Recurs. Exceptia necompetentei materiale.
Art.42 Cod procedura penala – Instanta de judecata care îsi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotarârea de declinare.
Calea de atac în cazul judecarii infractiunilor de evaziune fiscala este apelul. Calea de atac existenta la momentul investirii instantei de fond prin rechizitoriu a fost mentinuta si prin legea nr. 202/2010, care a schimbat însa competenta de solutionare a cauzei pe fond de la judecatorie la tribunal. Codul de procedura penala prevede doua cai de atac posibil a fi declarate în cazul infractiunilor de evaziune fiscala, apel si respectiv recurs.
Calea de atac în cazul judecarii infractiunilor de evaziune fiscala este apelul. Calea de atac existenta la momentul investirii instantei de fond prin rechizitoriu a fost mentinuta si prin legea nr. 202/2010, care a schimbat însa competenta de solutionare a cauzei pe fond de la judecatorie la tribunal. Codul de procedura penala prevede doua cai de atac posibil a fi declarate în cazul infractiunilor de evaziune fiscala, apel si respectiv recurs.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, DECIZIA PENALA NR. 597 DIN 17 martie 2011)
Deliberând asupra recursului declarat de recurentul inculpat R.A. împotriva sentintei penale nr.360 din 22.12.2010 a Judecatoriei Bolintin Vale în dosarul nr. 587/192/2010 constata:
Prin sentinta penala nr.360 din 22.12.2010, pronuntata de Judecatoria Bolintin Vale, în baza art.334 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptelor savârsite de inculpatul R.A. (nascut la data de 29.08.1970 în comuna Ulmi, judetul Giurgiu, fiul lui A. si G., cetatean român, studii 10 clase, casatorit, un copil, fara ocupatie, domiciliat în orasul Bolintin Vale, Bulevardul Republicii nr…., judetul Giurgiu, fara antecedente penale, legitimat cu C.I. seria GG nr…., C.N.P. – 1….), din infractiunea prevazuta si pedepsita de art.9 alin.1 litera b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infractiunea prevazuta si pedepsita de art.9 alin.1 litera b si alin 3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.345 alin.1 Cod procedura penala, raportat la art.9 alin.1 litera b si alin 3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 8 (opt) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii “Evaziunea fiscala”.
În baza art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza II si lit.b Cod penal, s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritati publice sau în functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat.
În baza art.14 si 346 alin.2 Cod procedura penala, raportate la art.998 Cod civil, obliga inculpatul la plata sumei de 3.452.614,00 lei despagubiri civile catre partea civila Agentia Nationala de Administrare Fiscala – Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Giurgiu.
În baza art.191 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul, la plata sumei de 3.000,00 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a luat act ca partea civila nu a solicitat cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul emis la data de 23.02.2010, în dosarul nr. 1116/P/2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Bolintin Vale, si înregistrat pe rolul acestei instante sub numarul 587/192/2010, a fost trimis în judecata inculpatul R.A.
În fapt, s-a retinut ca la data de 06.05.2004, inculpatul a înfiintat S.C. L.r.S.R.L. Bolintin Vale, societate al carei asociat si administrator unic era. Firma avea ca obiect principal de activitate, colectarea si valorificarea deseurilor feroase si neferoase. La data de 02.06.2006, organele de politie au ridicat actele societatii si au solicitat Directiei Generale a Finantelor Publice Giurgiu sa verifice activitatea firmei în perioada 01.01.2005 – 31.12.2005. Constatarile au fost consemnate în raportul de inspectie încheiat la data de 24.11.2006, ocazie cu care s-a constatat ca prin neevidentierea tuturor operatiunilor efectuate, în evidenta contabila s-a produs bugetului de stat un prejudiciu de 421.271 lei reprezentând TVA de plata si 2007540 lei reprezentând impozitul pe profit suplimentar ce trebuie achitat. În conditiile în care cercetarile fusesera demarate, inculpatul a cesionat la data de 06.12.2006 partile sociale ale societatii numitei T.M., persoana care ulterior a plecat din tara. Prin aceasta operatiune inculpatul a încercat sa acopere faptul ca nu avea toate documentele contabile sau ca acestea nu erau în regula, însa acest lucru apare ca inutil, având în vedere ca organele de politie, ridicasera deja actele detinute efectiv de societate. Pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciului cauzat bugetului de stat, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile. In lipsa unor evidente contabile analitice si sintetice asa cum prevedeau normele legale a documentelor justificative pentru eventuale cheltuieli, expertiza s-a efectuat având drept baza, prevederile art. 66 c.pr.fiscala si a stabilit ca prejudiciul cauzat de organele de inspectie fiscala este corect. De mentionat ca în perioada analizata inculpatul nu a depus declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, nu a depus balante de verificare , respectiv bilant contabil.
