Cerere de punere în executare a sanctiunilor pecuniare formulată de Directia Drept International – Serviciul Cooperare Judiciară Internatională în materie penală. Competenta solutionării contestatiei formulate împotriva unei hot pron. in prima instanta


Pronunţând sentinţa penală nr. 433 din 05.05.2014, în dosarul nr. 7102/212/2014, Judecătoria Constanţa a hotărât, în temeiul prevederilor art. 240 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, recunoaşterea deciziei de impunere a sancţiunii financiare aplicată în dosarul cu numărul de referinţă EGS-174760435, emisă de autoritatea centrală Centraal Justitieel Incassobureau (denumirea  oficială Officier van Justitie), la data de 23.08.2013, definitivă la data de 4.10.2013, prin care intimatului  […] i s-a aplicat sancţiunea financiară în cuantum de 102 euro.

Pentru a se pronunţa în sensul celor menţionate, judecătoria a reţinut următoarele;

„Analizând înscrisurile depuse, respectiv adresa si certificatul aferent in care este menţionat numărul de referinţă al dosarului, respectiv EGS 174760435, in care a fost dată decizia de obligare a intimatului […] la plata sumei de 102 euro, la data de 23.08.2013 şi definitivă la data de 04.10.2013 emisă de autoritatea olandeză Centraal Justitieel Incassobureau, întrucât a depăşit cu 14 km/ora viteza legală maximă admisă pe autostrada  – săvârşind o contravenţie  la Legea administraţiei juridice pentru respectarea regulilor de circulaţie, fiind incidente dispoziţiile legale ale legislaţiei olandeze, respectiv articolul 2  reprezentând conduită contrară normelor de trafic rutier.

Art. 240 din Legea nr.302/2004 stabileşte că autorităţile judiciare romane de executare recunosc o hotărâre fără alte formalităţi ?i iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepţiile prevăzute.

Art. 243 stabileşte că, fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 244 din Legea nr. 302/2004, executarea hotărârii este guvernată de legea română in acelaşi mod ca in cazul unei pedepse pecuniare aplicate de o instanţă judecătorească română. Numai autorităţile române au competen?a de a decide asupra procedurilor de executare ?i de a stabili toate măsurile legate de aceasta, inclusiv motivele de încetare a executării.

In speţă, nu există niciun motiv de nerecunoaştere ?i neexecutare prevăzut de art. 241 din Legea nr. 302/2004, astfel că în baza art. 240 din Legea nr. 302/2004 rep. privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, va recunoaşte decizia de impunere a sancţiunii financiare aplicata in dosarul cu nr. de referinţă EGS – 174760435 emisă de autoritatea centrală Centraal Justitieel Incassobureau (denumirea oficială Officier van justitie) la data de 23.08.2013, definitivă la data de 04.10.2013, prin care intimatului […] i s-a aplicat sancţiunea financiară în cuantum de 102 euro.”

Împotriva sentinţei penale nr. 433 din 05.05.2014 a Judecătoriei Constanţa a formulat, în termen legal, contestaţie intimatul […], contestaţie înaintată Curţii de Apel Constanţa şi  înregistrată  sub nr. 7102/212/2014 din 3 iunie 2014.

La termenul de judecată din 19.06.2014, curtea a pus în discuţie excepţia necompetenţei sale materiale în privinţa soluţionării contestaţiei formulate de intimatul […] împotriva sentinţei penale nr. 433/5.05.2044 a Judecătoriei Constanţa.

Raportat la actele şi lucrările dosarului, în lumina excepţiei de necompetenţă invocată din oficiu, se reţine că, potrivit  prevederilor art. 240 din Legea nr. 302/2004, în referire la art. 243 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, procedura recunoaşterii şi executării unei hotărâri străine prin care s-a aplicat o pedeapsă pecuniară, este guvernată de legea română.

Potrivit prevederilor art. 4251 alin. 5 Cod procedură penală, contestaţia împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă este de competenţa instanţei ierarhic superioare aceleia care s-a pronunţat pe fond.

În speţă, sentinţa penală nr. 433 din 05.05.2014 pronunţată în dosarul nr. 7102/212/2014 aparţine Judecătoriei Constanţa, iar instanţa ierarhic superioară acesteia este Tribunalul Constanţa, iar nu Curtea de Apel Constanţa.

Drept urmare, contestaţia formulată de intimatul […] împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă de Judecătoria Constanţa trebuie soluţionată de instanţa ierarhic superioară, respectiv Tribunalul Constanţa, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 4251 al. 5 Cod procedură penală raportat la art. 260 din Legea nr. 302/2004 modificată şi la art. 50 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, se va admite excepţia de necompetenţă materială  a Curţii de Apel Constanţa şi se va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei ce face obiectul dosarului nr. 7102/212/2014 al Curţii de Apel Constanţa în favoarea Tribunalului Constanţa, jud. Constanţa.

Totodată, vor fi menţinute actele şi măsurile dispuse în cauză de Curtea de Apel Constanţa.