Asupra recursului de faţă.
Tribunalul Mehedinţi prin sentinţa nr. 1027 de la 23 iunie 2006 a respins contestaţia formulată de contestatorul D.B.M., acordat de pârâtul I.S.J. Mehedinţi, pentru anul şcolar 2004 – 2005, ca director al Şcolii cu clasele I – VIII din comuna Voloiac –Mehedinţi.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că în urma unui control efectuat la Şcoala cu clasele I – VIII din comuna Voloiac de un colectiv de inspectori de specialitate, din cadrul ISJ Mehedinţi, a fost redactată Nota de control din 30 septembrie 2005 prin care a fost analizată activitatea desfăşurată de contestatorul Daba M. Ion, în anul şcolar 2004 – 2005 în calitate de director şi a fost întocmită fişa de evaluare a acestuia.
Din Nota de control , întocmită cu acea ocazie, rezultă că activitatea managerială a contestatorului în anul şcolar 2004 – 2005 a fost total necorespunzătoare, cu disfuncţiuni şi repercursiuni nefaste în procesul instructiv – educativ, ş.a. în colectivul didactic şi existenţa unui climat inadecvat scopului instituţiei de învăţământ.
Din adresa înregistrată la ISJ, sub nr. 240 din 18 ianuarie 2006 şi din nota de control rezultă că,contestatorul a fost evaluat în mod corect prin fişa de evaluare, iar din observaţiile făcute de contestator, în fişa de evaluare, s-a constatat că acesta nu are argumente pertinente pentru a înlătura aspectele reţinute în actul de control şi nu a prezentat materiale doveditoare sau a refuzat să răspundă la argumentele aduse de comisia de evaluare la fiecare descriptor.
Instanţa a apreciat că la efectuarea controlului, întocmirea notei de constatare şi evaluarea aptitudinilor manageriale ale reclamantului, nu au fost încălcate Normele metodologice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Întrucât contestatorul nu a putut să aducă argumente şi probe pertinente pentru a înlătura punctajul stabilit prin fişa de evaluare a activităţii manageriale în anul şcolar 2004 – 2005 cu acte, note de control , instanţa a respins contestaţia.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs contestatorul D.B.I., criticând soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât în mod greşit în mod greşit s-a respins contestaţia în condiţiile în care existau motive de incompatibilitate atât pentru judecătorii care au pronunţat hotărârea, cât şi pentru asistenţii judiciari, iar în ceea ce priveşte fondul cauzei este criticată soluţia instanţei de fond pentru că nu a ţinut cont de întreaga activitate desfăşurată de recurentul – contestator şi care nu justifică acest calificativ nesatisfăcător acordat.
La termenul din 05 martie 2007 Curtea a pus în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale privind soluţionarea cauzei.
Având în vedere această excepţie se constată că :
Potrivit dispoz. art. 21 alin.3 din legea 128/1997 , directorii unităţilor de învăţământ gimnaziale sunt numiţi de către Inspectoratul Şcolar genera, iar potrivit art. 21 alin.5 din aceeaşi lege, pentru exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit legii, directorul încheie un contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general.
Dispoziţiile art. 31 din Legea 128/1997 prevăd că eliberarea din funcţiile de conducere se face de către cei care au dispus numirea.
Art.1 alin.2 Codul muncii prevede că acest cod se aplică raporturilor de muncă individuale şi colective, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.
Cum recurentul – contestator a avut încheiat un contract de management şi nu un contract de muncă se constată că în cauză nu este competentă cu soluţionarea litigiului Secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale, ci Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Faţă de aceste considerente în baza art. 312 alin. 6 Cod pr.civilă se va admite recursul, se va casa sentinţa şi se va trimite cauza spre soluţionare competentă la Tribunalul Mehedinţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Criticile ce vizează fondul cauzei nu vor mai fi analizate având în vedere faptul că potrivit art. 137 Cod pr.civilă pronunţarea de către instanţă în baza unei excepţii face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
