REGRESUL COMITENTULUI ÎMPOTRIVA ANGAJATULUI MEDIC
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr …/200/20.06.2012 reclamanta SPITALUL DE PSIHIATRIE ŞI PENTRU MĂSURI DE SIGURANŢĂ SĂPOCA a solicitat în contradictoriu cu pârâta … pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună pe calea acţiunii în regres obligarea pârâtei la plata sumei de 32885 lei reprezentând jumătate din suma la care au fost obligaţi în solidar prin sentinţa penală nr …/13.10.2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, sentinţă rămasă definitivă la data de 26.03.2012 conform deciziei penale nr …/26.03.2012 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală pe care a achitat-o cu ordinul de plată nr …/18.05.2012 Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău pentru prejudiciul cauzat de către pârâta, la plata sumei de 1500 lei reprezentând jumătate din cuantumul cheltuielilor judiciare la care au fost obligaţi în solidar prin sentinţa penală nr …/13.10.2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti achitată cu ordinul de plată nr …/17.05.2012 Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare la care au fost obligaţi prin decizia penală nr …/26.03.2012 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală achitată cu ordinul de plată nr 910/17.05.2012 Curţii de Apel Bucureşti, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acesată cauză şi la plata dobânzii legale aferente începând cu data de 19.05.2012 până la data plăţii efective.
În motivarea în fapt a acţiunii reclamanta a învederat că pârâta a fost angajatul acesteia în perioada 01.02.1991-02.05.2012 , în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală ( ambulatoriu) ca medic psihiatru, în principal obligaţiile medicului psihiatru din cadrul LSM sunt consultul/evaluarea bolnavilor psihic, stabilirea diagnosticului şi recomandarea tratamentului de specialitate pe bază de reţetă
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Buzău, prin Rapoartele de Control nr ../26.06.2006 şi …/31.07.2006 a constat nereguli în ceea ce priveşte modul de eliberare al medicamentelor în ambulatoriu de către pârâta sesizând organele de cercetare penală
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău nr …/P/ 2006 în data de 20.10.2007 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a pârâtei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune prev de art 290 Cp şi art 215 alin 1,2 C.p.
Prin actul de sesizare s-a reţinut că pârâta a completat lunar în registrul de consultaţii, în perioada iunie 2004-iunie 2006, datele unui număr de 15 pacienţi diagnosticaţi cu demenţă senilă şi datele unui număr de 10 pacienţi diagnosticaţi cu alte boli, cărora le-a prescris , fără să-i consulte, 288 de reţete gratuite pentru medicamentul Ariceput- utilizat în tratamentul bolii Alzheimer şi al demenţei vasculare, o parte din aceşti pacienţi nu au intrat niciodată în posesia medicamentelor.
Instanţa de judecată a reţinut că medicul Cristache Maria a prescris medicamentul Ariceput unui număr de 21 de bolnavi fără a-i consulta vreodată, numai pe baza datelor furnizate de reprezentanţii firmei PFIZER şi de către unii medici de familie, completa reţetele cu date de identificare ale pacienţilor, trecea diagnosticul Alzheimer ( deşi mulţi dintre aceşti nu sufereau de această boală) şi medicamentul Ariceput, le semna şi le ştampila apoi anunţa telefonic reprezentantul firmei Pfizer pentru a lua medicamentele sau reţetele ( pe care le completa şi mergea la farmacii pentru a lua medicamentele ) şi a le duce medicilor de familie …, a prescris medicamentul Ariceput şi după decesul unor pacienţi, pe care nu i-a consultat niciodată astfel cum se reţine în sentinţa penală nr 2527/13.10.2011 a prescris medicamentul Ariceput pacientului …, 39 ani, deşi acesta suferea de epilepsie şi oligofrenie iar Colegiul Medicilor şi al Farmaciştilor acest medicament prescris pentru alte boli decât demenţa senilă nu are o bază ştiinţifică.
