Competenţa teritorială în materia plângerii contravenţionale
– art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 aprobată prin Legea nr.180/2002
Potrivit art.32(2) din OG nr.2/2001 aprobată prin Legea nr.180 /2002 plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost comisă fapta, textul de lege instituind o normă de competenţă exclusivă în favoarea acestei instanţe, în cazul în care se constată comiterea faptei prevăzută de art.276 al.1 lit.e din Codul Muncii, locul săvârşirii este localitatea unde angajatorul are sediul, obligaţia de a încheia contract de muncă în formă scrisă conform art.16 din Codul Muncii neputând fi îndeplinită decât la sediul social al angajatorului, neavând relevanţă locul unde se execută activităţile specifice.
Decizia nr.510 din data de 22 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti-Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal
Prin sentinţa civilă nr.555 din 26.05.2009 pronunţată în dosarul nr.603/282/2009, Judecătoria Pogoanele a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de petenta SC A. R. SRL în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă B., în favoarea Judecătoriei Buzău .
Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Pogoanele a reţinut că în materie contravenţională normele de competenţă teritorială au caracter absolut, cum rezultă din coroborarea dispoziţiilor art.19 Cod procedură civilă şi art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 modificată, care prevăd că plângerea împreună cu dosarul se trimit judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BZ nr.4071/2.04.2009 s-a reţinut că fapta a fost săvârşită în incinta fermei din localitatea Verneşti aparţinând SC A. SRL, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Buzău conform dispoziţiilor HG nr.337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii.
După admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale şi declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Buzău, unde cauza a fost înregistrată sub nr.5966/200/2009, această instanţă prin sentinţa civilă nr.7865/15.12.2009 a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de petentă şi a declinat soluţionarea cauzei având ca obiect plângerea promovată de SC A. R. SRL în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă B. în favoarea Judecătoriei Pogoanele, a constatat ivirea conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul spre competentă soluţionare către Tribunalul Buzău.
Judecătoria Buzău a reţinut că prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BZ nr.4071/2.04.2009, s-a constatat că în timpul controlului efectuat în data de 1.04.2009, orele 10,30 – 11,00 în incinta fermei din Verneşti, aparţinând SC A. R. SRL Pogoanele, patru persoane S. V., T. T., M. Z., N. I. au declarat că lucrează în beneficiul petentei din data de 1.04.2009 fără contract de muncă, încălcând prevederile art.16 alin.1 din Codul muncii, data săvârşirii contravenţiei fiind 1.04.2009 , data primirii la muncă, fapt ce constituie contravenţia prevăzută de art.276 alin.1 lit. e) din Codul muncii, art.16 alin.1 şi art.34 alin.1 din Codul muncii prevede obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă precum şi obligaţia de a înfiinţa registrul general de evidenţă a salariaţilor, ce revine angajatorului, fiind păstrat la sediul acestuia, urmând a fi pus la dispoziţia inspectorului de muncă sau a oricărei alte autorităţi care îl solicită în condiţiile legii.
S-a mai reţinut de Judecătoria Buzău, că nu poate fi „angajator „ punctul de lucru, iar posibila neîndeplinire a obligaţiei de a încheia contracte de muncă nu se poate săvârşi decât la sediul angajatorului conform art.16 din Codul muncii, sediul SC A. R. SRL este în oraşul Pogoanele, această localitate este locul săvârşirii faptei, fiind situată în raza de competenţă a Judecătoriei Pogoanele.
Tribunalul Buzău fiind investit cu conflictul negativ de competenţă, ivit între Judecătoria Pogoanele şi Judecătoria Buzău, prin încheierea din 15.02.2010, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele, constatându-se că prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BZ nr.4071/2.04.2009 petenta SC A. R. SRL cu sediul în localitatea Pogoanele, str. Unirii, nr.29, judeţ Buzău a fost amendată cu suma de 6000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.276 alin.1 lit. e din Codul muncii, constând în aceea că începând cu data de 1.04.2009 a primit la muncă in ferma de la punctul de lucru situat în localitatea Verneşti pe numiţii S. V., T. T., M. Z. şi N. I. fără a încheia cu aceştia contracte individuale de muncă în formă scrisă, iar potrivit art.16 alin.1 din Codul muncii angajatorul are obligaţia de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă, neavând relevanţă faptul că respectivul control din 01.04.2009, s-a desfăşurat la punctul de lucru Verneşti Fermă, obligaţia de a încheia contracte de muncă revine SC A. R. SRL, care are sediul în oraşul Pogoanele, judeţul Buzău, în raza de competenţă a Judecătoriei Pogoanele.
