Plângere împotriva soluţiilor procurorului – art.340 ncp – tardivă


Prin ordonanţa  de  clasare  din  30 iulie  2014 pronunţată în dosarul ……/P/2014 s-a  reţinut că la data  de  12  martie  2014 organele  de  urmărire  penală a fost sesizat  prin plângere  de persoana  vătămată  PG L  în legătură  cu  faptul că  M  I în  calitate de  director al SC  Z  V  T –  SRL  T nu s-a  conformat deciziei  nr. 40/  3 02 2014 a  Curţii de  Apel G  prin care s-a  dispus  reintegrarea reclamantului  în postul  avut înaintea  concedierii, respectiv  şef  formaţie salubritate.

 Petentul la data de  7.04.2014 a  formulat o nouă  plângere  penală  având  obiect  similar, respectiv  M I a  refuzat să  pună în executare decizia 40/2014 a  Curţii de  Apel  Galaţi  de  reintegrare în funcţia  deţinută  anterior  şi de  plata  drepturilor  salariale  aferente.

 Procurorul  prin Ordonanţa  din 5.05.2014, a  dispus  conexarea  dosarelor penale  înregistrate  ca urmarea  formulării celor  două plângeri penale  înregistrate.

 Organul  de cercetare  penală prin Ordonanţa din  28 03 2014 a  dispus  începerea  urmăririi  penale cu privire  la  infracţiunile de  abuz  în serviciu  şi  nerespectarea  hotărârii judecătoreşti prev. de  art. 297 al.1 şi art.287 al.1  lit.d, e C.p.

S-a  reţinut  în ordonanţa  de clasare  că  SC  Z V  T T a  luat  măsura  desfacerii  contractului  individual de  muncă persoanei  vătămate  ca urmare a  reorganizării  societăţii cu consecinţa  modificării organigramei  şi  desfiinţării sectorului  de  activitate, intitulat  „ salubritate „  unde persoana  vătămată  îşi  desfăşura  activitatea.

Din decizia nr.40 din  3 02 2014  Curtea  de  Apel G a dispus  reintegrarea  persoanei  vătămate  în postul  avut  înaintea concedierii şi  obligarea  angajatorului la plata  drepturilor  salariale restante.

 Prin decizia  nr. ….. din  25 03 2014,  SC  Z V  T –  SRL  T  reprezentată  de  M  I  în calitate de  director general  a dispus  anularea deciziei anterioare de desfacere a  contractului de  muncă a  persoanei vătămate  P G – L, aceasta fiind  reintegrată în funcţia  deţinută  anterior de  şef  formaţie salubritate, urmând  ca  în  termen de  15  zile  să primească o  despăgubire egală  cu  salariile  indexate,  majorate  şi  actualizate,  drepturi de  care  persoana  vătămată ar  fi  beneficiat dacă ar fi  lucrat  efectiv.

 Persoana vătămată a  intrat în  posesia  drepturilor  salariale restante la data de  9 04 2014.

Reintegrarea  persoanei  vătămate  în funcţia deţinută  anterior a avut  loc retroactiv, respectiv la  17 04 2013, ceea  ce  presupune  că la data de  25 03 2014  – data  emiterii deciziei de  reintegrare  în  funcţie  de  care reclamantul a  luat cunoştinţă la  aceeaşi  dată, aceasta  avea  posibilitatea,  dreptul  şi  obligaţia  de a  se  prezenta  la locul  de muncă pe  care l-a  reclamat.

 Procurorul  de la  Parchetul  de  pe  lângă Judecătoria  T  constată că  au  fost respectate dispoziţiile hotărârii  judecătoreşti de reintegrare  în funcţie  şi de plata  drepturilor  salariale  cuvenite  pe perioada  cât  contractul de  muncă  nu a fost  activ  şi  nu se  poate  reţine  că hotărârea judecătorească  nu a  fost pusă în  executare  corespunzător  sau că angajatorul prin reprezentantul legal  nu a îndeplinit  un act sau că l-ar  fi îndeplinit  în mod  defectuos , cu consecinţa  unei eventuale  vătămări a  intereselor persoanei  vătămate.

 Astfel a  dispus  clasarea , reţinând că  sunt  incidente prevederile  art. 16  al. 1  lit. b  C.p.p., respectiv  nu  sunt întrunite elementele  constitutive  ale  infracţiunii  de abuz în  serviciu  şi  nerespectarea hotărârii judecătoreşti  prev. de art. 297  al. 1  şi art. 287  al.1 lit. d, e C.p.  sub  aspectul  laturii  obiective  şi  subiective.

Împotriva  ordonanţei  de clasare, petentul a  formulat  plângere  la  primul – procuror iar acesta  prin ordonanţa  din …… dată în dosarul …….. a  respins  plângerea formulată de  petent  ca  nefondată, precizând  că în mod  corect s-a  făcut aplicarea  disp. art. 16  lit. b  C.p.p. în condiţiile  în care  petentul a  fost  reintegrat  în funcţia  deţinută anterior desfacerii  contractului de muncă  şi i s-au  plătit  drepturile salariale  şi că acesta  poate acţiona  în judecată pe  calea unei  acţiuni civile  în măsura  în care consideră  că nu i s-au  plătit  drepturile  salariale  cuvenite.