A mai susţinut reclamanta că în urma cercetării penale s-a constatat că în realitate pârâta a consultat o singură dată doar 4 din cei 25 pacienţi, în sentinţa penală nr …./13.10.2011 , prin activitatea infracţională desfăşurată de pârâta acesta şi-a încălcat îndatoririle impuse în calitatea de medic psihiatru, consecinţa acestei conduite fiind prejudicierea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău, care a fost pusă în situaţia să deconteze integral c/val medicamentului Ariceput, medicament care în numeroase cazuri nu a fost primit de bolnavi sau asparţinători acestora, iar 15 pacienţi fiind în evidenţe cu alte afecţiuni decât demenţa senilă Alzhimer
Prin sentinţa penală nr …/13.10.2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, sentinţă rămasă definitivă la data de 26.03.2012 conform deciziei penale nr … /26.03.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor publice şi la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, s-au contopit pedepsele stabilite anterior şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, în baza art 81 alin 1,2 C.p. cu referire la art 71 C.p. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, a fost obligată în solidar cu spitalul , parte responsabilă civilmente, să plătească părţii civile CJAS Buzău suma de 65770,07 lei reprezentând despăgubiri, 3000 lei cheltuieli avansate de stat.
Având în vedere prevederile sentinţei penale nr …/2011 ale adresei nr …/09.05.2012 a CJAS Buzău şi a titlului executoriu a achitat cu ordinul de plată nr …/18.05.2012 suma de 32885 lei Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău pentru prejudiciul cauzat acesteia de către pârâta, cu ordinul de plată nr …/17.05.2012 suma de 1500 lei iar cu OP 910/17.05.2012 a achitat suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare
Din cuprinsul sentinţei penale se constată vinovăţia exclusivă a pârâtei cu privire la fapta pentru care a fost condamnată, inclusiv pentru prejudiciul cauzat CJAS Buzău, nu s-a reţinut culpa Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, comitent
Termenii răspunderii comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepuşilor îl constituie obligaţia de a garanta despăgubirea celor care au suferit daune prin acţiunile comise de prepuşi, este un caz excepţional de răspundere fără culpă, este riscul de activitate pe care comitentul trebuie să-l suporte căci paguba a fost cauzată de această extindere prin prepuşi, a propriei activităţi, în ultimă analiză însă, prepuşii şi nu comitenţii plătesc daunele , plată pe care el, comitentul, o garantează
În drept au fost invocate art 1384-1385 C. civ.
În ceea ce priveşte pârâta, acesta prin întâmpinarea depusă la filele 35-38 dosar a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, motivat de faptul de reclamanta a solicitat în temeiul art 1384-1385 C. civ, acţiunea în regres, obligarea unor sume de bani care reprezintă jumătate din suma la care prin hotărârea judecătorească penală pronunţată s-a dispus obligarea solidară a acestora, la desdăunarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău
Drept urmare, reclamanta a plătit o sumă de 32885 lei reprezentând jumătate din suma la care instanţa de fond a dispus obligarea solidară, de asemenea a fost plătită şi suma de 1500 lei reprezentând jumătate din cheltuielile judiciare privind desfăşurarea procesului penal respectiv, în faza fondului şi de asemenea obligarea la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare în faza recursului, a cheltuielilor de judecată şi a dobânzilor legale aferente începând cu data de 19.05.2012 până la data plăţii efective.
