Cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art.509 alin. 1 pct. 8 Noul Cod de Procedură Civilă. Competenţa materială.
Potrivit art.510 alin.2 din Noul Cod de procedură civilă: „ În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. 1 pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre.”
-Art.510 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă
Atunci când atât prima hotărâre irevocabilă, cât şi a doua ( definitivă) sunt pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, rezultă că, în condiţiile art. 510 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe motivul contrarietăţii de hotărâri ( art. 509 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă) aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A V-A CIVILĂ,
DECIZIA CIVILĂ NR. 19 din 13.01.2014)
Prin decizia civilă nr. 329/07.10.2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V a Civilă în dosarul nr.13026/3/2013 a fost respins apelul declarat de apelanta reclamantă SC T. I. LTD, împotriva încheierii din Camera de Consiliu la 18.04.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. 13026/3/2013. A fost admis apelul formulat de apelantul S. C.. A fost admisă excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti române. A fost anulată încheierea pronunţată în Camera de Consiliu de la 18.04.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. A fost respinsă cererea de încuviinţare a sechestrului asigurator ca inadmisibilă în raport de necompetenţa instanţelor judecătoreşti române.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Civila la data de 02.04.2013, sub nr.13026/3/2013, creditoarea T. I. LTD a chemat în judecată pe debitorul S. C. solicitând instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunuri ale debitorului: imobilul situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl.8, sc.A, ap.5, sector 1; imobilul situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl.8, sc.A, ap.6, sector 1, având o suprafaţă utilă de 26,80 m.p., cu număr cadastral 252285-C1-U27, înscris în Cartea funciară 252285-C1-U27 a localităţii Bucureşti, sector 1; cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, Str. Av. Protopopescu Ştefan, nr.10, bl.4, sc.D, et.2, ap.62, sector 1, în suprafaţă utilă de 81,29 m.p., cu număr cadastral 252409-C1-U28, înscris în Cartea funciară 252409-C1-U28 a localităţii Bucureşti, sector 1; cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, Str. Av. Lt. Radu Beller, nr.6, bl.20, sc.C, et.2, ap.49, sector 1, în suprafaţă utilă de 54,95 m.p., cu număr cadastral 251876-C1-U11, înscris în Cartea funciară 251876- C1-U11 a localităţii Bucureşti, sector 1; 12.896 părţi sociale deţinute de pârâtul S. C. la capitalul social al R. P. H. S.R.L., cu sediul în Bucureşti, str. Ionel Perlea nr.14, Sector 1, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr.J40/9263/1997, CUI 9961763.
Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI a Civilă prin Încheierea de şedinţă din data de 18 aprilie 2013, a respins excepţiile invocate de debitor, respectiv excepţia lipsei de obiect şi excepţia inadmisibilităţii cererii şi a admis în parte cererea formulata de creditoarea T. I. LTD, în contradictoriu cu debitorul S. C., dispunând înfiinţarea sechestrului asigurător asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Protopopescu Ştefan nr. 10, bl. 4, sc. D, et. 2, ap. 62, sector 1 în suprafaţă utilă de 81,29 m.p.cu nr. cadastral 252409 – C1 – U28, înscris în cartea funciară 252409-C1-U28 a localităţii Bucureşti, sector 1 şi asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Lt. Radu Beller nr. 6, bl. 20, sc. C, et. 2, ap. 49, sector 1, în suprafaţă utilă de 54,95m.p., cu nr. cadastral 251876 – C1 U11, înscris în cartea funciară 251876 – C1 -U11 a localităţii Bucureşti, sector 1, până la concurenţa sumei de 1.760.000 lei. Totodată instanţa de fond a respins cererea de înfiinţare a sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 5, sector 1, asupra imobilului situat în Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 6, sector 1 şi asupra unui număr de 12.896 de părţi sociale deţinute de debitor la SC R. P. H. SRL şi a fixat cauţiune în cuantum de 176.000 lei, ce urma a fi achitată de creditoare în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Excepţia lipsei de obiect a cererii de înfiinţare a sechestrului asigurător cu privire la imobilele menţionate la punctele 1 si 2 din petit este nefondată, motivat de faptul ca argumentele invocate in susţinerea excepţiei constituie apărări de fond, care au fost avute in vedere de instanţa la soluţionarea cererii.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţi cererii cu privire la bunurile menţionate la punctele 3, 4 şi 5 din petit instanţa a respins-o ca nefondat întrucât sechestrul asigurator poate fi instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, fără a se face distincţie dacă executarea obligaţiei debitorului a fost sau nu garantata cu bunul cu privire la care se solicita instituirea măsurii asiguratorii.
Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii invocată in subsidiar, cu privire la părţile sociale s-a reţinut că este nefondata întrucât argumentele invocate in susţinerea excepţiei constituie apărări de fond.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut următoarele:
La data de 23.08.2012 intre creditoarea T. I. LTD în calitate de împrumutător si debitorul S. C., in calitate de împrumutat, s-a încheiat un contract de împrumut, suma împrumutata fiind de 1.760.000 lei, iar scadenţa contractului fiind şase luni de la data semnării contractului (22.02.2013) – art. 2 din Contract.
Potrivit clauzei 5 din contract părţile au convenit soluţionarea litigiilor decurgând din contract, pe cale amiabila, iar in cazul in care litigiul nu poate fi soluţionat pe cale amiabila au prevăzut că litigiile decurgând din contract vor fi rezolvate in conformitate cu regulile de conciliere şi arbitrale de Curtea Internaţionala de arbitraj de la Paris de către unul sau mai mulţi arbitri in conformitate cu respectivele reguli.
Creditoarea si-a îndeplinit obligaţiile contractuale transferând debitorului suma împrumutata.
Prin notificarea emisa in data de 18.02.2013 creditoarea i-a notificat debitorului obligaţia de rambursare a sumei împrumutate, iar ulterior, la data de 27.03.2013 a înregistrat pe rolul Camerei de Comerţ şi Industrie din Paris cerere de arbitrare prin care a solicitat „plata sumei de 1.760.00 lei; plata unei dobânzi acumulate suplimentar de 15% pe an până la momentul plăţii efective a datoriei principale de 1.760000 lei; restituirea cheltuielilor ocazionate de procedurile de arbitraj CMAP (taxe CMAP, plus onorariul arbitrului; rambursarea onorariului avocatului ocazionat de procedura de arbitraj in fata CMAP.”
Potrivit art. 585 NCPC „Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părţi poate cere tribunalului …să încuviinţeze măsuri asigurătorii şi măsuri provizorii cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt. ”
Potrivit dispoziţiilor NCPC „Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terţ în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul acestei sume de bani va obţine un titlu executoriu “.
Potrivit dispoziţiilor art. 952 NCPC „Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă ….”.
Deci, pentru înfiinţarea sechestrului asigurator creditorul trebuie sa facă dovada existenţei unei creanţe constatate în scris şi care este exigibila şi respectiv, dovada intentării acţiunii.
În speţa, tribunalul a constatat că cele trei condiţii de instituire a sechestrului asigurator sunt îndeplinite în cauza. Creanţa creditoarei de 1.760.000 lei este constatata în scris (contractul de împrumut încheiat la data de 23.08.2013) şi este exigibila (scadenţa obligaţiei fiind conform clauzei 2.04 din 22.02.2013). Totodată, creditoarea a dovedit că a intentat acţiune – conform clauzei compromisorii inserate în contractul de împrumut a înregistrat la data de 27.03.2013 cerere de arbitrare pe rolul Camerei de Comerţ şi Industrie din Paris.
În privinţa bunurilor cu privire la care urmează a se institui sechestrul asigurator, instanţa a constatat că cererea este întemeiată în parte.
Asupra apartamentelor 5 si 6 din Bucureşti, Calea Dorobanţilor, nr.126-130, bl.8, sc.A, Sector 1, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator prin încheierea pronunţată la data de 27.11.2012 în dosarul nr.44521/3/2012 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, încheiere rămasă irevocabila. Fiind deja înfiinţat sechestru asigurător, nu se mai poate dispune înfiinţarea unui nou sechestru asigurător cu privire la aceleaşi bunuri, astfel că cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra celor două imobile este nefondată.
Şi cererea de înfiinţare a sechestrului asigurator asupra părţilor sociale deţinute de debitor la SC R. P. H. SRL este nefondata, motivat de faptul că nu se poate dispune înfiinţarea sechestrului social pe părţi sociale, faţă de caracterul intuitu personae al societăţii cu răspundere limitată.
