Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ


26. Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ. Act de control al A. J. O. F. M. privind executarea obligaţiilor din contractele de credit încheiate potrivit art.77 din Legea 76/2002.

Actul de control al A.J.O.F.M. prin care se verifică respectarea condiţiilor de acordare a creditelor potrivit art.77 din Legea 76/2002 stabilindu-se penalităţi care se varsă în bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj are natura juridică a unui act de control fiscal şi competenţa materială a soluţionării acţiunii în anulare revine instanţei de contencios administrativ în condiţiile Titlului 9 al OG 92/2003, iar nu judecătoriei conform Ordinului 279/2004 al Preşedintelui A.J.O.F.M.

Secţia comercială şi contencios administrativ – Decizia civilă nr.2118/7 noiembrie 2005.

Prin sentinţa  civilă nr.296/CA/13 septembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Alba-secţia comercială şi de contencios administrativ în dosar nr.3560/2005 s-a declinat competenţa soluţionării cauzei formulată de reclamanta SC “A” SRL Sebeş, împotriva deciziei nr.1570/1.01.2005 a Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă  Alba în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că potrivit art.30 din Ordinul nr.279 din 2 iulie 2004 al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, deciziile organelor administrative prin care se soluţionează contestaţiile persoanelor supuse controlului pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente potrivit dreptului comun, în speţă competenţa revenind judecătoriei.

Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta A.J.O.F.M. Alba solicitând a se dispune  casarea acesteia cu trimiterea spre competentă judecare Tribunalului Alba, susţinând că instanţa de fond  a făcut o greşită calificare a naturii juridice a cauzei întrucât debitele stabilite prin actele de control sunt de natură financiar fiscală şi potrivit Ordinului Preşedintelui ANOFM nr.279 / 2004, calea de atac împotriva acestor acte este contestaţia administrativă şi competenţa revine instanţei de contencios, în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile Titlului 9 din OG nr.92/2003.

Examinând legalitatea hotărârii sub aspectul rezolvării excepţiei competenţei materiale se constată recursul pârâtei ca fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.77 din Legea nr.76/2002, actualizată, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor se realizează prin … lit.b), acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă.

Potrivit art.862 din aceeaşi lege, creditele în condiţii avantajoase şi fondurile nerambursabile se acordă din bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj.

Prin urmare, pârâta AJOFM Alba nu are o poziţie de egalitate juridică în raportul dedus judecăţii, fapt confirmat şi de competenţa acesteia de a încheia procesul-verbal de control prin care să urmărească respectarea condiţiilor impuse de lege, actul de control stabileşte penalităţi care se  varsă tot în bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj, astfel că nu poate avea decât natura juridică a unui act de control fiscal, iar nu a unui act civil.

Pe linia aceluiaşi raţionament contestaţia împotriva actului de control este soluţionată pe calea recursului administrativ de organul administrativ emitent, astfel încât competenţa materială a soluţionării acţiunii împotriva actului de control şi a deciziei administrative este reglementată de Titlul 9 al OG nr.92/2003, iar nu de Ordinul 279/2004.

Prin urmare, instanţa a soluţionat greşit excepţia competenţei materiale, sens în care potrivit art.312 alin.6 şi 304 pct.3 din Codul de procedură civilă s-a admis recursul, s-a casat hotărârea atacată şi s-a trimis cauza instanţei competente în vederea soluţionării acţiunii în contencios administrativ-fiscal – Tribunalul Alba.