Reclamanta în calitate de comitent a plătit suma respectivă către partea civilă din procesul penal şi anume Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Buzău considerând că această fracţie de plată i se cuvine pentru obligaţia de plată existentă stabilită în cadrul procesului penal, este necesar însă a se avea în vedere şi faptul că reclamanta făcând respectiva plată în mod implicit şi-a recunoscut culpa în stabilirea prejudiciului respectiv produs de acesta în cadrul activităţii pe care a desfăşurat-o sub egida unităţii spitaliceşti
Chiar dacă ipotetic s-ar putea discuta despre faptul că plata respectivă a fost făcută cu bună credinţă de către acesta şi pentru a peîntâmpina în acelaşi timp o eventuală pornire la executare silită de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Buzău, în realitate a apreciat că operând plata sub toate cele trei aspecte pretinse, de netăgăduit reclamanta a recunoscut culpabilitatea ei în ceea ce priveşte existenţa în sine a prejudiciului stabilit în procesul penal, culpabilitate care a considerat-o reclamanta ca reprezentând jumătate din întregul prejudiciu
În mod normal, atâta vreme cât în cadrul procesului penal nu s-a stabilit o fracţie de solidaritate între părţi în producerea prejudiciului respectiv, înseamnă în mod implicit că acestă culpă şi a comitentului există, ea a fost ca atare recunoscută şi pentru a nu exista riscul plăţii unor dobânzi sau penalităţi a înţeles să facă plata, numai în limita a ½ din toate cele 3 capete de cerere privind constituirea prejudiciului stabilit în procesul penal, pentru diferenţa de ½ din sumele respective reclamanta a lăsat deschisă calea de a se desdăuna CJAS Buzău de la acesta
A mai susţinut pârâta că suma plătită de reclamant este de fapt procentul de culpabilitate al său apreciat unilateral iar o asemenea plată făcută în mod benevol nu poate în nici un caz să fie ulterior solicitată de către reclamant de la o persoană pe care el, în nume propriu o consideră vinovată pentru producerea prejudiciului respectiv, pentru cealaltă fracţie rămasă neachitată către CJAS Buzău cel puţin până la data promovării acţiunii care face obiectul judecăţii
În dosarul cauzei nu există elemente certe, concludente, de natură să ducă la concluzia pe care a formulat-o reclamantul în sensul că, în producerea prejudiciului respectiv a existat numai o vinovăţie exclusivă a pârâtei care a arătat că numai în varianta în care reclamantul ar fi achitat către CJAS Buzău întreaga sumă pretinsă sub fiecare din cele 3 capete ale petitului cererii de chemare în judecată se năstea în mod firesc dreptul acestuia de a primi de la pârâta o fracţie care ar reprezenta contribuţia acesteia la producerea prejudiciului, până la promovarea acţiunii CJAS Buzău nu a întreprins nici un demers pentru obţinerea sumelor cu care s-a considerat de instanţa penală că ar fi fost prejudiciată.
Dacă din cele din urmă s-ar putea discuta despre existenţa unei responsabilităţi civile a sa , o asemenea responsabilitate nu ar putea în nici un caz depăşi cota de ½ din valoarea prejudiciului produs, fiind necesar ca în acest litigiu civil să se stabilească punctual din punct de vedere valoric responsabilitatea sa, procentual.
În drept au fost invocate art 115 C.p.civ, respectiv art 205 NCPC.
Reclamantul a depus la fila 47-48 dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat în temeiul art 1489 Nc civ obligarea pârâtei şi la plata dobânzii legale aferente începând cu 20.06.2012, data cererii de chemare în judecată, reiterând în esenţă motivarea cererii introductive.
Pârâta a depus la fila 59 dosar note iar la filele 67-81 dosar note scrise prin care a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată, reiterând în esenţă motivarea întâmpinării formulate.
Instanţa a administrat proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost ataşate în copie: sentinţa penală nr …/13.10.2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, extras doctrină, adresele nr …/17.05.2012 şi nr 6220/09.05.2012 emise de CJAS Buzău, adresele nr …/07.05.2012 şi nr …/15.05.2012 emise de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, Ordine de Plată nr ../18.05.2012, nr ../17.05.2012, nr ../17.05.2012 comunicarea titlului executoriu nr ../2011, adresa nr ../14.05.2012 emisă de reclamanta, , extras HG 144 /2010.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Răspunderea pentru faptele juridice ilicite cauzatoare de prejudicii , răspunderea civilă delictuală, pe temeiul art 103 din Legea 71/2011 este guvernată de legea în vigoare în momentul săvârşirii faptei ilicite, însă, după intrarea în vigoare a noii reglementări, modurile de stingere a obligaţiilor născute din răspunderea civilă delictuală sunt supuse dispoziţiilor acestuia, indiferent de data la care s-a născut obligaţia, art 118 din Legea 71/2011.