În drept s-a retinut ca faptele savârsite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Codul penal
În cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba : raport de inspectie fiscala, raport de expertiza, declaratii martorii, acte de înfiintare a societatii, extrase de cont.
Pe latura civila, prejudiciul cauzat bugetului de stat care nu a fost recuperat s-a cifrat la suma de 2428811 lei, ANAF Bucuresti, constituindu-se parte civila cu suma aratata.
În cursul judecatii au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: înscrisuri (filele 6 – 33), declaratie inculpat (fila 63), declaratie martor L. F. (fila 63), P.C. D. (fila 70), caracterizare (fila 69).
În cursul urmaririi penale ANAF Bucuresti si-a mentinut constituirea de parte civila, precizându-si despagubirile materiale la suma de 3452614,00 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar, dobânzi impozit pe profit, penalitati de întârziere si TVA suplimentar, dobânzi TVA si penalitati de întârziere.
La termenul de judecata din data de 15.12.2010, procurorul de sedinta a solicitat, în temeiul art. 334 Cod procedura penala, schimbarea încadrarii juridice a faptei din infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în infractiunea prev. si ped. de art. 9 alin. 1 lit. b si alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Codul penal
Analizând probele dosarului, Judecatoria Bolintin Vale a retinut ca, în privinta schimbarii încadrarii juridice a faptei , instanta constata ca suma de 3452614,00 lei, reprezinta la cursul BNR din ziua pronuntarii aproximativ 800.000 euro, ce depaseste cu mult limita de 500.000 euro prevazuta de alineatul 3, de acea urmeaza sa admita schimbarea încadrarii juridice a faptelor.
Din declaratia inculpatului care initial recunoaste fapta comisa, coroborata cu concluziile raportului de expertiza contabila si actele financiar contabile ridicate de la societatea comerciala detinuta initial de inculpat, rezulta ca inculpatul a detinut calitatea de asociat si administrator unic la S.C. l. S.R.L. si în perioada 01.01.2005 – 31.12.2005, nu a evidentiat toate operatiunile efectuate în evidenta contabila, producând astfel bugetului de stat un prejudiciu care la data judecarii se situeaza la suma de 3452614,00 lei.
Instanta a constatat ca prin faptele de a nu evidenta operatiunile efectuate în evidenta contabila fapt ce a avut ca rezultat producerea unui prejudiciu care se cifreaza în prezent la suma de 3452614,00 lei, adica aproximativ 800.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Legea nr. 241/2005, în forma continuata, prev. de art. 41 Codul penal
În privinta inculpatului, instanta nu a retinut circumstante atenuante având în vedere încercarile acestuia de a evita raspunderea penala printr-o serie de inginerii contabile. Instanta va mai avea în vedere suma foarte mare de care a fost prejudiciat bugetul de stat care în prezent se afla în grad de dificultati fiscale. Astfel încât instanta va aprecia ca pentru fiecare 100.000 euro ar fi echitabil ca inculpatul sa execute câte un an de închisoare.
Pe latura civila, instanta constata ca sunt întrunite elementele raspunderii civile delictuale reglementate de art., 998 c.civ. astfel încât urmeaza sa admita în întregime despagubirile civile solicitate de ANAF.
Împotriva acestei hotarâri s-a formulat calea de atac de catre inculpatul R.A., fara a o motiva în scris.
La termenul de la 17 martie 2011, Ministerul Public a invocat din oficiu exceptia necompetentei materiale a Curtii în solutionarea caii de atac declarate împotriva hotarârii pronuntate de judecatorie în cazul infractiunii de evaziune fiscala .
Exceptia este întemeiata.
Curtea de apel judeca, dupa modificarea dispozitiilor de procedura prin Legea nr.202/2010, apelurile împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de Tribunal. Per a contrario, nu ar putea judeca un apel împotriva unei solutii pronuntate de judecatorie si nici nu ar putea califica prezenta cale de atac drept recurs, privându-l pe inculpat de un grad de jurisdictie prevazut de lege.
Curtea califica prezenta cale de atac drept apel si, pe cale de consecinta, în temeiul prev.de art.42 Cod procedura penala, va declina competenta solutionarii apelului, în favoarea Tribunalului Giurgiu.
Fata de solutia ce urmeaza a se pronunta, Curtea va face aplicarea art.192 alin.3 Cod procedura penala.
