DREPT PROCESUAL CIVIL.
REGULATOR DE COMPETENTA. DETERMINAREA COMPETENTEI DUPA VALOAREA OBIECTULUI CERERII ARATATA ÎN CAPATUL PRINCIPAL DE CERERE, FARA A FI AVUTE ÎN VEDERE ACCESORIILE PRETENTIEI PRINCIPALE.
Potrivit dispozitiilor art. 98 alin. 1 din Codul de procedura civila, competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal de cerere, relevanta prezentând totodata dispozitia înscrisa în alineatul 2 al articolului, conform careia, pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretentiei principale, iar în speta valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal este de 10.000 EURO, prin urmare, în functie de aceasta valoare trebuie a se determina competenta, si nu în functie de valoarea penalitatilor, capatul de cerere privind penalitatile fiind un accesoriu al pretentiei principale.
Textul art. 99 alin. 2 din Codul de procedura civila nu-si gaseste incidenta în speta, întrucât instanta nu a fost sesizata cu judecarea a mai multor capete principale de cerere, ci a unui capat principal si respectiv a unor cereri accesorii, pentru calificarea actiunii trebuind vazut care este capatul de cerere a carui solutie nu depinde de solutia data altui capat de cerere, iar în speta este evident ca cererea având ca obiect penalitatile are caracter accesoriu, rezolvarea acesteia depinzând de solutia data cererii principale.
Art. 98 alin. 1 si 2 din Noul Cod de procedura civila
Art. 99 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila
Art. 106 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila
SENTINTA CIVILA NR. 31/2015
din 28.05.2015 (dosar nr. 6378/271/2015)
Prin sentinta civila nr. 55/C din data de 27.03.2015, pronuntata de Tribunalul B, în dosar nr. 5089/111/2014, s-a admis actiunea formulata de petentul S I M, cu domiciliul în O, str. A nr. 3, jud. B, în contradictoriu cu intimata S Z N, cu domiciliul în O, str. A nr. 3, jud. B.
S-a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului B privind solutionarea prezentului litigiu, si în consecinta:
S-a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Oradea.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Tribunalul B a avut în vedere urmatoarele considerente:
Conform art. 95 pct. 1 C.pr.civ., tribunalele judeca în prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenta altor instante, tribunalul fiind, astfel, instanta de fond de drept comun.
Conform art. 95 pct. 1 C.pr.civ., tribunalele judeca în prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenta altor instante, tribunalul fiind, astfel, instanta de fond de drept comun.
Art. 94 pct. 1 NCPC enumera limitativ cererile care sunt în competenta de solutionare a judecatoriei, acestea constituind exceptii de la art. 95 pct. 1 C.pr.civ
În sedinta publica din 27.03.2015 la solicitarea instantei, reprezentanta reclamantei a indicat valoarea obiectului litigiului în cuantum de 10.000 euro.
În speta trebuie avute în vedere si dispozitiile art. 98 NCPC alin 1 care prevede ca „ Competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal de cerere.”, ori în speta valoarea capatului principal de cerere este de 10000 euro.
Prin urmare, fata de aceste aspecte, Tribunalul a pus în discutia partilor exceptia de necompetenta materiala privind solutionarea litigiului de fata si având în vedere ca ne aflam în prezenta unei actiuni evaluabile în bani în valoare de pâna la 200.000 lei, ori potrivit art.94 pct 1 lit. j N.Cod Pr.Civ. judecatoriile judeca în prima instanta cereri evaluabile în bani în valoare de pâna la 200.000 lei ori astfel cum s-a aratat, valoarea obiectului actiunii este sub aceasta suma, în baza disp. art. 132, 133 N.C.pr.civ s-a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei O.
Prin sentinta civila nr. 4712 din data de 12 mai 2015, pronuntata de Judecatoria O, în dosar nr. 6378/271/2015, s-a admis exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei O, invocata de reclamanti si în consecinta:
S-a declinat competenta de solutionare a cererii de chemare in judecata formulata de reclamantii V I având C.N.P. . cu domiciliul in Mun. O, Str. R. Nr. , Jud. B.,B S având C.N.P. , cu domiciliul in Mun. O. Str. E S I. Nr. . Ap. . Jud. B, S D-I-C având C.N.P. . cu domiciliul in Mun. O, Str. S. Nr. . Bl. C. Et. . Ap. . Jud. B, toti cu domiciliul de comunicare ales in Mun. O, Str. A R, Nr. , Jud. B, in contradictoriu cu paratul F S G cu domiciliul in Oradea str.O nr. bl, et., ap jud. B si domiciliu procedural ales in O str. A L nr. ap. jud.B, în favoarea Tribunalului B.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenta între Judecatoria Oradea si Tribunalul Bihor.
S-a dispus sesizarea Curtii de Apel O în vederea emiterii regulatorului de competenta.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Judecatoria O a avut în vedere urmatoarele considerente:
Art. 94 pct. 1 NCPC enumera limitativ cererile care sunt în competenta de solutionare a judecatoriei, acestea constituind exceptii de la art. 95 pct. 1 C.pr.civ Potrivit art. 94 pct. 1 lit.j Cod pr. civ. judecatoriile judeca în prima instanta orice cereri evaluabile în bani în valoare de pâna la 200000 lei inclusiv.”