Din motivarea în fapt a acţiunii, instanţa va reţine că pârâta a fost angajatul reclamantei în perioada 01.02.1991-02.05.2012 , în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală ( ambulatoriu) ca medic psihiatru, aspect necontestat de acesta.
Prin sentinţa penală nr …/13.10.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, filele 6-14 dosar, pârâta a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, au fost contopite pedepsele şi aplicată acesteia pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a celei accesorii pe un termen de încercare de 4 ani, au fost obligate în solidar reclamanta -ca persoană responsabilă civilmente şi pârâta la plata către CJAS Buzău, parte civilă, a sumei de 65770,07 lei reprezentând despăgubiri, obligate în solidar la 3000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Această sentinţă a rămas definitivă la data de 26.03.2012 , conform deciziei penale …/26.03.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, prin care a fost respins ca nefundat recursul declarat .
Din motivarea sentinţei de mai sus se poate reţine că pârâta nu a consultat periodic un număr de 25 pacienţi cărora le-a prescris Ariceput pentru tratamentul bolii Alzheimer ( deşi 10 dintre aceştia erau diagnosticaţi cu alte afecţiuni) cu consecinţa producerii unei pagube în patrimoniul CJAS Buzău ( contravaloarea medicamentului arătat, suportat integral) şi a falsificat registrul de consultaţii al reclamantei prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv că a consultat 25 de pacienţi.
Din examinarea înscrisului depus la fila 22 dosar, se va reţine că Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a comunicat reclamantei titlu executoriu nr …/2011 punând în vedere acesteia ca în termen de 15 zile să achite suma de 200 lei , de 3000 lei în solidar cu pârâta, sub sancţiunea art 130 Cod proc fisc.
Ulterior, la data de 07.05.2012 , reclamantului i s-a comunicat de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, prin adresa de la fila 20 dosar, că deoarece pârâta a achitat suma de 1500 lei din cei 3000 lei cheltuieli judiciare la care părţile au fost obligate în solidar , fiind rugată să depună diligenţele necesare pentru a achita şi acesta respectivele cheltuieli.
Reclamanta, prin Ordinele de Plată nr …/17.05.2012, nr …/17.05.2012 a achitat restul de 1500 lei şi 200 lei cheltuieli judiciare în discuţie, filele 22-23 dosar.
CJAS Buzău, prin adresa nr ../17.05.2012 a adus la cunoştinţa reclamantei că pârâta a achitat la data de 16.05.2012 în contul său suma de 32885,07 lei din suma totală reprezentând despăgubirile la care părţile au fost obligate în solidar şi că pârâta nu doreşte să dea curs întâlnirii propuse de reclamanta, fila 19 dosar.
Prin Ordinul de Plată nr …/18.05.2012 reclamanta a achitat în contul CJAS Buzău suma de 32885 lei, reprezentând despăgubiri conform sentinţei penale de mai sus, fila 21 dosar.
În acest context, instanţa va înlătura susţinerile pârâtei potrivit cărora reclamanta ar fi fost cea care a luat iniţiativa de a achita câte ½ din sumele datorate de părţi în solidar, că ar fi dorit prin respectiva plată să-şi asume o vinovăţie în cauzarea prejudiciului .
Răspunderea comitentului a fost reglementată în scopul de a proteja victima, care va obţine în condiţii mai sigure repararea integrală a prejudiciului, ceea ce justifică recunoaşterea dreptului de regres al comitentului ce a plătit despăgubirile împotriva prepusului, acesta fiind ţinut să suporte , în cele din urmă, consecinţele faptei sale ilicite. În acest sens, art 1384 alin 1 C. civ dispune că cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva celui care a cauzat prejudiciul, cu excepţia cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.