 Împotriva acestei  ordonanţe  petentul a formulat  plângere  la  Judecătoria Tecuci, solicitând  infirmarea  soluţiei dată de  procuror.

 Analizând  criticile  formulate  împotriva ordonanţelor  atacate,  judecătorul de  cameră preliminară,  urmează a  analiza  plângerea  pe  excepţie, şi nu pe  fondul  cauzei .

Conform  disp.art.340  CPP  persoana a cărei plângere împotriva  soluţiei de clasare  sau  renunţare  la  urmărirea penală  dispusă  prin ordonanţă  sau  rechizitoriu a  fost  respinsă,  conform art. 339  CPP  poate  face  plângere în termen de  20  zile de la  comunicare la  judecătorul de cameră  preliminară  de la  instanţa  căreia i-a revenit potrivit legii competenţa  să  judece cauza  în primă  instanţă.

 Conform art. 340  al. 2  C.p.p. dacă  plângerea nu  a  fost rezolvată  în  termenul  prevăzut  la  art. 338  respectiv  cel  mult  20  de  zile de la  primire,  dreptul de a face  plângere  poate  fi  exercitat  oricând  după împlinirea  termenului de 20  de zile  în care  trebuia  soluţionată  plângerea,  dar  nu mai  târziu de 20  de  zile  de la data  comunicării  modului  de rezolvare.

Din actele  dosarului nr….  rezultă  că  ordonanţa  de respingere  a  plângerii  din  14.09.2014 a  fost  comunicată la data  de  Parchetul de  pe  lângă Judecătoria  T  petentului, respectiv  soţia  acestuia pe  nume  P E la data de  29.09.2014.

Petentul în  încheierea de  şedinţă  din data  de  11  decembrie  2014  l-a întrebarea  instanţei a  precizat că ordonanţa primului procuror a  primit-o la  data de  29.09. 2014  soţia sa, cea  care a  semnat de primire.

Actele depuse de către intimat şi de  către  petent  au  fost discutate  în  contradictoriu, aşa  cum s-a  stabilit  prin decizia  Curţii  Constituţionale.

La  termenul  din  22 ianuarie  2015  petentul a precizat că a primit  plicul la data  de  3  octombrie  2014  şi ţinând  cont  că cererea  fost primită la data de 22 octombrie  2014 la  instanţă, nu  poate  fi  vorba de  tardivitatea  plângerii.

In şedinţa de judecată,  cu  ocazia  concluziilor  în fond,  petentul a arătat că  soţia sa a găsit  comunicarea  în  cutia  poştală, nu  a semnat-o şi  nu  solicită o  altă  probă  cu  privire  la acest  lucru.

 Instanţa a dispus  cercetări la  Oficiul Poştal nr.1  Tecuci  emiţând  în acest  sens o  adresă la  19.02.2015 iar  cu  adresa  nr.138  din  13.02.2015 Oficiul Judeţean de  Poştă G a  comunicat  instanţei  că  adresa  Parchetului a  fost  prezentată  la  26  septembrie  2014  la  ghişeul nr. 1  Tecuci  şi predată soţiei  destinatarului la  29.09.2014 şi returnată  dovada  la  3 octombrie  2014.

Cele  arătate  de Oficiul Judeţean  de  Poştă  G coincide  cu  cele  arătate  de petent  şi  consemnate  în încheierea de  şedinţă  din 11  decembrie  2014, cât  şi cu ştampilele  aplicate de  poştă  pe  dovada de  comunicare  aflată la  fila  19 – dosar  instanţă.

Ca atare  rezultă că  petentul  P L  a  introdus  plângerea peste  termenul de  20  zile  prevăzut de  art. 340  din  NCPP,  respectiv a  primit la  29.09.2014  rezolvarea şi a  introdus  plângerea  la 22  octombrie 2014,  ultima zi  de  depunere a  plângerii  fiind  20 octombrie 2014 şi a  depus-o la  data de 22 octombrie  2014.

 Faţă de  cele  expuse  mai  sus,  instanţa  urmează a  nu analiza  soluţia  pe  fond  şi a respinge  plângerea  ca  tardivă  formulată de petentul P GL împotriva  ordonanţei de clasare  din …….. 06.2014 a procurorului  de  la  Parchetul de  pe  lângă Judecătoria  T  şi a  ordonanţei de  respingere  a  plângerii  din  ….  2014 a  prim – procurorului de la  Parchetul  de pe  lângă Judecătoria T.

 Intimatul a avut  angajat  avocat  iar  conform chitanţei … a  achitat avocatului  suma de  600  lei  şi astfel  instanţa  urmează a  obliga  pe  petent  să  plătească intimatului  suma de  600  lei  cheltuieli  judiciare,  deoarece  se află în  culpă  procesuală.

In baza art. 275 al. 2 NCPP instanţa urmează a  obliga  pe  petent  la  plata  sumei de 30  lei  cheltuieli judiciare.