Cuprins pe materii: contestaţie la executare fiscala, competenta materiala
Art 172 vechiul de Cod procedura fiscala „Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii…
Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.”
Instanţa reţine că, prin adresa de înştiinţare a popririi nr.9872/07.05.2015, i s-a comunicat contestatoarei, la data de 11.05.2015 (f.11) că, în temeiul art.149 alin.5 cpf, s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice din conturile în lei şi/sau valută, precum şi orice sume reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti deţinute la BRD-Group Societe Generale SA pentru suma de 5900 lei, obligaţii fiscale, din care impozit pe venit 312 lei şi CASS suma de 5588 lei, potrivit titlului executoriu nr.17300/07.08.2015.
Potrivit deciziei nr.133/16.06.2015 a ANAF-DRFPG-AJFP Galaţi – Serviciul Fiscal Municipal Tecuci s-a decis corectarea datei de 07.08.2015 a titlului executoriu nr.17300 din înştiinţarea de poprire nr.9872/07.05.2015 privind pe M A R, cu data de 07.08.2014, conform art.48 din cpf şi s-a anulat adresa de înfiinţare a popririi nr.9872/07.05.2015 înfiinţată pentru suma de 5900 lei, motivat de faptul că au mai fost înfiinţate popririle nr.1488467/05.05.2014, nr.1725799/ 18.11.2014 şi nr.1898567/04.05.2015 pentru aceeaşi sumă, în conformitate cu art.47 cpf.
Instanţa reţine că, în conformitate cu prevederile art.172 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.
Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Din coroborarea dispoziţiilor art.21 cu cele ale art.168 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, reiese ca titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului şi obligaţiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite potrivit legii.
Prin art.141 alin.2 din Codul de procedură fiscală se prevede că titlul de creanţă devine titlu executoriu ope legis la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Contestaţia împotriva titlurilor de creanţă fiscală sau a altor acte administrative fiscale poate forma exclusiv obiectul controlului administrativ jurisdicţional, în temeiul art.205 Cod proced. fiscală ( „împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii”).
Argumentele contestatoarei sunt legate atât de lipsa obligaţiei de plată a sumei de 5588 lei, contribuţii la CASS, motivat de lipsa încheierii contractului de asigurare cu casa de asigurări de sănătate, calitatea de asigurat nerezultând ope legis, cât şi de prescripţia dreptului de a solicita plata sumei mai sus menţionate, în considerarea art.91 cpf, întrucât dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale s-a împlinit la data de 01.01.2015.
Având în vedere că titlul executoriu n.17300/07.08.2015 (corectată data acestuia ca fiind 07.08.2014) reprezintă un titlu de creanţă iar nu un act de executare, în sensul art.172 şi urm. cpf, dată fiind competenţa materială a instanţelor de judecată consacrată conform art.218 alin.2 cpf („deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei potrivit art. 212, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii”), raportat la art.95 pct.1 cpc. în referire la art.96 pct.1 cpc, Judecătoria Tecuci, constată că nu este competentă în soluţionarea prezentei cauze, ci Tribunalul Galaţi-secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru aceste motive, în temeiul art.130 alin.2, art.132 alin.1 cpc, instanţa urmează să admită excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Tecuci, raportat la reglementările legale suscitate şi să decline competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi-secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă din punct de vedere material.
