă dar, în speţă, în şedinţa din 29.09.2008 instanţa a pus în discuţia părţilor efectuarea unei expertize grafologice însă apărătorul reclamantei a renunţat la administrarea acestei probe.
În consecinţă pentru considerentele arătate, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul reclamantei a fost respins ca nefondat prin decizia Nr. 2243/06 Octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.215/263/2008