Împotriva acestei încheierii a declarat recurs intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac, modificarea acestei hotărârii şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Buzău.
În motivarea recursului, s-a arătat că la 01.02.2009, o echipă de inspectori de muncă au efectuat control în incinta fermei din Verneşti, ce aparţine A. SRL, constatându-se că angajatorul SC A. R. SRL executa lucrări agricole în această locaţie cu patru persoane, ce nu aveau contract de muncă, iar potrivit art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenţie se trimite judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, prin aceste dispoziţii legale, fiind instituită o competenţă teritorială exclusivă, derogatorie de la dreptul comun, astfel că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Buzău în a cărei rază teritorială se află localitatea Verneşti.
După analizarea criticilor formulate Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia nr.510 din 22 martie 2010 a respins ca nefondat recursul.
Pentru a decide astfel s-a reţinut că, prin procesul verbal de contravenţie seria BZ nr. 4071 din 2-.04.2009, petiţionara SC A. R. SRL cu sediul în localitatea Pogoanele a fost sancţionată contravenţional cu amenda de 6000 lei pentru săvârşirea faptei prevăzută de art. 276 alin. 1 lit. a-e din Codul muncii, respectiv executarea de lucrări agricole în incinta Fermei Verneşti, de către patru persoane, fără ca între acestea şi societate să fie încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă, societatea neîndeplinind obligaţia imperativă prevăzută de art. 16 alin. 1 din Codul muncii.
Potrivit art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, aprobată prin Legea 180/2002, plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenţie se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost comisă fapta, acest text de lege instituind o normă de competenţă teritorială exclusivă, în favoarea acestei instanţe, în cauza de faţă obligaţia de a încheia contract de muncă în formă scrisă cu cele patru persoane ce au fost depistate de inspectorii de muncă lucrând în cadrul fermei Verneşti în beneficul SC A. R. SRL Pogoanele, revine angajatorului, o astfel de obligaţie neputându-se realiza decât la sediul social al societăţii, unde se înfiinţează şi se păstrează şi registrul general de evidenţă al salariaţilor, conform art. 34 din Codul muncii.
Întrucât, obligaţia de a încheia contract de muncă în formă scrisă conform art. 16 din Codul muncii, revine angajatorului la sediul său, iar inspectorii de muncă au sancţionat contravenţional SC A. R. SRL pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, locul săvârşirii contravenţiei descrisă şi sancţionată de art. 276 alin. 1 lit. e din Codul muncii, este localitatea Pogoanele unde are sediul societatea contravenientă, iar competenţa de soluţionare a plângerii revine conform art. 32 alin.2 din OG 2/2001, Judecătoriei Pogoanele, cum s-a stabilit de Tribunalul Buzău în rezolvarea conflictului negativ de competenţă.
Motivul de recurs, potrivit căruia competenţa de soluţionare revine Judecătoriei Buzău în conf. cu art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, întrucât SC A. R. SRL executa lucrări agricole cu patru persoane fără contract de muncă, în incinta Fermei Verneşti, ce se fală în raza teritorială a Judecătorie Buzău, acesta fiind locul săvârşirii contravenţiei, nu este fondat, întrucât obligaţia instituită de art. 16 alin. 1 din Codul muncii, respectiv aceea ca angajatorul să încheie contract individual de muncă în formă scrisă, revine SC A. R.SRL, şi nu poate fi îndeplinită decât la sediul său social, unde se păstrează şi registrul general de evidenţă a salariaţilor, împrejurarea că activităţile specifice obiectului de activitate al angajatorului se execută în diferite puncte de lucru, neavând nicio relevanţă asupra obligaţiei angajatorului de a încheia contract de muncă în formă scrisă.
Faţă de aceste considerente Curtea a constatat că în mod corect Tribunalul Buzău, soluţionând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Pogoanele şi Judecătoria Buzău, a stabilit că competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale revine instanţei în a cărei rază teritorială are sediul SC A. R. SRL, respectiv Judecătoria Pogoanele, conform art. 32 alin. 2 din OG 2/2001 aprobată prin Legea 180/2002, hotărârea recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinice, recursul nu este fondat, respingându-l conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