Acţiunea în regres a comitentului este o acţiune civilă de drept comun, întrucât comitentul, prin plata despăgubirilor, se subrogă în drepturile victimei, art 1596 lit c C. civ, deci este vorba de o subrogaţie personală care operează de drept.
Comitentul are dreptul de a recupera integral de la prepusul său despăgubirile plătite, deci acţiunea în regres nu se va diviza, întrucât comitentul este considerat un codebitor solidar care plăteşte o datorie făcută în interesul exclusiv al unui alt codebitor solidar, aplicându-se prin asemănare art 1459 C. civ.
Instanţa apreciază că în speţă nu intervine cazul prevăzut de art 1384 alin 4 C. civ invocat de pârâta întrucât ,dat fiind modul în care a fost săvârşită fapta ilicită de acesta descrisă în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti de mai sus, titluri executorii, avem de-a face cu o disociere a raportului de prepuşenie faţă de contractul de muncă decurgând din natura specifică a exercitării profesiei de medic, din autonomia pe care o implică exercitarea respectivei profesii.
Deşi încadrat pe bază de contract de muncă, medicul asigură asistenţa medicală , nu pe baza unor îndrumări de specialitate date de conducerea unităţii sanitare, ci în mod independent, pe baza pregătirii sale în profesie.
Sub aspectul asistenţei medicale acordate, medicul nu este aşadar un prepus al organizaţiei sanitare în care este încadrat, ci răspunde singur şi personal, pe temeiul fostului art 998-999 C. civ. Medicul acţionează ca prepus, în acele situaţii în care este pusă în discuţie îndeplinirea ori neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, care chiar dacă nu sunt străine de asistenţa medicală, sunt stabilite prin regulamente sanitare, independent de natura tratamentului prescris, cum ar fi de exemplu, efectuarea vizitelor şi contravizitelor, respectarea programului de gărzi, etc, situaţii ce nu sunt incidente în speţă.
Pentru determinarea consecinţelor ce decurg între comitent şi prepus, din efectuarea de către comitent a plăţii despăgubirilor, indiferent dacă este parţială ori integrală, trebuie avut în vedere că răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, solidaritatea dintre comitent şi prepus sunt prevăzute în folosul „ victimei”, constituind măsuri de garantare a intereselor acesteia, plătind despăgubirile comitentul nu face altceva decât să avanseze, în locul prepusului, despăgubirile pe care acesta din urmă de datorează. Ceea ce prevalează este răspunderea pentru fapta proprie, fiind echitabil ca făptuitorul singur să suporte repararea prejudiciului pe care l-a cauzat prin fapta sa.
Poziţia comitentului nu este poziţia unui codebitor solidar, pur şi simplu. Solidaritatea comitentului apare numai în raporturile cu victima , ca garant al prepusului faţă de victimă.
Pârâta nu a descris în întâmpinare, nu a susţinut şi nici nu a rezultat din hotărârile penale în discuţie, că activitatea ilicită pe care a desfăşurat-o ar fi fost determinată, total sau parţial, de ordinele ori instrucţiunile primite de la comitent, pentru a putea opera o culpă proprie a comitentului care ar fi concurat cu aceea a prepusului.
În considerarea celor ce preced, instanţa va admite capele de cerere principale din acţiunea precizată, va obligă pârâta la plata către reclamanta a sumelor de 32885 lei reprezentând c/val prejudiciu , de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare , de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Instanţa , faţă de principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat, în temeiul art 1489 C. civ , art 1381 C. civ cu re fart 1385 alin 1 şi 2 C. civ instanţa va admite capătul de cerere accesoriu şi va obliga pârâta la plata către reclamanta a dobânzii legale practicate de BNR , aferente sumelor de mai sus, calculate începând cu data de 19.05.2012 şi până la data plăţii efective a respectivelor sume.
Instanţa având în vedere pe de o parte principiul disponibilităţii părţii în procesul civil, iar pe de altă parte art 274 C.p.civ va lua act că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
