Dosar nr. 1209/201/2009 pretenţii
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA CALAFAT JUDEŢUL DOLJ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1332
Şedinţa publică de la 02 Iulie 2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE DS
Grefier AMT
*
Pe rol soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamantul CG din C, împotriva pârâtului PI, din C.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul asistat de avocat GC, pârâtul asistat de avocat EL şi martorul TM.
Procedura completă
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, s-a luat declaraţie martorului sub prestare de jurământ după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul în fond.
Avocat GC, pentru reclamant, a solicitat să se admită acţiunea aşa cum a fost precizată şi să fie obligat pârâtul la despăgubiri materiale şi daune morale către reclamant şi să suporte cheltuielile de judecată.
Avocat EL, pentru pârât, susţine că declaraţiile martorilor sunt subiective şi solicită să se admită acţiunea numai pentru despăgubirile materiale, în parte, şi anume până la limita sumei de 1000 lei, şi să se respingă pentru daunele morale întrucât reclamantul nu a fost afectat moral.
JUDECATA
Reclamantul CG a chemat în judecată pe pârâtul PI, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligat acesta din urmă la 2000 lei reprezentând repararea prejudiciului material şi moral pe care l-a cauzat reclamantului ca urmare a loviturilor aplicate la 10.09.2008. S-a solicitat şi obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a susţinut că la 10.09.2008 pârâtul i-a aplicat reclamantului lovituri cu un corp dur, cauzând leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 14-16 zile îngrijiri medicale.
La 3.12.2008 pârâtul a fost scos de sub urmărire penală şi i s-a aplicat o sancţiune administrativă pentru infracţiunea prev. de art. 180 alin.2 C.p.
Întrucât fapta pârâtului a cauzat reclamantului un prejudiciu material de 1000 lei şi unul moral de 1000 lei se solicită obligarea acestuia la despăgubiri.
În drept s-au invocat prev. art. 998 C.civ.
S-a depus la dosar ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a din 3.12.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, bilet de ieşire din Spitalul Craiova, certificatul medico-legal nr. 2359/A.2/16.09.2008 şi s-au audiat martorii BF, CL, MI şi TM.
La 4.06.2009, reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită obligarea pârâtului la 2500 lei prejudiciu material şi la 1000 lei daune morale.
Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin art. 998 şi 999 cod civ.
Potrivit art. 998 cod civ., orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.
Conform art. 999 cod civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.
Condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale care se cer a fi întrunit cumulative sunt existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciu constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.
Din probele administrate în cauză, instanţa a reţinut că la 9.09.2008, pe fondul unor discuţii contradictorii în legătură cu paza animalelor la păşunat, pârâtul PI a aplicat mai multe lovituri peste corp reclamantului CG, lovituri în urma cărora reclamantul a suferit un traumatism închis hemitorace stâng cu factura coastelor C7 şi C9 pentru a cărui vindecare au fost necesare 14-16 zile îngrijiri medicale, aşa cum rezultă din certificatul medico-legal eliberat de Institutul de Medicină Legală Craiova. Reclamantul a fost internat în Spitalul de Urgenţă Craiova în perioada 10.09-15.09.2008.
Fiind cercetat penal pentru fapta sa, pârâtul prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din 3.12.2008 a fost scos de sub urmărire penală şi i s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ – 600 lei amendă.
Pentru pronunţarea acestei soluţii s-a avut în vedere împrejurarea că pârâtul nu era cunoscut cu antecedente penale şi e integrat socio-profesional (profesor).
Martorii BF şi CL, audiaţi în cauză, au susţinut că reclamantul a fost internat în Spitalul din Craiova şi că în această perioadă acesta nu a putut munci iar martora CL a fost la muncă în locul său şi anume, culesul viei, culesul porumbului, tăiatul cocenilor. În localitatea de domiciliu al părţilor o zi de muncă se plăteşte cu 50 lei.
Martorul BF susţine că a împrumutat familiei reclamantului suma de 1500 lei şi că familia a spus că în perioada spitalizării au cheltuit 2500 lei.
Din ansamblul probelor însă nu rezultă că banii împrumutaţi de la martorul B au fost cheltuiţi pentru îngrijirea reclamantului.
Martorul TM susţine că pentru a-l vizita la spital la reclamant familia nu putea să cheltuiască decât 50 lei pentru un drum cu maşina până la Craiova. Acelaşi martor a mai susţinut că reclamantul este pensionat pentru boală şi că nu l-a văzut pe acesta muncit decât mergea la păşunat cu animalele.
Si martorul MI susţine că reclamantul mergea zilnic cu animalele la păşunat pe câmp şi că în perioada îngrijirilor medicale acest lucru nu a mai fost posibil.
Faţă de aceste probe, instanţa apreciază că în perioada celor 16 zile de îngrijiri medicale reclamantul a încercat un prejudiciu material prin neexecutarea muncilor în gospodărie în sumă de 800 lei iar pentru transportul zilnic al familiei la Spitalul din Craiova în cele 6 zile cât acesta a fost internat, s-au cheltuit 300 lei.
În consecinţă, prejudiciul material încercat de reclamant prin fapta ilicită a pârâtului a fost de 1100 lei.
Pe lângă prejudiciul material suferit de reclamant datorită acţiunii ilicite a pârâtului, reclamantul a mai suferit şi un prejudiciu moral constând în suferinţele fizice ale acestuia pe perioada îngrijirilor medicale.
Martorul BF a susţinut că după externare, reclamantul avea un comportament care îţi dădea impresia că este lipsit de discernământ. Ulterior, suferinţele fizice ale reclamantului au persistat, astfel încât instanţa, având în vedere valorile morale lezate, apreciază că se impune obligarea pârâtului la daune morale în sumă de 1000 lei.
Faţă de aceste considerente se va admite în parte acţiunea civilă, aşa cum s-a precizat, şi reţinând culpa procesuală a inculpatului, instanţa urmează să-l oblige şi la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat şi taxă timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea precizată de reclamantul CG din C, împotriva pârâtului PI, din C.
Obligă pe pârât la 1100 lei despăgubiri materiale şi la 1000 lei daune morale, către reclamant.
Obligă pe pârât la 600 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Sentinţă cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică de la 02 Iulie 2009.
PREŞEDINTE, Grefier,
DS AMT
DS/V.P./4 ex.
15 Iulie 2009
