Regulile privitoare la competenta teritoriala sunt, în principiu, de natura dispozitiva, iar încalcarea lor atrage necompetenta relativa a instantei.
Fiind vorba de o necompetenta relativa, exceptia nu poate fi invocata decât de partea în interesul careia a fost creata, la prima instanta, de catre pârât.
Prin sentinta civila nr.3175 din 3 decembrie 2008, pronuntata în dosar nr.3577/336/2008, Judecatoria Viseu de Sus, a declinat competenta de solutionare a cererii formulata de creditoarea SC ATE SRL Cluj împotriva debitoarei SC R.E. SRL cu sediul în Parhida, comuna Tamaseu jud.Bihor, în favoarea Judecatoriei Oradea.
Pentru a ajunge la aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca societatea creditoare ATE SRL, cu sediul procesual ales în Cluj-Napoca a solicitat instantei, ca pe calea procedurii somatiei de plata prev. de OG 5/2001, sa oblige pe debitoarea SC R.E. SRL, cu sediul în localitatea Parhida, comuna Tamaseu jud.Bihor la plata sumei de 9018,8 lei, din care 7561,46 lei, reprezentând pret si 1457,35 lei cu titlu de dobânzi legale, si la cheltuieli de judecata.
La primul termen de judecata, instanta, din oficiu, a ridicat exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Viseu de Sus, exceptie pe care a admis-o, retinând ca în speta nu sunt aplicabile dispozitiile art.10 pct.4 Cod procedura civila, nefiind încheiata o conventie prin care sa se stabileasca locul platii si astfel competenta apartine judecatoriei de la sediul pârâtei, respectiv Judecatoriei Oradea.
Împotriva sentintei a declarat recurs în termenul legal prevazut de art.301 Cod procedura civila creditoarea, solicitând admiterea lui, casarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente, Judecatoria Viseu de Sus.
În motivele de recurs, s-a sustinut în esenta, ca instanta nu avea posibilitatea de a invoca din oficiu exceptia de necompetenta teritoriala, întrucât aceasta este o exceptie relativa, ea putând fi invocata numai de partea care are un interes, respectiv de catre pârâta.
Cu toate ca pârâta nu a invocat aceasta exceptie, iar reclamanta a precizat în cadrul actiunii introductive, motivele pentru care a considerat competenta Judecatoria Viseu de Sus, instanta a declinat competenta în favoarea Judecatoriei Oradea.
Recursul este fondat.
Regulile referitoare la competenta teritoriala sunt, în principiu, de natura dispozitiva, iar încalcarea lor atrage necompetenta relativa a instantei. Fiind vorba de o necompetenta relativa, exceptia nu poate fi invocata decât de partea în interesul careia a fost creata, la prima instanta, de catre pârâta.
În situatia în care competenta teritoriala nu are caracter imperativ si deci nu este absoluta, instanta judecatoreasca nu este îndreptatita sa-si decline competenta din oficiu, ci numai la cererea partilor.
Cum în speta, debitoarea nu a invocat aceasta exceptie, hotarârea de declinare a cauzei este nelegala, considerent pentru care urmeaza a fi casata, pricina urmând a fi trimisa aceleiasi judecatorii, pentru continuarea judecatii.