În sedinta publica din 12.05.2015 la solicitarea instantei, reprezentanta reclamantilor si reclamantii însasi au indicat valoarea actuala a terenurilor ce fac obiectul litigiului ca fiind peste 200 000 lei, aproape de 100 000 Euro, aspect recunoscut si de pârât, care a aratat ca recunoaste ca au o valoare actuala de peste 100 000 Euro.
Potrivit art. 98 alin.1 si 3 Cod procedura civila competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal de cerere, si dupa înscrisurile prezentate si explicatiile date de parti.
Trebuie avute în vedere si prevederile art. 99 Cod procedura civila care reglementeaza cazul mai multor capete principale de cerere. Astfel, când reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste în raport cu valoarea sau, dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii în parte. Per a contrario, când petitele au aceeasi cauza, competenta se stabileste în functie de valoarea tuturor capetelor de cerere cumulat.
Mai mult decât atât, alineatul 2 concretizeaza si mai mult modul de stabilire a competentei, prevazând ca în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare în judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinându-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai înalt.
Instanta a apreciat ca în litigiul dedus judecatii toate petitele au aceeasi cauza, data de punere în executare a promisiunii de vânzare cumparare 1920/02.10.2008. Întrucât valoarea actualizata a imobilelor din litigiu, si implicit a contractului de promisiune de vânzare cumparare 1920/02.10.2008 este de peste 200 000 lei, facând aplicarea prevederilor art.99 al.1 Cod procedura civila, rezulta ca în speta competenta este determinata de cumulul valorii tuturor petitelor.
Pe de alta parte, petitele deduse judecatii au o strânsa legatura între ele, in functie de pozitia subiectiva a partilor si modul de executare a antecontractului, astfel încât prin aplicarea art. 99 dar al. 2 Cod procedura civila în speta competenta se stabileste în functie de valoarea petitului ce atrage competenta instantei mai înalte în grad, respectiv petitul III privind clauza penala in valoare de 100 000 Euro.
Întrucât atât valoarea cumulata a petitelor supuse analizei instantei, cât si valoarea cea mai mare a unuia este peste 200 000 lei, instanta a declinatcompetenta în favoarea Tribunalului B, întrucât în speta nu suntem în prezenta unui caz de competenta alternativa, ci una absoluta.
Fata de aceste considerente, instanta a admis exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei O, invocata de reclamanti si a declinat în favoarea Tribunalului B competenta de solutionare a cererii.
Dat fiind ca Tribunalul B si Judecatoria O si-au declinat reciproc competenta, în baza art. 133 pct.2 C.pr.civ. instanta a constatat ivit conflictul negativ de competenta între Tribunalul B si Judecatoria O si a sesizat instanta superioara comuna, respectiv Curtea de Apel O în vederea emiterii regulatorului de competenta.
Examinând conflictul negativ de competenta, instanta retine urmatoarele:
Reclamantii au sesizat instanta cu mai multe capete de cerere având urmatorul obiect: pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de contract autentic de vânzare cumparare privind imobilele ce au format obiectul promisiunii de vânzare cumparare încheiata la data de 02.10.2008, a se dispune înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate asupra imobilelor în favoarea reclamantilor si respectiv obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 Euro cu titlu de penalitati conventionale, stabilite prin promisiunea de vânzare cumparare mentionata.
În cererea introductiva de instanta s-a reliefat ca pretul imobilelor inserat în actul de vânzare cumparare, 10.000 EURO – echivalentul în lei al sumei de 37.348 lei la cursul BNR de 3,73480 lei / 1 Euro din data de 02.10.2008 – a fost achitat la data semnarii actului, solicitându-se a se constata îndeplinirea tuturor conditiilor legale pentru pronuntarea unei hotarâri judecatoresti care sa tina loc de contract autentic de vânzare – cumparare. S-a solicitat totodata a se constata ca fiind îndeplinite toate conditiile privind validitatea clauzei penale si, în consecinta, obligarea pârâtului la plata penalitatilor conventionale în suma de 100.000 Euro în favoarea reclamantilor.
Potrivit dispozitiilor art. 98 alin. 1 din Codul de procedura civila, competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal de cerere, relevanta prezentând totodata si dispozitia înscrisa în alineatul 2 al articolului conform careia, pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretentiei principale, precum dobânzile, penalitatile, etc..
În speta, valoarea obiectului cererii aratata în capatul principal este de 10.000 Euro, prin urmare, în functie de aceasta valoare trebuie a se determina competenta, si nu în functie de valoarea penalitatilor, capatul de cerere privind penalitatile fiind un accesoriu al pretentiei principale.
Textul art. 99 alin. 2 din Codul de procedura civila nu-si gaseste incidenta în speta, întrucât instanta nu a fost sesizata cu judecarea a mai multor capete principale de cerere, ci a unui capat principal de cerere si respectiv a unor cereri accesorii. Pentru calificarea actiunii trebuie vazut care este capatul de cerere a carui solutie nu depinde de solutia data altui capat de cerere, iar în speta este evident ca cererea având ca obiect penalitatile are caracter accesoriu, rezolvarea acesteia depinzând de solutia data cererii principale.
Pe de alta parte, nu prezinta importanta valoarea actualizata a imobilelor, deoarece textul art. 106 alin. 1 din Codul de procedura civila stabileste ca instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramâne competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari în ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
Fata de considerentele ce preced, instanta, în baza dispozitiilor art. 135 alin. 1 si 4 din Codul de procedura civila, a stabilit competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei O.