În consecinţă instanţa a dispus înfiinţarea sechestrului asigurator asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Protopopescu Ştefan nr. 10, bl. 4, sc. D, et. 2, ap. 62, sector 1 în suprafaţă utilă de 81,29 m.p.cu nr. cadastral 252409 – C1 – U28, înscris în cartea funciară 252409-C1-U28 a localităţii Bucureşti, sector 1 şi asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Lt. Radu Beller nr. 6, bl. 20, sc. C, et. 2, ap. 49, sector 1, în suprafaţă utilă de 54,95m.p., cu nr. cadastral 251876 – C1 U11, înscris în cartea funciară 251876 – C1 -U11 a localităţii Bucureşti, sector 1, până la concurenţa sumei de 1.760.000 lei.
Conform art.952 alin.1 şi art.1056 alin.2 N.C.P.C. s-a fixat cauţiune în cuantum de 176.000 lei, ce urmează a fi achitata de creditoare în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii.
Conform art.953 N.C.P.C. s-a respins cererea de înfiinţare a sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 5, sector 1, asupra imobilului situat în Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 6, sector 1 şi asupra unui număr de 12.896 de părţi sociale deţinute de debitor la SC R. P. H. SRL.
Împotriva acestei încheieri au formulat apel ambele pârâte.
Prin decizia de soluţionare a apelurilor, Curtea a admis excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti române, şi a dispus anularea încheierii apelate şi respingerea cererii de înfiinţare a sechestrului asigurător, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuienta T. I. LTD, cauza fiind înregistrată sub nr. 6842/2/2013 la data de 16.10.2013 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V- a Civilă, arătând următoarele:
1. Prin cererea ce a făcut obiectul Dosarului nr. 44521/3/2012, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI – a Civilă la data de 19.11.2012, revizuienta, T. I. LTD., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul debitor S. C., înfiinţarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile proprietatea acestuia, respectiv apartamentul nr. 5 situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor, nr. 126-130, bl.8, sc. A, sector 1, neînscris în cartea funciară şi apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl.8, sc. A, sector 1, înscris în Cartea Funciară nr. 252285-C1-U27 a localităţii Bucureşti sector 1, cu număr cadastral 252-C1-U27.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 27.11.2012, debitorul S. C. a invocat excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti.
Prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu la data de 27.11.2012 în Dosarul nr. 44521/3/2012, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă a „respins ca neîntemeiată excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată de către debitor prin întâmpinare; a admis cererea de chemare în judecată formulată de creditoarea T. I. LTD…în contradictoriu cu debitorul S. C….; a dispus înfiinţarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile proprietatea debitorului, respectiv apartamentul nr. 5 situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor, nr. 126-130, bl.8, sc. A, sector 1, neînscris în cartea funciară şi apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl.8, sc. A, sector 1, înscris în Cartea Funciară nr. 252285-C1-U27 a localităţii Bucureşti sector 1, cu număr cadastral 252-C1-U27…”.
Încheierea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului formulat de către debitorul S. C., recurs ce a făcut obiectul Dosarului 44521/3/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VI – a Civilă.
2. Prin cererea ce a făcut obiectul Dosarului nr. 13026/3/2013, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI – a Civilă la data de 02.04.2013, subscrisa T. I. LTD a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul debitor S. C., înfiinţarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile proprietatea acestuia, respectiv imobilul situat in Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr.126-130, bl.8, sc. A, ap.5, sector 1; Imobilul situat in Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr.126-130, bl.8, sc. A, ap.6, sector 1, având o suprafaţa utila de 26,80 m.p., cu număr cadastral 2322.83-C1-U27, înscris în Cartea funciara 232283-C1-U27 a localităţii Bucureşti, sector 1; Cota de 3/8 din imobilul situat in Bucureşti, Str. Av. Protopopescu Ştefan, nr.w, bl.4, sc.D, et.2, ap.62, sector 1, in suprafaţa utila de 81,29 m.p., cu număr cadastral 232409-C1-U28, înscris în Cartea funciara 252409-C1-U28 a localităţii Bucureşti, sector 1; Cota de 3/8 din imobilul situat in Bucureşti, Str. Av. Lt. Radu Beller, nr.6, bl.20, sc.C, et.2, ap.49, sector 1, in suprafaţa utila de 54,95 m.p., cu număr cadastral 231876-C1-U11, înscris în Cartea funciara 231876- C1-U11 a localităţii Bucureşti, sector 1; 12.896 parti sociale detinute de paratul S. C. la capitalul social al R. P. H. S.R.L., cu sediul in Bucureşti, str. Ionel Perlea nr.14, Sector 1, ‘înmatriculata in Registrul Comerţului sub nr.Mo/9263/1997, CUI 9961763.”
Prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu la data de 18.04.2013 în Dosarul nr. 13026/3/2013, „s-a admis în parte cererea; s-au respins excepţiile invocate de debitor, respectiv excepţia lipsei de obiect şi excepţia inadmisibilităţii cererii; s-a admis în parte cererea; s-a dispus înfiinţarea sechestrului asigurător asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Protopopescu Ştefan nr. 10, bl. 4, sc. D, et. 2, ap. 62, sector 1 în suprafaţă utilă de 81,29 m.p.cu nr. cadastral 232409 – Ci – U28, înscris în cartea funciară 232409-C1-U28 a localităţii Bucureşti, sector 1 şi asupra cotei de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. Av. Lt. Radu Beller nr. 6, bl. 20, sc. C, et. 2, ap. 49, sector 1, în suprafaţă utilă de 34,9501.p., cu nr. cadastral 231876 – Ci U11, înscris în cartea funciară 231876 – Ci -U11 a localităţii Bucureşti, sector 1, până la concurenţa sumei de 1.760.000 lei; s-a respins cererea de înfiinţare a sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 3, sector 1, asupra imobilului situat în Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 126-130, bl. 8, sc. A, ap. 6, sector 1 şi asupra unui număr de 12.896 de părţi sociale deţinute de debitor la SC R. P. H. SRL….”.
Împotriva acestei încheieri, a formulat apel atât reviziuenta cât şi intimatul S. C., care printre altele, a invocat excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti române.
Apelurile au fost soluţionate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă, care prin Decizia Civilă nr. 3291/07.10.2013 „a respins apelul declarat de T. I. LTD; a admis apelul formulat de apelantul – debitor S. C.; s-a admis excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti române; s-a anulat încheierea pronunţată în Camera de Consiliu din data de 18.04.2013 de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Vl-a Civilă; S-a respins cererea de încuviinţare a sechestrului asigurator, ca inadmisibilă, în raport de necompetenţa instanţelor judecătoreşti române
Decizia a cărei reviziure o solicită este definitivă potrivit art. 953 şi următoarele N.C.P.C.
Potrivit Art. 509. Alin. (1) pct. 8 N.C.P.C., „Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra F. sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … pct. 8 există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;… (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul
În speţă, susţine revizuienta, este întrunită ipoteza existenţei a două hotărâri potrivnice, date de instanţe de grade diferite: încheierea pronunţată în Camera de Consiliu la data de 27.11.2012 în Dosarul nr. 44521/3/2012 de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI – a Civilă şi respectiv Decizia Civilă nr. 3291/07.10.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în Dosarul nr. 13026/3/2013.
Decizia Civilă nr. 3291/07.10.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în Dosarul nr. 13026/3/2013 încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri care a dispus asupra competenţei generale a instanţelor judecătoreşti din România de a dispune măsuri asigurătorii până la soluţionarea F. pretenţiilor formulate de subscrisa împotriva debitorului S. C., respectiv încheierea pronunţată în Camera de Consiliu la data de 27.11.2012 în Dosarul nr. 44521/3/2012 de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Vl -a Civilă, IREVOCABILĂ prin respingerea recursului declarat de S. C. prin Dec. civ. nr.358/15.03.2013 dată de CAB, Secţia a Vl-a Civilă în Dosarul nr.44521/3/2012.
Pentru a se putea invoca motivul de revizuire prevăzut de art.509 alin.1 pct. 8 N.C.P.C., trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) Să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil şi în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei;
În speţă această condiţie este îndeplinită, prin încheierea (rămasă irevocabilă prin respingerea recursului) pronunţată în Camera de Consiliu la data de 27.11.2012 în Dosarul nr. 44521/3/2012, Tribunalul Bucureşti – Secţia a Vl-a Civilă fiind respinsă ca neîntemeiată excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată de către pârâtul debitor prin întâmpinare, iar prin Decizia Civilă nr. 3291/07.10.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în Dosarul nr. 13026/3/2013 (definitivă) fiind admisă aceeaşi excepţie a necompetenţei instanţelor judecătoreşti române invocată de acelaşi debitor pârât în contradictoriu cu subscrisa, excepţie aferentă aceluiaşi raport juridic de drept substanţial născut din Contractul de finanţare din 23.08.2012, devenit litigios prin acţiunile în pretenţii promovate de revizuientă.
b)Să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză.
În speţă este întrunită şi această condiţie, ambele dosare privind pe reclamanta creditoare T. I. LTD şi pe pârâtul debitor S. C., având ca obiect sechestru asigurator asupra bunurilor debitorului, dreptul la pretenţii în legătură cu care a solicitat instituirea sechestrului izvorând din acelaşi Contract de Finanţare din data de 23.08.2012 în baza caruia subscrisa, în calitate de Finanţator, am acordat intimatului – pârât S. C., în calitate de împrumutat, un împrumut în valoare de 1.760.000 lei, pentru o perioada de şase luni de la data semnării.
c)Hotărârile contradictorii să fie pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite.
În speţă este întrunită şi această condiţie, încheierea din Camera de Consiliu de la data de 27.11.2012 fiind pronunţată în Dosarul nr. 44521/3/2012 de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Vl -a Civilă, iar Decizia Civilă nr. 3291/07.10.2013 fiind pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în Dosarul nr. 13026/3/2013.
d)În al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.
În speţă, în Dosarul nr. 13026/3/2013 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă nu s-a invocat şi nu s-a discutat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de Dosarul nr. 44521/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă.
e)Să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
În speţă, prin prezenta cerere de revizuire solicită anularea Deciziei civile nr.329 pronunţată la data de 07.10.2013 de către Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.
Potrivit art. 513 pct. 4 Cod pr. Civilă, „Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre. Se va face arătare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite”.
Probe: înscrisuri. Ataşează cererii de revizuire: certificat de grefă emisă de CAB – Secţia a V-a Civilă în Dosarul nr.13026/3/2013 conţinând dispozitivul deciziei a cărei revizuire o cerem; încheierea din 18.04.2013 a Trib. Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă dată în Dosarul nr.13026/3/2013; încheierea din 27.11.2012 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă dată în Dosarul nr.44521/3/2012 (hotărârea în raport de care cerem revizuirea); Decizia civilă nr.358/15.03.2013 dată de CAB, Secţia a VI-a Civilă în Dosarul nr.44521/3/2012; Contractul de finanţare din 23.08.2012; Procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie al T. I. Lts. din 11.10.2012 – versiunea în engleză + traducerea în română; Certificat de la Departamentul companiilor din Cipru referitor la T. I. Ltd. versiunea în engleză + traducerea în română;
În drept: Art. 453 alin. 1, art. 509. alin. (1) pct. 8, art. 513 pct. 4 N.C.P.C.
La termenul de judecată din 13.01.2014, în temeiul art. 130 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea, învestită cu soluţionarea cererii de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă, respectiv hotărâri potrivnice pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, a pus în discuţia părţilor, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Bucureşti, iar în urma analizei acesteia, în raport şi cu susţinerile părţilor, a apreciat că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 510 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă: „ În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. 1 pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre.”
Deşi revizuienta a susţinut contrarietatea de hotărâri între încheierea Tribunalului Bucureşti şi decizia pronunţată în recurs de către Curtea de Apel Bucureşti, în realitate este vorba de două hotărâri definitive, ambele pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, respectiv decizia civilă nr. 358/15.03.2013 pronunţată în Dosarul nr. 44521/3/2012 prin care s-a respins ca nefondat recursul împotriva încheierii din 27.11.2012 dată de Tribunalul Bucureşti ( filele 25-34 din dosarul constituit pentru cererea de revizuire) şi decizia civilă nr. 329/07.10.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V a Civilă în Dosarul nr. 13026/3/2013.
Cum atât prima hotărâre irevocabilă cât şi a doua ( definitivă) sunt pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, rezultă că, în condiţiile art. 510 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe motivul contrarietăţii de hotărâri ( art. 509 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă) aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ca atare, în temeiul art. 132 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 510 alin. 2 şi la art. 509 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Bucureşti şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
